Timpul, octombrie 1898 (nr. 214-238)

1898-10-24 / nr. 233

4f 5 A < > ANUL AL DOUĂ­ZECELEA — No. 233 MN NUMER 10 BANI ABONAMENTELE mm m­jimmiií •ak­pmmmmm larit Tim::::::::::: 11 |a FTMI Bl M fK W[ ■ T BH P­entru«::::::: ;S Ii­ tm ■ mk/H iü ■ mM ' 1 îi» I’m­ik ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. B­­MW 8||||i9 8||gjKra9 WISM W F Numerul la Agence de journaux étrangers rue de­­ ISaEgaL A­teLEEs ,8%serEBL­Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. vama uiwwmHmni REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Bm­ureștii, Calea Victoriei — TO DUMINICA 25 OCTOMBRE LA 2 ORE DUPĂ AMIAZI Partidul conservator VA ȚINE O MARE ÎNTRUNIRE PUBLICĂ IN SALAA dacia Vor lua cuvin­tul domnii Jjascar Catargi, E*. /*. Carp, General Manu, J­. Filip­escu, Marita Fălim­­­eanu. ALEGERILE COMUNALE Rare­ori s’a vüzut un regim mai hulit de­cât acela care ne guver­nează astă­zi. Afară de loteria colectivistă care îl înconjoară și de lefegiii lui, gu­vernul nu găsește pe nimeni care să-l susție. El nu mai are de­cât forța brutală pe care­­ i-o dă faptul că ocupă puterea și dispune de bud­getul Statului. Este adevărat că la noi această împrejurare cade greu­ în cumpănă mai ales când puterea este ocupată de o coterie fără scrupul ca cea de astă­zi. Este anevoios de a lupta pe tă­­rîmul electoral cu un guvern care întrebuințează ingerințe și presiunea guvernamentală cu atâta cinism. Trebue în adevăr să existe un curent puternic în opinia publică în contra regimului, pentru ca o opo­­zițiune ca a noastră, care voiește să renuâțe în strictă legalitate, să poată întreprinde o luptă serioasă —mai ales că noi nu avem obice­iul de a amăgi pe cetățeni făgă­­duindu-le marea cu sarea, când știm bine că nu vom putea să ne ținem de promisiuni exagerate. De-altmintrele a noi conservatorii, când luptam în opoziție în contra liberalilor și venim la putere, nu avem în genere ce distruge, chiar dacă am voi s’o facem, căci adver­sarii noștri nu lasă în urma lor de­cât pustiul. Fie­care trecere a libe­ralilor prin guvern se traduce prin distrugere, pe când, din contra, toate guvernele conservatoare au creat atâta în­cât succesorii lor au­ trăit multă vreme pe socoteala ac­tivului lăsat de noi. Așa s’a întâmplat la 1876, când liberalii au agitat țara făgăduind desființarea operei financiare a lui Petre Mavrogheni și în urmă au adoptat-o ca bază a organizațiunei lor. Tot ast­fel s’au petrecut lucru­rile la 1895, când liberalii au venit la putere, luând angajamente so­lemne că vor desființa legea maxi­mului, a gendarmeriei, a minelor, că vor schimba armamentul infanteriei, etc., și, cu toate acestea, au benefici­at de creațiunile noastre. Noi, din contra, nu făgăduim alt nimic de­cât ceea ce putem înde­plini și întru aceasta avem destule antecedente pe care putem să ne bazăm. Putem spune de pildă, a­­legătorilor că vom urma calea în­cepută de noi și întreruptă de re­gimul liberal, pe când desfidem pe adversarii noștri să facă tot așa. Am fi curioși să vedem cum d. C. F. Robescu va veni să dea so­coteală cetățenilor despre ceea ce a făcut regimul colectivist pentru capitala țerei. Nu e nevoe de multă trudă pen­tru a arăta că nu s’a făcut aproape nimic de trei ani încoace. O simplă preumblare prin stra­dele orașului dovedește cu prisos că toate lucrările mari proectate de primăria conservatoare au ră­­mas baltă. In cap este marea și urgenta lucrare a aduceri apei potabile, care nici acum nu este încă