Timpul, octombrie 1897 (nr. 218-242)
1897-10-24 / nr. 237
ANUL AL NOUASPREZECELEA— No. 237 EDIȚIA A TREIA VINERI 24 OCTOMBRE (5 N-BRE) 1897 UN NUrwER 10 BANI ARONfI VESTELE ki țarii pe un an................................. . .30 lei » pe 6 luni..........................................18 lei » pe 3 luni. r . . ......................10 lei Pentii streinatuti... tin an... . . ........ . 50 lei sim ziarul nostru se gaseste cu 0,20 b. numarul la A getice de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 si la toate chioșcurile. HKDAGTK SI ADMINISTRATU Bucureștii, i*»»;titlul KS.om.m 7 UN NUMER 10 BANI AHUHCIUSI S ÎSSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV.....................0,40 Reclame ................III ..... . 2,50 * ........................ II................. 5,fiu Parii» anunciurile se primesc 14"* Hams, 8 Place de la RotfiȘe". REDACȚIA SI AMÎIMLIÎATIA București, fasagiul R»bm;n.17 « — ZAPACEALA saU REA CREDINȚA? Ziarele guvernului au nerușinarea sa ne impute că nu ne ocupăm cu studiarea și discutarea importantelor proiecte de legi pregătite de miniștrii liberali. Cu o bucurie copilărească aceste gazete declară că ne-a prins cu ocaua mică. Ele zic că de două ani opoziția conservatoare acuză guvernul liberal de stârpiciune și că acum, când acest guvern a pregătit două proiecte de legi, ziarele conservatoare nu pulta nici un cuvent, nu îndrăsnesc să se ocupe de ele. In numirul său de Marți, 21 Octombre, Y piața Națională ne ia deja la refec pentru că nu ne ocupăm de proiectul pentru modificarea legii de recrutare și de acela de organizare al învățământului secundar, când până în acea zi proiectele în cestiune nici nu fuseseră date publicității. In ziua de Marți, 21 Octombre, noi abia publicam textul întreg al proiectului d-lui general Berendel, pe care’l datoram amabilității unul amic și de-odată cu noi nu l’a publicat decât Dreptatea. După noi au mai publicat acest proiect și alte ziare. In numărul nostru de Miercuri 22, pentru Joui, 23 Octombrie, Timpul consacră primul sau articol proiectului d-lui general Berendeiu.. Va să zică ne-am ocupat de acest proiect imediat ce am luat cunoștință de el. Dar Voința doria să ne ocupăm de el și să’l discutăm înainte chiar de a’l cunoaște. Aceasta rezultă clar din imputarea pe care de-o face în numărul săi de Luni spre Marți, când noi nu proiectam încă pomenitul proiect. Căci nu credem să aibă pretențiunea ca organul oficial al partidului conservator să discute un proiect de această importanță pe temeiul informațiunilor culese de prin ziare. Iată necar cu prisos justificați. Și chiar dacă am fi mai lăsat să treacă încă câteva zile înainte de a ne rosti, totuși gazetele liberale n’ar avea dreptul să ne facă nici o imputare. Când autorului, sau autorilor unui astfel de proiect le-au trebuit luni de zile ca sa’l elaboreze, credem că e drept să ni se lase și nouă câteva zile răgaz ca să-l studiăm. Cu atât mai vârtos că fiind organul unui partid de guvernământ, nu ne putem rosti cu ușurință asupra reformelor proiectate de partidul adversar, ci trebuie să le studiăm cu maturitate și să luăm avizul șefilor noștri. Noi nu voim să imităm ziarele liberale care fiind în opoziție criticați din principiu tot ce emana de la guvernul conservator. Ziarele liberale când sunt în opoziție nu-și bat capul cu astfel de scrupuluri. Ele au cuvântul de ordine că trebuie să condamne tot ce vine de la adversarii politici, fără judecată și fără cercetare. De aceea am văzut cum mai toate reformele noastre importante, precum introducerea etalonului de aur, legea maximului, legea minelor, legea căilor ferate de interes particular, legea gendarmeriei, ca să nu mai vorbim de altele, au fost aprig combătute de liberali în opoziție, pentru ca la guvern să fie nevoiți a se aplica. Noi facem opoziție cinstită și conștiincioasă și prin aceasta ne deosebim de adversarii noștri, cum ne deosebim de ei și când suntem la putere. Dar ceea ce este nostim de tot este