Timpul, septembrie 1897 (nr. 194-217)
1897-09-02 / nr. 194
ANUL AL NOUASPREZECELEA — No. 194 EDITIA A TREIA UN MONER 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an............................................30 lei » pe 6 luni............................................18 lei » pe 3 luni................... 10 lei Pentru streinatate, un an...........................5 ° E* Sm Pîîb'În ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numőrul la Agence de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA Biscuirești. S»asagÎMl Mă sîlâra 7 PUTINĂ ISTORIE I Am promis colectiviștilor că în curând le vom aduce câteva dovezi palpabile și irecuzabile despre modul necinstit și mincinos cum alterează istoria noastră contimporană și am adăugat că dovezile ce vom produce nu emană de la noi, ci de la fruntași ai partidului liberal. Astăzi urmăm cu îndeplinirea promisiunei noastre. Dar, mai intâiu trebue să lămurim un punct. Noi am spus în mai multe rânduri și repetăm încă o dată că, atunci când se vorbește de partidele noastre politice, orice discuțiune cinstită nu poate lua ca punct de plecare decât epoca de la care aceste partide au avut ființă, adică, din ziua în care ne-am bucurat de sistem parlamentar. Numai de atunci se poate vorbi de partide constituite, în sensul modern al cuvântului. Așadar, conservatorii de astăzi nu au a apăra pe vechii boeri și nu pot fi confundați cu vechile clase privilegiate, căci înainte de introducerea la noi a instituțiunilor parlamentare, nu erau nici liberali nici conservatori, ci numai o singură clasă care, prin cultura ei relativ superioară, reprezenta singura clasă dominantă. Ea a luptat cu bărbăție și abnegare pentru dobândirea bunurilor naționale și politice cari, o dată câștigate, au dat loc la formarea celor doua mari partide cari s’au succedat și urmează și astăzi a se succeda la putere. Colectiviștii pentru a’și face reclamă și a’și crea legende, au făcut întruna o confuziune anti-istorică, voind să ne zugrăvească în fața țarei ca reprezentanții vechei clase privilegiate, în sensul că regretăm progresul făcut și avem tendința de a ne întoarce înapoi la vremurile când existau privilegii și deosebiri în fața legei,—pe când ei ar fi apărătorii libertăților publice. Am distrus cu desăvîrșire această legendă, atât prin scris și prin graiii, cât mai ales prin faptele noastre cari au dat dovada pipăită că, departe ca noi să fi arătat vre odată tendințe reacționare, din contră porecliții liberali au dovedit apucături autoritare. Astăzi țara știe să cântărească declamațiunile și vorbele umflate, cu care liberalii aruncau odinioară praf în ochii opiniunei publice. Generațiunile actuale nu se mai lasă a fi amăgite și știri bine ce valorează fiecare partid. Cu toate acestea, fiindcă organele colectiviste și uneori chiar bărbații de frunte ai adversarilor noștri nu voesc să se lase de obiceiul de a ne defăima, restălmăcind istoria țarei, și se dedau la atacuri sistematice în contra claselor privilegiate de altă dată, credem util a aduce aci mărturiile contrarii emanate de la liberali de frunte. In ședința Camerei de la 25 iunie 1866, Alexandru Golescu se exprima astfel: a Toate faptele cele frumoase, care s’au produs în țară și au făcut poporul nostru să treacă între popoarele civiliate ale Europei, s’au făcut de această Cameră compusă din boeri mari și boeri mici. «Această Cameră a desființat robia, aaceastă Cameră a desființat privilegiile, făcut unirea, a votat principele străine .Eî bine, domnilor, socotesc că putem să ne mândrim cu această Cameră de boeri mari și boeri mici și să mergem înainte cu densa, căci nu numai că ea nu a fost o cauză de tulburări, dar încă toate aceste mari fapte le-a făcut în liniște, fără nici o versare de sânge, pe când alte popoare puternice au versat rîuri de sânge ca să capete ceea ce ne-a dat nouă această Cameră». Un fruntaș liberal, membru al unei familii pe care Voința Națională o numera mai deunăzi printre «disidenții boerismului», vine în plin Parlament și proclamă, ca om cinstit, că Camera