Timpul, septembrie 1897 (nr. 194-217)

1897-09-02 / nr. 194

ANUL AL NOUA­SPRE­ZECELEA — No. 194 EDITI­A A TREIA UN MO­NER 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an............................................30 lei » pe 6 luni............................................18 lei » pe 3 luni................... 10 lei Pentru streinatate, un an...........................5 ° E* Sm Pîîb'În ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numőrul la A­gen­ce de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA Biscuirești. S»asagÎMl Mă sîlâra 7 PUTINĂ ISTORIE I­ Am promis colectiviștilor că în curând le vom aduce câte­va dovezi palpabile și irecuzabile despre mo­dul necinstit și mincinos cum alte­rează istoria noastră contimporană și am adăugat că dovezile ce vom pro­­­­duce nu emană de la noi, ci de la fruntași ai partidului liberal. A­stă­zi urmăm cu îndeplinirea pro­­misiunei noastre. Dar, mai intâiu trebue să lămu­rim un punct. Noi am spus în mai multe rânduri și repetăm încă o dată că, atunci când se vorbește de par­tidele noastre politice, ori­ce discu­­țiune cinstită nu poate lua ca punct de plecare de­cât epoca de la care aceste partide au avut ființă, adică, din ziua în care ne-am bucurat de sistem parlamentar. Numai de atunci se poate vorbi de partide constituite, în sensul modern al cuvântului. Așa­dar, conservatorii de astăzi nu au a apăra pe vechii boeri și nu pot fi confundați cu vechile clase privile­giate, căci înainte de introducerea la noi a instituțiunilor parlamentare, nu erau nici liberali nici conserva­tori, ci numai o singură clasă care, prin cultura ei relativ superioară, re­prezenta singura clasă dominantă. Ea a luptat cu bărbăție și abnegare pen­tru dobândirea bunurilor naționale și politice cari, o dată câștigate, au dat loc la formarea celor doua mari par­tide cari s’au succedat și urmează și astă­zi a se succeda la putere. Colectiviștii pentru a’și face re­clamă și a’și crea legende, au făcut într­una o confuziune anti-istorică, voind să ne zugrăvească în fața ța­rei ca reprezentanții vechei clase privilegiate, în sensul că regretăm progresul făcut și avem tendința de a ne întoarce înapoi la vremurile când existau privilegii și deosebiri în fața legei,—pe când ei ar fi apă­rătorii libertăților publice. Am dis­trus cu desăvîrșire această legendă, atât prin scris și prin graiii, cât mai ales prin faptele noastre cari au dat dovada pipăită că, departe ca noi să fi arătat vre o­dată tendințe reac­ționare, din contră porecliții liberali au dovedit apucături autoritare. As­tăzi țara știe să cântărească decla­­mațiunile și vorbele umflate, cu care liberalii aruncau odinioară praf în ochii opiniunei publice. Generațiunile actuale nu se mai lasă a fi amăgite și știri bine ce valorează fie­care partid. Cu toate acestea, fiind­că organele colectiviste și une­ori chiar bărbații de frunte ai adversarilor noștri nu voesc să se lase de obiceiul de a ne defăima, restălmăcind istoria țarei, și se dedau la atacuri sistematice în contra claselor privilegiate de altă dată, credem util a aduce aci măr­turiile contrarii emanate de la li­berali de frunte. In ședința Camerei de la 25 iu­nie 1866, Alexandru Golescu se ex­prima ast­fel: a Toate faptele cele frumoase, care s’au produs în țară și au făcut po­porul nostru să treacă între popoa­rele civili­ate ale Europei, s’au fă­cut de această Cameră compusă din boeri m­ari și boeri mici. «Această Cameră a desființat robia, a­­a­ceastă Cameră a desființat privilegiile, făcut unirea, a votat principele străine .Eî bine, domnilor, socotesc că pu­tem să ne mândrim cu această Ca­meră de boeri mari și boeri mici și să mergem înainte cu densa, căci nu numai că ea nu a fost o cau­ză de tulburări, dar încă toate a­­ceste mari fapte le-a făcut în liniște, fără nici o ver­sare de sânge, pe când alte popoare puternice au versat rîuri de sânge ca să capete ceea­ ce ne-a dat nouă această Cameră». Un fruntaș liberal, membru al u­­nei familii pe care Voința Națio­nală o numera mai deunăzi printre «disidenții boerismului», vine în plin Parlament și proclamă, ca om