că Voința care ne acuză pe noi că nu ne ocupăm de proiectele guvernului, când în realitate ne-am ocupat și ne vom mai ocupa, nu numai că n’a zis până acum un cuvânt ca să discute aceste proiecte, să le comenteze, să le explice, să le recomande și să facă să reiasă pentru opinia publică avantagjele lor, dar nici n’a publicat măcar textul acestor proiecte, cum au făcut’o ziarele opoziției.Aceasta e o culme. Să învinovățești pe altul de propriile tale păcate, acesta e un sistem vechiű la adversarii noștri și de aceea procedarea Voinței nu ne surprinde peste măsură. Când cineva are pe suflet plastografiile Mărgăritescu-Damaschin, ceea ce face acum Voința e floare la ureche. Dar să nu ne pierdem vremea cu păcatele gazetelor liberale. Năravul din fire, n’are locuire și e cert astăzi că apucăturile adversarilor noștri sunt o consecință a atavismului. In tot cazul, grozav de mare trebue să fie zăpăceala în rândurile guvernamentalilor pentru ca ziarele lor să ajungă așa de ridicole. Și noi nici nu întrebăm pe Voința-Ac. ce nu suflă nici un cuvânt despre decorarea lui Leszenszky, despre chestia macedoneană și despre atâtea alte chestiuni arzătoare a ordinea zilei. Ca să revenim la proiectele celor două miniștri liberali, vom repeta că acela al d-lui general Berendei am început să-’l discutăm îndată ce am cunoscut textul sau, nu din Voința, care nici până azi nu ’l-a publicat, ci grație exemplarului ce ne-am putut procura printr’un amic. Proiectul d-lui Haret însă nici până azi nu e încă publicat în întregul sau, iar nouă nu ni s’a făcut onoarea să ni se ■trimită un exemplar. Nu trebuie oare, înainte de a-’l discuta, să așteptăm publicarea textului întreg ? Să binevoiască deci gazetele liberale să nu ne mai facă astfel de învinuiri absurde. --------- ----—— ---------—------ TELEGRAFVLE Austria și Serbia Viena, 3 Noembre Vorbind de scrisoarea Regelui Serbiei adresata președintelui său de consiliu și de circulara acestuia din urma adresata representanților Serbiei în străinătate, Fremdenblatt aproba hotârîrea de a întreține relațiuni amicale cu toate puterile. Austro-Ungaria nu aspira la nici o situație priveligiata la Belgrad și este satisfăcută de relațiunile amicale ce există între cabinetele șerb și austro-ungar. Fremdenblatt este convins că guvernul rus are aceeași părere. Cele două cabinete voiesc pacea în Balcani, ceea ce face ca Serbia, urmând o politică pacinică, sa se bucure și de amiciția Austro-Ungariei și de acea a Rusiei. Programul prudent al Regelui Serbiei este conform cu noua faza a guvernului, prescriind o politică fecunda, și in prima linie punerea in practica a reformelor și a consolidării interne. Reforma în Turcia Londra. 3 Noembre Se anunță din Constantinopol ziarului Standard ca la consiliul de miniștrii ce s’a ținut Sâmbătă, Sultanul a manifestat intențiunea de a numi o noua comisiune de finanțe, spre a reorganiza cu desevergire această administrație. Greva din Paris Paris, 3 Noembre Greva lucrătorilor din abatoare continua ; liniștea domnește peste tot. Negocierile dintre delegații greviștilor și patroni au rămas fara rezultat. ----------------------------------------------------- DISCURSUL fil. S. REGELUI la Nfil AliGlifiAREA UNIVERSITATII DIN IAȘI Iată după ziarele guvernamentale, textul discursului pronunțat de M. S. Regele la solemnitatea inaugurarea nouei Universități din Iași. Inaugurarea acestui frumos palat, închinat științei și literilor, este un eveniment însemnat nu numai pentru Iași ci și pentru România întreagă. Falnic și măreț, el se înalță in mijlocul acestui, oraș care de a pururea a fost in fruntea pornirilor patriotice pentru unirea și mărirea Patriei , el va străluci ca o mărturie despre recunoștința Țărei și despre avântul ce a luat mișcarea intelectuală in a doua a Noastră Capitală. De acum înainte, studiile înalte vor avea aci un locaș demn de densele, unde studenții se vor putea adăpa la isvoarele științei și ale patriotism curate ale ului, spre a se