compusă din boerî mari și miel a desființat robia, a desființat privilegiile, a făcut Unirea, a votat pe principele străin. O palmă mai sdravănă nu se putea da acelor falși liberali cari îndrasneau și îndrăsnesc și astăzi să falsifice istoria, susținând că boierii erau dușmanii progresului și se împotriveau din râsputeri la introducerea instituțiunilor liberale. După mărturia lui Alexandru Golescu, aducem pe aceea a unui liberal, al cărui nume va râmâne pe vecie înscris cu litere de aur în istoria țarei noastre, a unui bărbat despre care un fruntaș politic din Franța a zis că «îi lipsea numai câmpul de acțiune pentru a fi un geniu». Iată ce zicea Mihail Kogălniceanu, în ședința Camerei de la 5 Decembrie 1884, râspunzând unor atacuri adresate conservatorilor de d. Nacu :Să-mi permită d. Nacu a face o mică protestare în contra acuzațiunei pe care în genere o aruncă partidului conservator, zicând că marele păcat al partidului conservator e că nici o dată n’a avut încredere în națiune. Aci sunt dator să protestez. Dacă d-sa va lua un fapt individual al boerilor din timpurile de decadență, poate să aibă dreptate, dar să nu generalizeze. D-sa să nu uite un lucru. Din nenorocire până la 1848, și chiar până la 1856, în această țară nu erau decât boerî și țăranî. In adevăr și țăranii puteau să devină boerî... Era un fel de patriciat care, ca și Enghitera, căuta să-și împrospăteze sângele prin sângele poporean. Era cu neputință dar ca ei să nu aibă încredere în noțiune... «In țara românească numai două trei nume plebeiane au figurat în istoria de la 1848: în Moldova toți erau boerî; în Divanul ad-hoc feciorii de boerî au fost cari sau lepădat de toate prerogativele lor; ei au chemat la banchet toate clasele societăței române. Pentru ce dar această stigmatizare generală ?» Vor recuza oare colectiviștii și mărturia lui Mihail Kogălniceanu ? Vor cuteza ei pare să conteste aprecierile istorice ale unui fruntaș dintre fruntași care, nu numai a luat parte activă, dar a fost unul din inițiatorii regenerărei noastre naționale și politice ? Pentru ce, vom întreba și noi, liberalii persistă în sistemul de defăimare și de calomnii aduse nu conservatorilor, căci aci nu este vorba de partidul conservator, ci trecutului țarei ? Bine-voiască adversarii noștri să lămurească această încăpățînare într’o eroare intenționată, această restălmăcire necinstită a faptelor istorice de obște cunoscute, s’o lămurească, nu față cu noi, ci față cu memoria lui Alexandru Golescu, a lui Kogălniceanu și a altor bărbați de frunte din partidul lor ! Revenind acum la partidele nostre politice actuale, mai avem de furcă cu colectiviștii și le promitem și aci o mică săpuneală. -------------------------------------------------- TELEGRAME fisiunea abisiniană Constantinopol, si Septembre. Misiunea abisiniană va pleca Dumineca la Petersburg. Numai după ce se va întoarce iar aci, se vor discuta câteva cestiuni și se va trimite o misiune turcească pe lângă Negus cu scrisori, decorațiuni și cadouri. BîăsvrăSis’aîc tiaierilor turce Filipopol, 11 Septembre. După niște raporturi din Constantinopol, un vapor a plecat la Tripoli cu 78 persoane exilate de curtea marțială pentru resvrătiri tinere turcești. Scphii in Macedonia Constantinopol, 11 Septembre. Arhimandritul Familanos, rector al școalei de teologie din Belgrad, a fost numit administrator al mitropoliei din Uskub. Monseniorul Familanos a devenit azi supus turc. Călătoria Suveranilor ruși Darmstadt, 11 Septembre. Se asigură că Țarul și Țarina vor sosi la 1 i Octombre. Marina Imljtară Sofia, 12 Septembre. Misiunea franceză destinată să formeze marina de resbel bulgară, a sosit la Varna. Șeful ei, locotenentul de corabie Pidhon, a fost primit de Prințul la castelul din Euxinograd, unde s-a dat un prânz militar, la care a asistat și ministrul de resbel. Regele Siamului in Franța Paris, si Septembre. Regele Siamului, însoțit de cei trei fii ai săi, a sosit după amiazi venind din Bruxelles. La gară a fost primit de d. Felix Faure și toți miniștrii, afară de generalul