cinstit, că Camera compusă din bo­erî mari și miel a desființat robia, a desființat privilegiile, a făcut Uni­rea, a votat pe principele străin. O palmă mai sdravănă nu se putea da acelor falși liberali cari îndrasneau și îndrăsnesc și astă­zi să falsifice istoria, susținând că boierii erau duș­manii progresului și se împotrivea­u din râsputeri la introducerea institu­țiunilor liberale. După mărturia lui Alexandru Go­lescu, aducem pe aceea a unui libe­ral, al cărui nume va râmâne pe vecie înscris cu litere de aur în is­toria țarei noastre, a unui bărbat despre care un fruntaș politic din Franța a zis că «îi lipsea numai câmpul de acțiune pentru a fi un geniu». Iată ce zicea Mihail Kogăl­­niceanu, în ședința Camerei de la 5 Decembrie 1884, râspunzând unor atacuri adresate conservatorilor de d. Nacu :­­­Să-mi permită d. Nacu a face o mică protestare în contra acuzațiu­­nei pe care în genere o aruncă par­tidului conservator, zicând că marele păcat al partidului conservator e că nici o dată n’a avut încredere în na­țiune. Aci sunt dator să protestez. Dacă d-sa va lua un fapt individual al boerilor din timpurile de decadență­, poate să aibă dreptate, dar să nu generalizeze. D-sa să nu uite un lu­cru. Din nenorocire până la 1848, și chiar până la 1856, în această țară nu erau de­cât boerî și țăranî. In adevăr și țăranii puteau să devină boerî... Era un fel de patriciat care, ca și Enghitera, căuta să-­și împros­păteze sângele prin sângele poporean. Era cu neputință dar ca ei să nu aibă încredere în noțiune... «In țara românească numai două trei nume plebeiane au figurat în istoria de la 1848: în Moldova toți erau boerî; în Divanul ad-hoc feciorii de boerî au fost cari s­au lepădat de toate prerogativele lor; ei au chemat la ban­chet toate clasele societăței române. Pentru ce dar această stigmatizare generală ?» Vor recuza oare colectiviștii și mărturia lui Mihail Kogălniceanu ? Vor cuteza ei pare să conteste a­­precierile istorice ale unui fruntaș dintre fruntași care, nu numai a luat parte activă, dar a fost unul din inițiatorii regenerărei noastre națio­nale și politice ? Pentru ce, vom întreba și noi, liberalii persistă în sistemul de de­făimare și de calomnii aduse nu con­servatorilor, căci aci nu este vorba de partidul conservator, ci trecutu­lui țarei ? Bine-voiască adversarii noștri să lămurească această încăpățînare în­­tr’o eroare intenționată, această res­­tălmăcire necinstită a faptelor isto­rice de obște cunoscute, s’o lămu­rească, nu față cu noi, ci față cu memoria lui Alexandru Golescu, a lui Kogălniceanu și a altor bărbați de frunte din partidul lor ! Revenind acum la partidele nostre politice actuale, mai avem de furcă cu colectiviștii și le promitem și aci o mică săpuneală. --------------------------------------------------­ TELEGRAME fisiunea ab­isiniană Constantinopol, si Septembre. Misiunea abisiniană va pleca Dumineca la Petersburg. Numai după ce se va întoarce iar aci, se vor discuta câte­va cestiuni și se va trimite o misiune turcească pe lângă Negus cu scrisori, decorațiuni și cadouri. BîăsvrăSis’aîc tiaierilor­ turce Filipopol, 11 Septembre. După niște raporturi din Constantinopol, un vapor a plecat la Tripoli cu 78 persoane exi­late de curtea marțială pentru resvrătiri tinere turcești. Scphii in Macedonia Constantinopol, 11 Septembre. Arh­imandritul Familanos, rector al școalei de teologie din Belgrad, a fost numit ad­ministrator al mitropoliei din Uskub. Monse­niorul Familanos a devenit azi supus turc. Călătoria Suveranilor ruși Darmstadt, 11 Septembre. Se asigură că Țarul și Țarina vor sosi la 1­­ i­­ Octombre. Marina Imljt­ară Sofia, 12 Septembre. Misiunea franceză destinată să formeze ma­rina de resbel bulgară, a sosit la Varna. Șe­ful ei, locotenentul de corabie Pidhon, a fost primit de Prințul la castelul din Euxinograd, unde s-a dat un prânz militar, la care a asis­tat și ministrul de resbel. Regele Siamului in Franța Paris, si Septembre. Regele Siamului, însoțit de cei trei fii ai săi, a sosit după amiazi venind din Bruxelles. La gară a fost primit de d. Felix Faure și toți miniștrii, afară