arăta odată urmași vrednici ai atâtor oameni de Stat, născuți In această parte a Țorei, cari au fost servitori credincioși ai patriei și înțelepți consilieri ai Tronului. Nu numai ca numărul soldaților și cu desvoltarea pieței economice să măsoară, astăzi puterea Statelor. Un factor de căpetenie, poate cel mai însemnat, este gradul de cultură. O direcțiune sănătoasă și națională a înaltelor studii ce se urmăresc în Universități este clar comul ițiunea ""■neapărată a adevăratei propășiri. Vouă, domnilor profesori, este încredințată misiunea cu grea răspundere de a pregăti pentru țară pe acei fruntași ai viitorului, de aile înălțat vederile, de a sădi in inima lor ambițiuni nobile și generoase, și de a le încălzi sufletul , pentru tot ce este drept, bun și românesc. Conștiința națională, redeșteptată prin luptele vitejești ale armatei, așteaptă conducători înțelepți și cumpăniți. Frn datoria către Țară era deslușită: recâștigarea independenței. Astăzi condițiunile vieței noastre sociale s’au lărgit și înmulțit și Țara are trebuință de puteri noul, spre a asigura mersul neîntrerupt al desvoltărei noastre naționale. Aceste elemente de ponderația ne înțeleaptă, cari urmează a fi precumpănitoare in direcțiunea politică și socială a Statelor moderne, le așteptăm de la această Universitate care se stabilește astăzi în noul săi palat. Da, am încredere că Universitatea din Iași va răspunde la această înaltă menire și că împreună cu sora sa din București, aceste două făclii luminoase vor răspândi scântei de viață sufletească asupra întregului neam românesc. Regret că Principele Ferdinand, scumpul Meu nepot, care a pus piatra fundamentală a acestui așezământ, nu poate fij față la inaugurarea lui. cu noi în acest ândul Său, însă este moment, căci pătruns de recunoștință pentru atâtea dovezi de iubire ce ’ i s’au adus in timpul lângei sale boale, cea mai vină a Sa dorință este de a aduce prinosul Său de muncă pentru binele scumpei noastre Românii. Regina este fericită de a Se găsi astăzi lângă Mine spre a asista la această frumoasă serbare, închinată literilor și științei. Ea mulțumește împreună cu Mine din suflet pentru călduroasa cuvântare și bunele urări ce Ne faceți, la rândul Nostru, îndreptăm către Cer rugile cele mai ferbinți ca să reverse toate binecuvântările sale asupra iubitei Noastre a doua Capitală. ------------------------MWSIS*«---------------------- de azi o notiță prin care desrnint toate svonurile de «criză apropiată». Raționamentul ce și-au făcut guvernamentalii se poate rezuma astfel: Aurelianiștii s’au speriat de teoria d-lui Sturdza despre guvernele parlamentare, căci teoria cuprindea amenințarea că ori rămâne d. Sturdza in capul guvernului, ori se retrage Întreg partidul liberal de la putere; dovadă că s’au speriat e tăcerea lor mormăntală asupra acestei chestiuni; apoi, așa fiind, să le tăiam cu totul apa de la moară și să le arătăm că nici când n’avem să facem măcar o remaniere ministerială. Acesta e înțelesul desmințirii din Voința Națională. Nu putem ști, natural, ce au de gând să facă Aurelianiștii și, dacă nu ne înșelăm, gruparea aceasta pare că nu și-a fixat încă programul atitudinea, în așteptarea fazelor prin care va trece situațiunea guvernului. Judecând însă pozițiunea guvernului, după ceea ce’l așteaptă intr’un timp apropiat, suntem siguri că nu greșim când respundem la desmințirea Voinței Naționale cu zicetoarea : «Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg», înțelegem perfect ca să nu isbucnească criza ministerială Înainte de redeschiderea Corpurilor legiuitoare, căci miniștrii actuali au elaborat sau prepară oarecari proiecte de legi, pe care țin să le anunțe prin Mesagiul Tronului, eventual să le și dispue pe biroul Parlamentului. Dar e inevitabil ca imediat după îndeplinirea formalităților să se producă o criză ministerială. Și depinde atunci de tîrgul ce se va face pentru ca criza să se rezolve printr’o singură remaniere sau printr’o schimbare complectă