Billot. D. Faure și Regele și-au strâns mâna, apoi s’au întreținut în limba engleză. D. Faure și Regele s’au du« apoi în aceiași trăsură la hotelul Gramm VI unde d. Faure a părăsit pe Regele. A. Seara, Regele a făcut o Mită d-lui Faure, apoi președinților Camerei »Senatului. --------------------——---------------- Dar d. Dim. Sturdza ? Somat de către Drapelul să respunză categoric dacă e sau nu e organul d-lui Eug. Stătescu, Liberalul a publicat ori un articol care poate fi interpretat din punctul de vedere al chestiunii pusă de Aurelianiști, în două feluri : Liberalul pare că vorbește în numele d-lui Eug. Stătescu, or este organul sĕu ; dar în același timp pare că vorbește numai în numele partidului liberal, or nu este organul Sfinxului. Școala asta bizantină a făcut mari progrese în partidul colectivist; n’avem deci de ce ne mira. Și din articolul Liberalului nu prezintă interes decât laudele ce se fac d-lui Eug. Stătescu, laude tot așa de mari ca cele ale Drapelului de deunăzi. Ba, într’o frază, Liberalul întrebuințează aceleași cuvinte cu care Drapelul a rezumat poziția d-lui Stătescu în partidul liberal : «fruntașul fruntașilor». Faptul acesta dă consistență svonului, răspândit de altminteri tot de liberali, că d. Eug. Stătescu e persoana in jurul căreia se vor împăca Sturdziștii și Aurelianiștii. Dar nuanțele liberale au uitat, în dansul acesta împrejurul Sfinxului ceva foarte important, pe d. Dimitrie Sturdza : acesta ce e și ce ’A fi în partidul liberal ? Se spune de d. Eug. Stătescu că este «unul din cei mai fermi continuatori ai marei tradițiuni liberale», că «teste și remâne omul partidului liberal întreg», și «nu’și închide puternica individualitate într’o înjghebare parțială». Acestea le spune Liberalul. Și acum o săptămână Drapelul făcea declarații analoage : că d. Eug. Stătescu «ocupă în partidul liberal o situație excepțională» că care un cuvânt hotărîtor întru cât privește conducerea partidului liberal», că și-a dobândit această situație c prin înțelepciunea și pătrunderea sa politică? Dar, atunci, cum remâne cu d. Dim. Sturdza, șeful partidului ? Nimeni nu vorbește de dânsul, toate ziarele liberale îl ignorează, pare că nici n’ar exista. Nu mai însemnează nimic d. Dim. Sturdza? Nu mai este șef? Nu contează nimeni pe densul pentru viitor. Numai d. Eug. Stătescu e «omul partidului întreg» și d. Sturdza a rămas creatorul «înjghebărilor parțiale»? Pentru D-zeu, Voința, ai părăsit și tu pe șeful partidului național-liberal ? Pe când stafia care răspunde la numele Eug. Stătescu a recăpătat viață și tronează azi peste destinele partidului liberal, d. Dim. Sturdza a devenit o cantitate neglijabilă, un muribund în jurul căruia se ceartă și moștenitorii și interprinzătorii de pompe funebre. Și nu e nimeni între neamuri care să încerce salvarea bolnavului! Bietul șef al partidului național-liberal ! --------------------------------------------------- WILHELM IIIA UNGARIA — Prin fir telegrafic — Homburg, 11 Septembrie. împăratul Wilhelm a plecat seara la Touis. Touis, 12 Septembrie. împăratul Wilhelm a sosit la 4 ore după amiazi și a fost primit la gară de împăratul Francisc Iosif, de archiduci, de autorități și demnitarii înalți. Suveranii s’au sărutat de două ori în mod foarte cordial, apoi împăratul Wilhelm a salutat pe archiduci și a convorbit cu ei. După prezentări, S’au dus în trăsură și în mijlocul ovațiunilor entuziaste ale unei mulțimi enorme la castel, unde ministrul de resbel și generalii așteptau sosirea lor. După ce au trecut pe dinaintea frontului companiei de onoare, împăratul Francisc Iosif a prezentat împăratului german pe generalii. Generalul Obrutschev, șeful Statului-major rus, a sosit după amiazi, precum și a MARȚI 2/14 SEPTEMBRE 1897 UN NUMER 10 BANI ANUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV.........................0,40 Reclame........................III..................................2,50 » ................. ....................5)— la Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA București, Panagiul Român a