de generalul Billot. D. Faure și Regele­­ și-au strâns mâna, apoi s’au­ între­ținut în limba engleză. D. Faure și Regele s’au du« apoi în aceiași trăsură la hotelul Gramm VI unde d. Faure a părăsit pe Regele. A. Seara, Regele a făcut o Mită d-lui Faure, apoi președinților Camerei »Senatului. --------------------——----------------­ Dar d. Dim. Sturdza ? Somat de către Drapelul să respunză categoric dacă e sau nu e organul d-lui Eug. Stătescu, Liberalul a publicat ori un articol care poate fi­­ interpretat din punctul de vedere al chestiunii pusă de Aurelianiști, în două feluri : Liberalul pare că vorbește în numele d-lui Eug. Stătescu, or este organul sĕu ; dar în același timp pare că vorbește numai în numele partidului liberal, or nu este organul Sfinxului. Școala asta bizantină a făcut mari progrese în partidul co­lectivist; n’avem deci de ce ne mira. Și din articolul Liberalului nu pre­zintă interes de­cât laudele ce se fac d-lui Eug. Stătescu, laude tot așa de mari ca cele ale Drapelului de deună­zi. Ba, într’o frază, Liberalul întrebu­ințează aceleași cuvinte cu care Dra­pelul a rezumat poziția d-lui Stătescu în partidul liberal : «fruntașul fruntași­lor». Faptul acesta dă consistență svo­­nului, răspândit de altminteri tot de li­berali, că d. Eug. Stătescu e persoana in jurul căreia se vor împăca Sturd­­ziștii și Aurelianiștii. Dar nuanțele liberale au uitat, în dansul acesta împrejurul Sfinxului ce­va foarte important, pe d. Dimitrie Sturd­za : acesta ce e și ce ’A fi în partidul liberal ? Se spune de d. Eug. Stătescu că este «unul din cei mai fermi continuatori ai marei tradițiuni liberale», că «teste și remâne omul partidului liberal întreg», și «nu’și închide puternica individuali­tate într’o înjghebare parțială». Acestea le spune Liberalul. Și acum o săptă­mână Drapelul făcea declarații ana­­loage : că d. Eug. Stătescu «ocupă în partidul liberal o situație excepțională» că care un cuvânt hotărîtor întru cât privește conducerea partidului liberal», că­­ și-a dobândit această situație c prin înțelepciunea și pătrunderea sa politică? Dar, atunci, cum remâne cu d. Dim. Sturdza, șeful partidului ? Nimeni nu vorbește de dânsul, toate ziarele liberale îl ignorează, pare­ că nici n’ar exista. Nu mai însemnează nimic d. Dim. Sturdza? Nu mai este șef? Nu contează nimeni pe densul pentru viitor. Numai d. Eug. Stătescu e «omul partidului în­treg» și d. Sturdza a rămas creatorul «înjghebărilor parțiale»? Pentru D-zeu, Voința, ai părăsit și tu pe șeful partidului național-liberal ? Pe când stafia care răspunde la nu­mele Eug. Stătescu a recăpătat viață și tronează azi peste destinele partidului liberal, d. Dim. Sturdza a devenit o cantitate neglijabilă, un muribund în jurul căruia se ceartă și moștenitorii și interprinzătorii de pompe funebre. Și nu e nimeni între neamuri care să în­cerce salvarea bolnavului! Bietul șef al partidului național-li­beral ! ---------------------------------------------------­ WILHELM II­IA UNGARIA — Prin fir telegrafic — Homburg, 11 Septembrie. împăratul Wilhelm a plecat seara la Touis. Touis, 12 Septembrie. împăratul Wilhelm a sosit la 4 ore după amiazi și a fost primit la gară de împă­ratul Francisc­ Iosif, de archiduci, de au­torități și demnitarii înalți. Suveranii s’au sărutat de două ori în mod foarte cordial, apoi împăratul Wil­helm a salutat pe archiduci­ și a convorbit cu ei. După prezentări, S’au dus în trăsură și în mijlocul ovațiunilor entuziaste ale unei mulțimi enorme la castel, unde ministrul de resbel și generalii așteptau­ sosirea lor. După ce au trecut pe dinaintea frontului companiei de onoare, împăratul Francisc­ Iosif a prezentat împăratului german pe generalii. Generalul Obrutsch­ev, șeful Statului-ma­­jor rus, a sosit după amiazi, precum și a­ MARȚI 2/14 SEPTEMBRE 1897 UN NUMER 10 BANI ANUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV.........................0,40 Reclame........................III..................................2,50 » ................. ....................5)— la Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA Bu­curești, Panagiul Român