a ministerului. Desmințirea Voinței nu s’ar putea deci adeveri decât pentru foarte scurtă vreme. In ajunul crizei Voința Naționalii a văzut că trec zile fără ca Drapelul să contesteze teoria «guvernului parlamentar»—se știe că monitorul colectivităței a pretins că orice guvern parlamentar treime să fie prezidat de șeful partidului—, ea a prins și mai mult curagiu. In numărul ei de ere, Mercur, a tnd năști it să afirme că partidul național-liberal «nu e sbuciumat de frământări, intrigi și interese meschine», că «are o organizație temeinică pe baza unor idei comune, închegate deja in fapte care alcătuiesc trecutul lui glorios și într’un program de muncă tot așa de rodnic in viitor». Faptul însușird existenței Drapelului și a grupărei zisă aurelianistă desminte afirmațiuunea că partidul liberal n’ar fi sbuciumat de nici o frământare, dar organizația de care vorbește Voința e tocmai contrariul de ceea ce a afirmat până acum Drepelul, căci ziarul acesta contesta într’una grupărei din jurul guvernului că ar avea veri un program pentru viitor, din care cauză o și combătea cu atâta înverșunare. Dar Drapelul n’a răspuns nici la provocațiunea aceasta. Atunci cei cari inspiră Voința Națională au mers și mai departe și au inserat in numărul SUVERANII LA IAȘI Primia zi Din relația oficială publicată in Monitor asupra șederii Majestăților Lor la Iași, reproducem aci părțile care n’au fost destul de amănunțite în corespondențele primite până acum. DEJUNUL Le orele 12 și jum. s’a dat un dejun la Palat, la care au avut onoare a fi invitați A. S. R. principele Sayme de Bourbon, fiul A. S. R. Don Carlos, duce de Madrid, și care este locotenent în regimentul de dragoni la Kiseneu . Exc. Sa d. general Constantinovici, guvernatorul Basarabiei; principele Al. Moruzi, șambelan al M. S. împăratului Nicolae II al Rusiei; d. Mavrocordat; d. N. Canea, primarul orașului; d. I. Kalinderu, vice-președinte al Academiei Române ; d. Gheorghian, prefectul județului ; d. D. Sturdza, primul ministru. După dejun, Majestățile Lor au vorbit cu persoanele prezente, până la orele 2, când, apoi, S’au retras in apartamentele Lor. REGEPȚIUNEA La orele 2 și jum., MM. II. Regele și Regina, înconjurați de casa militară și doamnele de onoare, au binevoit a primi la Cartierul Regal pe: I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei, împreună cu înaltul cler ; pe d. Culianu, rectorul Universităței, împreună cu întreg corpul profesoral ; pe d. general Iarca, comandantul corpului IV de armată, cu toți d-ni ofițeri generali și superiori din garnizonă ; pe d. Gheorghian, prefectul județului, împreună cu consiliul județian ; eforii spitalului Stulul Spiridon, precum și funcționarii serviciului telegrafului și poștei; pe d. N. Ganea, primarul orașului, împreună cu consiliul comunal ; pe d. Burada, primpreședinte, împreună cu toți magistrații curtei de apel și tribunalelor, precum și o delegațiune a studenților universitari. Majestățile Lor, după ce binevoită a vorbi cu fiecare din persoanele sus ziselor autorități, la orele 4 și jum. S’au retras în apartamentele Lor. La orele 5 p. m., Majestatea Sa Regina a primit în apartamentele Sale mai toate doamnele din societatea Iașului, împreună cu copiii lor, cari s’au grăbit a răspunde în mare număr la această dorință exprimată de grațioasa noastră Suverană. M. S. Regele, în timpul acesta, a bine-voit a acorda mai multe audiențe. PRÂNZUL La orele 7 seara, a avut loc la cuartierul regal un prânz, la care Suveranul a bine-voit a invita pe I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei; d. D. Sturdza, președintele consiliului de miniștrii; d. Stolojan, ministrul domeniilor; d. D. Giani, președintele Camerei deputaților; d. D. Schina, prim-președinte al înaltei curți de casație și justiție ; d. G. Mârzescu, vice-președinte al Senatului; d. G. Lahovari, președinte al înaltei curți de corupturi ; d. Gane, primarul orașului; d. Gheorghian, prefectul județului; d. Șt. Șendrea, fost