tașații militari streini, printre cari și maiorul Dumitrescu, atașat militar român. Seara s’a dat un prânz la care au asistat Majestățile Lor, arhiducii și șefii de Statmajor rus, prusian și austro-ungar. Seara orașul și lacul erau iluminate. ----------------------*4 ® ®---------------------- REPREZENTAREA MINORITĂȚILOR Un amic politic ne trimite articolul următor : Sistemul electoral cu care suntem dotați dovedind cu prisosință și la noi, în decursul celor treizeci de ani de când se exprimentează, că este vițios, se agită ideia unei reformări a lui în scopul de a tempera tirania majorităților prin reprezentarea minorităților în proporțiune cu forțele de care dispune. Nici îndoială nu încape că folosindu-ne de rezultatele obținute în alte țări, în care s’a experimentat și se experimentează diferitele sisteme propuse, vom adopta pe acela care să prezinte cele mai multe garanții că minoritatea va fi reprezentată, ori care ar fi combinațiunile electorale la care s’ar deda electorii noștrii. Va mai trebui însă ca sistemul adoptat să fie și posibil de aplicat cu înlesnire în țara noastră, ținând socoteală pentru aceasta de starea culturală a masei alegătorilor, de educațiunea lor politică, etc. prin urmare, o îndoită condițiune se cere sistemului ce vom întrebuința : a) ca să înlăture, dacă nu în tot, cel puțin în mare parte orice combinațiune electorală care ar zădărnici scopul pentru care s’a crezat; b) să fie lesne de aplicat, fiind simplu, și deci înțeles de toți cei chemați să-l trebuințeze. Nu vom discuta aci sistemele cari au dat cele mai bune rezultate în alte țări nici vom arăta avantagiile și desavantagiile fiecărui sistem în parte, ele fiind cunoscute de toți. Vom spune numai că se susține că sistemul belgian al lui Victor D’Houtt ocupă primul loc printre celelalte sisteme, ca fiind mai rațional. Căutăm prin aceste rânduri să aducem la cunoștiința celor ce se ocupă de această cestiune un sistem pe care-l credem potrivit pentru noi, ca îndeplinind cele două condițiuni de care am vorbit mai sus. Acest sistem e combinațiunea a două sisteme : sistemul votului limitat și al votului acumulat, cu oarecare modificări cari să înlesnească aplicarea lui.— Iată mecanismul acestui sistem : fiecare alegător are dreptul să voteze, în colegiile care dau un număr de scaune mai mare ca unul, un număr de candidați egal cu numărul scaunelor ce dă colegiul din care face parte, mai puțin unu adică dacă colegiul dă 4 scaune, alegătorul votează pentru trei candidați. Va avea facultatea să voteze trei candidați deosebiți: ori să dea câte și trele voturile unuia, ori să-și împartă votul dând două pentru unul și al treilea pentru altul,alegerea făcându-se cu buletine individuale. Exemplu : sunt patru scaune în colegiul II, fiind candidați A. B. C. D.; alegătorul poate vota pe A. B. C.; poate vota pe A. A. A. ; poate vota pe C. G. D. Efectuându-se alegerea, la despoierea scrutinului de declară aleși aceia cari au întrunit cel mai mare număr de voturi, cu condițiunea ca numărul de voturi obținut să reprezinte jumătate plus unul din numărul votanților. Exemplu : sunt 1000 votanți In colegiul II care dă patru scaune, fiind candidați A. B. C. D. E. F. La despoierea scrutinului se constată că 600 alegători au votat pe A. B. C. 300 aleg. au votat pe A. B. C. 100 » » » » B. E. F. Majoritatea fiind 501, se vor proclama aleși A. B. C. D. cari au întrunit câte 600 voturi. Cu acest sistem minoritatea va fi desigur reprezentată, obținând în adunarea sau consiliu pentru care se face alegerea un număr de scaune proporțional cu forțele de care dispune, existând între scaunele obținute de dânsa și cele obținute de majoritate aceeași relațiune care există în masa alegătorilor între cantitatea numerică a uneia și alteia. Așa, o minoritate de 1/8 va avea la trei scaune unul, una de 1/s la patru scaune unul , una de 1/6 la cinci scaune unul, etc. Cu acest sistem, o minoritate exact de 1/i nu va putea încă să aibă la trei scaune unul, nici una exact de 1/s la două scaune unul, după cum minoritățile prea