a­ tașații militari streini, printre cari și ma­iorul Dumitrescu, atașat militar român. Seara s’a dat un prânz la care au asistat Majestățile Lor, arh­iducii și șefii de Stat­­major rus, prusian și austro-ungar. Seara orașul și lacul erau iluminate. ----------------------*4 ® ®----------------------­ REPREZENTAREA MINORITĂȚILOR Un amic politic ne trimite articolul următor : Sistemul electoral cu care suntem do­tați dovedind cu prisosință și la noi, în decursul celor trei­zeci de ani de când se exprimentează, că este vi­­țios, se agită ideia unei reformări a lui în scopul de a tempera tirania majori­tăților prin reprezentarea minorităților în proporțiune cu forțele de care dis­pune. Nici îndoială nu încape că folosin­­du-ne de rezultatele obținute în alte țări, în care s’a experimentat și se ex­perimentează diferitele sisteme propuse, vom adopta pe acela care să prezinte cele mai multe garanții că minoritatea va fi reprezentată, ori care ar fi com­­binațiunile electorale la care s’ar deda electorii noștrii. Va mai trebui însă ca sistemul a­­doptat să fie și posibil de aplicat cu înlesnire în țara noastră, ținând soco­teală pentru aceasta de starea culturală a masei alegătorilor, de educațiunea lor politică, etc. prin urmare, o îndoită con­­dițiune se cere sistemului ce vom în­trebuința : a) ca să înlăture, dacă nu în tot, cel puțin în mare parte ori­ce combi­națiune electorală care ar zădăr­nici scopul pentru care s’a crezat; b) să fie lesne de aplicat, fiind simplu, și deci înțeles de toți cei chemați să-­l trebuințeze. Nu vom discuta aci sistemele cari au dat cele mai bune rezultate în alte țări nici vom arăta avantagiile și desavan­­tagiile fie­cărui sistem în parte, ele fiind cunoscute de toți. Vom spune numai că se susține că sistemul belgian al lui Victor D’Houtt ocupă primul loc printre cele­l­alte sis­teme, ca­ fiind mai rațional. Căutăm prin aceste rânduri să adu­cem la cunoștiința celor ce se ocupă de această cestiune un sistem pe care-l credem potrivit pentru noi, ca îndepli­nind cele două condițiuni de care am vorbit mai sus. Acest sistem e combinațiunea a două sisteme : sistemul votului limitat și al votului acumulat, cu oare­care modifi­cări cari să înlesnească aplicarea lui.— Iată mecanismul acestui sistem : fie­care alegător are dreptul să voteze, în cole­giile care dau un număr de scaune mai mare ca unul, un număr de candidați egal cu numărul scaunelor ce dă cole­giul din care face parte, mai puțin unu adică dacă colegiul dă 4 scaune, ale­gătorul votează pentru trei candidați. Va avea facultatea să voteze trei can­didați deosebiți: ori să dea câte și trele voturile unuia, ori să-și împartă votul dând două pentru unul și al treilea pen­tru altul,­alegerea făcându-se cu bu­letine individuale. Exemplu : sunt patru scaune în co­legiul II, fiind candidați A. B. C. D.; alegătorul poate vota pe A. B. C.; poate­ vota pe A. A. A. ; poate vota pe C. G. D. Efectuându-se alegerea, la despoierea scrutinului de declară aleși aceia cari au întrunit cel mai mare nu­­măr de voturi, cu condițiunea ca nu­mărul de voturi obținut să reprezinte jumătate plus unul din numărul vo­tanților. Exemplu : sunt 1000 votanți In co­legiul II care dă patru scaune, fiind candidați A. B. C. D. E. F. La des­poierea scrutinului se constată că 600 alegători au votat pe A. B. C. 300 aleg. au votat pe A. B. C. 100 » » » » B. E. F. Majoritatea fiind 501, se vor proclama aleși A. B. C. D. cari au întrunit câte 600 voturi. Cu acest sistem minoritatea va fi de­sigur reprezentată, obținând în adunarea sau consiliu pentru care se face alege­rea un număr de scaune proporțional cu forțele de care dispune, existând între scaunele obținute de dânsa și cele obținute de majoritate aceeași relați­une care există în masa alegătorilor între cantitatea numerică a uneia și alteia. Așa, o minoritate de 1/8 va avea la trei scaune unul, una de 1/s la patru scaune unul , una de 1/6 la cinci scaune unul, etc. Cu acest sistem, o minoritate exact de 1/i nu va putea încă să aibă la trei scaune unul, nici una exact de 1/s la două scaune unul, după cum minori­tățile