ministru ; d. Culianu, rectorul Universităței din Iași; d. general Iarca, comandantul corpului IV de armată ; d. Rosetti, fost ministru; d. Burada, primul președinte al curței de apel din localitate ; d. Mândru, procuror general ; d. Macri, efor și deputat; d. general Răsui, comandantul diviziei Botoșani (7); d. Penescu, prefectul poliției; d. Tăcu, prim-ajutor de primar ; I. Manu, președintele consiliului județian ; d. Botez, efor la S-t. Spiridon; Z. Zonov; Gr. Buicliu, deputat; D. N. Ganea, primarul orașului, rosti următoarea cuvântare : Sire, Sosirea Majestăților Voastre In a doua Capitală a țărei a umplut inimele cetățenilor de cea mai adâncă bucurie. In numele lor vin astăzi să ne exprim omagiile cele mai respectuoase pentru buna-venire, precum și simțimîntul de caldă iubire și nemărginit devotament, ce Ieșenii păstrează pentru Majestățile Voastre. Zilele de petrecere a Majestăților Voastre în mijlocul nostru aț fost pururea pentru 1101 zile de sărbătoare, cu atât mai mult că de câte ori ați bine-voit a ne onora cu vizita Voastră, de atâtea ori ați venit cu mâna plină, înzestrând lașul rond pe rond cu monumente de artă, cu temple religioase, cu așezăminte economice și culturale. Astăzi a venit rondul palatului Universităței, acestui măreț sanctuar al științei, a cărui piatră fundamentală a fost așezată de Alteța Sa Regală Principele Moștenitor; și cu această ocazie nu putem îndestul să aducem ferbintele noastre mulțumiri Proniei Cerești, că ’s-a păstrat zilele pentru binele patriei și a Augustei Sale familii, așa că va putea să vadă însuși mai târziu, reversându-se peste țară roadele bine-făcetoare ale acestui înalt institut de învățămînt. Majestate lașul își aduce aminte cu religiositate, că pentru înteiași dată s’a jucat aici hora unirei într’un timp când unirea, independența și regalitatea erau,considerate ca un ideal îndepărtat. Astăzi, Sire, Ați trecut, întovărășit de aclamațiunea unanimă a poporului, prin același loc de amintire istorică, prefăcut acum într’o piață cu numele Piața Ulzirei, împodobită ca de zile mari, pentru a sărbători pe Suveranul care cu înțelepciunea și sabia Sa a contribuit la realizarea idealului național. Iașul Ve păstrează deci o recunoștință eternă și o dragoste neștearsă atât Majestăței Voastre, cum și mult grațioasei noastre Suverane, a cărei nobilă frunte este încununată de o îndoită aureolă, și me simt prea fericit să pot astăzi, în acestui oraș vechi, și cu tradiții, numele care a fost pururea însuflețit, de cel mai senin patriotism, să strig din fundul inimei mele: Să trăiți Majestate anii mulți și fericiți! Să trăiască Majestatea Sa Regina ! Să trăiască Augusta familie Regală! La care M. S. Regele răspunse prin următoarele cuvinte: «Fericit de a mă găsi astăzi împreună cu Regina în a doua «Noastră Capitală, simțim o vie «bucurie că putem petrece câteva «zile în mijlocul credincioșilor le«șen», cari Ne-au arătat oricând «devotamentul lor. «Primirea strălucită,făcută Nouă «în vechiul scaun dumnezeal Modovei, este o nouă dovadă cât olde mare este dragostea cu care sunt tema « înconjurați aciulțumim din tot sufletul pentru aceste manifestații călduroase, «ca și pentru cuvintele așa de bine «simțite, cari găsesc un adânc răusunet în Inimele Noastre. » Asigurând Iașii, că Voi a vea ghiu neîncetat asupra intereselor sale, și Voiu sprijini desvoltarea «sa, care a luat deja un avânt însemnat prin ridicarea multelor «stabilimente publice, închin patharul Meu în sănătatea cetățenilor și pentru propășirea a douei la noastră Capitală». i Să trăiască Ieșenii !» RETRAGEREA CU TORȚE La orele 8 seara s’a făcut retragerea cu torțe și muzici în care timp, mulțimea ce mereu staționa pe stradă înaintea Palatului, nu înceta să aclame pe Majestățile Lor. După masă, Regele și Regina continuată a vorbi cu persoanele prezante până la orele 8 1/a, când apoi S’au retras în apartamentele Lor. LA TEATRU La orele 9 seara, Augusta Pereche Regală a mers la teatru pentru a asista