mici nu vor avea nici un scaun oricât de multe ar da colegiul din cari fac parte și de aceea am pus condițiunea ca să nu se declare aleși decât aceia cari au întrunit Vasl-1 din numărul votanților. Rămâne de discutat cestiunea dacă n’ar fi bine să fie reprezintate și minoritățile prea mici. Pentru cei ce cred că da, n’au decât să înlăture condițiunea pusă și în acest caz dispare restricțiunea stabilită. Exemplu: sunt 750 alegători votanți, dintre care 500 sunt liberali și 250 conservatori; avem candidați liberali pe A. B. C., iar candidat conservator pe D., fiind trei scaune în colegiu. La despoierea scrutinului se constată că 500 aleg. au votat pe A. B., iar 250 » » » t D. D. Jumătate plus unul din numărul votanților fiind 376 se proclamă aleși A. B. D., deci conservatorul D., care în masa alegătorilor dispune de o treime, obține un scaun din trei, prin cumularea voturilor partizanilor săi. Sunt 1000 alegători votanți în colegiul II care dă patru scaune, dintre care 750 sunt conservatori și 250 liberali. Candidații conservatori sunt A. B. G. D., iar candidatul liberal este N. La despoierea scrutinului se constată că 700 aleg. au votat pe A. R. G. 50 » » » » C. C. D. 250 » » » » N. N. N. Majoritatea fiind 501, se proclamă aleși A. B. C. și N. cari au obținut cel mai mare număr de voturi. In acest caz N., candidat liberal, care a avut 11 de partizani în colegiu, a obținut unul din cele patru scaune ce dă colegiul, prin cumularea asupra sa a voturilor partizanilor săi. Sistemul acesta având toate avantagiile celor două sisteme din care e combinat, n’are nici unul din desavantagiile lor, ne dând loc la nici una din combinațiunile electorale cari ar face imposibilă reprezentarea unei minorități, atunci când ea ocupă în masa alegătorilor o proporție de :/s, A, V, etc. Vorbesc de minoritățile serioase grupate în jurul unor idei cari formează programul partidului din cari fac parte, iar nu de acele minorități ale căror rânduri sunt mărite de nemulțumiți și de transfugi. Cu acestea din urmă, oricât de ingenios ar fi sistemul adoptat, nu vom obține nici un rezultat, căci multe sunt mijloacele pe care un guvern fără scrupul le are la îndemână pentru a aduce la el pe aceia cari au pierdut sacul cu grăunțe sau sunt nemulțumiți din cauza micșorimei lui. S’ar putea întâmpla ca la un colegiu oarecare minoritatea să nu fie în stare, din cauza numărului restrâns de voturi de care dispune, chiar acumulând voturile asupra candidatului sau, să’î dea numărul cerut ca să poată fi ales, adică 1/1 -1-1 din numărul votanților și în atare caz cum votul este limitat prin alegerea făcută nu s’ar complecta numărul scaunelor ce colegiul este chemat să dea. Ce se va face atunci? Un loc va fi vacant și pentru dânsul se va face o nouă alegere în prima Duminecă ce va urma zilei în care s’a făcut alegerea, alegendu-se acela dintre candidații care va obține cel mai mare număr de voturi. N. R. C. --------------------------------------------------- PACEA TURCO-GREACA — Prin fir telegrafic — SITUAȚIA DIN CRETA Londra ir Septembre Se anunță din Canea ziarul „Times“ că opera de pacificare face progrese. Trupele internaționale ocupă aproape toate liniile externe, astfel că trupele turcești sunt postate în interiorul cordonului militar. Președintele adunării Cretane a plecat la Atena cu partizanii săi. Atena. 12 Septembre. Benizeko, șeful Adunării Cretane, a sosit înainte de a părăsi Creta, el a adresat amiralilor un memoriu reputănd acuzația de a fi organul „Ethikai Eteria“ și declarând că Cretanii sunt gată să primească autonomia sub condiția retragerii trupelor turcești. Adunarea se va întruni după încheierea ăcii, pentru a delibera în mod oficial. —takes Anakis va înlocui pe Benizeke la președenție. TRATĂRILE DE PACE. Constantinopol, în Septembre. Ministrul afacerilor străine a făcut ieri vizite ambasadorilor. Schimburile de vederi între puteri vor avea în curând un desnodământ favorabil. Se așteaptă că conferințele de la Tophane să se reia în curând. ----------------------»4 ® ©«*----------------------