prea mici nu vor avea nici un scaun ori­cât de multe ar da colegiul din cari fac parte și de aceea am pus condițiunea ca să nu se declare aleși de­cât aceia cari au întrunit Vasl-1 din numărul votanților. Rămâne de discutat cestiunea dacă n’ar fi bine să fie reprezintate și mi­noritățile prea mici. Pentru cei ce cred că da, n’au de­cât să înlăture condi­țiunea pusă și în acest caz dispare res­­tricțiunea stabilită. Exemplu: sunt 750 alegători votanți, dintre care 500 sunt liberali și 250 conservatori; avem candi­dați liberali pe A. B. C., iar candidat conservator pe D., fiind trei scaune în colegiu. La despoierea scrutinului se constată că 500 aleg. au votat pe A. B., iar 250 » » » t D. D. Jumătate plus unul din numărul vo­tanților fiind 376 se proclamă aleși A. B. D., deci conservatorul D., care în masa alegătorilor dispune de o treime, obține un scaun din trei, prin cumu­larea voturilor partizanilor săi. Sunt 1000 alegători votanți în colegiul II care dă patru scaune, dintre care 750 sunt conservatori și 250 liberali. Candidații conservatori sunt A. B. G. D., iar candidatul liberal este N. La despoierea scrutinului se constată că­ 700 aleg. au votat pe A. R. G. 50 » » » » C. C. D. 250 » » » » N. N. N. Majoritatea fiind 501, se proclamă aleși A. B. C. și N. cari au obținut cel mai mare număr de voturi. In acest caz N., candidat liberal, care a avut 11­ de partizani în colegiu, a obținut unul din cele patru scaune ce dă co­legiul, prin cumularea asupra sa a vo­turilor partizanilor săi. Sistemul acesta având toate avan­tagiile celor două sisteme din care e combinat, n’are nici unul din des­­avantagiile lor, ne dând loc la nici una din combinațiunile electorale cari ar face imposibilă reprezentarea unei minorități, atunci când ea ocupă în masa alegătorilor o proporție de :/s, A, V, etc. Vorbesc de minoritățile se­rioase grupate în jurul unor idei cari formează programul partidului din cari fac parte, iar nu de acele minori­tăți ale căror rânduri sunt mărite de nemulțumiți și de transfugi. Cu acestea din urmă, ori­cât de ingenios ar fi sis­temul adoptat, nu vom obține nici un rezultat, căci multe sunt mijloacele pe care un guvern fără scrupul le are la îndemână pentru a aduce la el pe aceia cari au pierdut sacul cu grăunțe sau sunt nemulțumiți din cauza micșo­­rimei lui. S’ar putea întâmpla ca la un colegiu oare­care minoritatea să nu fie în stare, din cauza numărului restrâns de voturi de care dispune, chiar acumulând vo­turile asupra candidatului sau, să’î dea numărul cerut ca să poată fi ales, a­­dică 1/1 -1-1 din numărul votanților și în atare caz cum votul este limitat prin alegerea făcută nu s’ar complecta nu­mărul scaunelor ce colegiul este che­mat să dea. Ce se va face atunci? Un loc va fi vacant și pentru dânsul se va face o nouă alegere în prima Duminecă ce va urma zilei în care s’a făcut alegerea, alegendu-se acela dintre candidații care va obține cel mai mare număr de vo­turi. N. R. C. ---------------------------------------------------­ PACEA TURCO-GREACA — Prin fir telegrafic — SITUAȚIA DIN CRETA Londra ir Septembre Se anunță din Canea ziarul „Times“ că opera de pacificare face progrese. Trupele internaționale ocupă aproape toate liniile externe, ast­fel că trupele tur­cești sunt postate în interiorul cordonului militar. Președintele adunării Cretane a plecat la Atena cu partizanii săi. Atena. 12 Septembre. Benizeko, șeful Adunării Cretane, a sosit­ înainte de a părăsi Creta, el a adresat amiralilor un memoriu reputănd acuzația de a fi organul „Ethikai­ Eteria“ și decla­rând că Cretanii sunt gată să primească autonomia sub condiția retragerii trupelor turcești. Adunarea se va întruni după încheierea ăcii, pentru a delibera în mod oficial. —­takes Anakis va înlocui pe Benizeke la președenție. TRATĂRILE DE PACE. Constantinopol, în Septembre. Ministrul afacerilor străine a făcut ieri vizite ambasadorilor. Schimburile de vederi între puteri vor avea în curând un desnodământ favorabil. Se așteaptă că conferințele de la Top­­hane să se reia în curând. ----------------------»4 ® ©«*----------------------

Next