începută, cu toate că la căderea noastră stu­diile pregătitoare și proiectul erau gata și lucrarea era să înceapă deja în vara anului 1896. Cel puțin dacă regimul actual, părăsind lucrările și proiectele noas­tre, ar fi întreprins sau proiectat altele. Dacă au făcut-o, n’au de­cât să le comunice, astă­zi când vin să ceară alegătorilor reînouirea manda­tului lor. Noi primim discuția pe acest tărîm, primim să se facă o comparațiune între cele ce am lu­crat noi și ceea ce s’a lucrat de trei ani încoace. Dar să nu ne vie d. Robescu cu faimoasa sa teorie de excedente budgetare, cu care ar voi să ope­reze transformarea și asanarea Bu­cureștilor. Un oraș și mai ales o capitală în care totul este aproape de făcut, nu progresează în ziua de astă­zi cu câte­va sutimi de mii de lei pe cari îl adună precum ba­bele adună bani de anaforă într’un ciorap.Astă­zi și copil știfi­că propăși­rea Statelor, necum a comunelor, nu se poate face de­cât reparti­zând jertfele și asupra generațiu­­nilor viitoare. Acest principiu mo­dern de economie politică se traduce prin emisiuni de rentă și împru­muturi. Destoinicia acelora cari sunt chemați a conduce interesele pu­blice constă mai ales în apreciarea justa a elasticității budgetare și în faptul de a nu depăși puterea fi­nanciară a Statului sau a comu­nelor.Noi am arătat că am știut să a­­pucăm această cale, care este sin­gură priincioală pentru desvoltarea orașelor noastre. N’am amăgit pe cetățeni cu excedente, care nu do­vedesc nimic, n’am speculat pe nai­vitatea unora șiji ignoranța altora, ci am spus și vom spune adeverul. Facă și edilii actuali tot așa. Vremea frazelor goale și a minciunilor­ a tre­cut ; cetățenii vor fapte, ei vor pro­pășire, higienă, înfrumusețare. Regimul colectivist nu le-a putut da nimic din toate acestea, iar noi am făcut tot ce era omenește cu putință pentru a ajunge la ținta pe care trebue s-o urmărească toți rîvnitorii de bine. Alegătorii vor ști să facă această comparațiune, căci faptele sunt prea patente și nu mai încape nici o a­­măgire. TMEINIGMAME Suveranii Germaniei la Erusalim Brusalim, 3 Noembre Din cauza căldurilor mari, Majedițile Lor au renunțat la călătoria Lor la Nazareth, Tabor și Tiberias. M­­ustațile Lor vor părăsi deci Iru­­salimul la 4 Noembre, de dimineață. Alegerile din Prusia Berlin. 3 Noembre Până la orele 11 seara se cunoșteafi 402 a­­legeri pentru Camera deputați­or din Prusia, printre care : 138 conservatori, 56 conservatori liberi, 63 naționa­l-liberali, 7 al unirei liberale, 19 al partidului poporului liberal, 97 al centru­lui și 14 polonezi. Berlin, 3 Noembre Până acum conservatorii câștigă 2 locuri, cen­trul unul, uniunea liberală trei, partidul popo­rului liberal 8, naționalii-liberali pierd opt lo­curi, conservatorii liberi trei și polonezii trei. ------------------------------------------------------------­ Atacuri viguroase Hotărîrea Drapeliștilor de a intra în ac­țiune contra guvernului se reoglindește în numărul de azi al Drapelului. Cine n’a mai citit gazeta disidenților de o lună de zile încoace, va fi foarte surprins aruncând ochii pe numărul de azi; ’i se va părea că titlul Drapelul e o greșeală. Intr’adevĕr, Drapelul de azi atacă­ și a­­tacă cu vigoare. Interul adversar e­d. Dim. Sturdza. E vorba de nebunia primului-ministru de a redeschide chestia Ghenadie. Organul au­­relianist își termină atacul cu frazele urmă­toare: «Dar nimic nu pune mai mult în relief cinica nesocotință cu care primul-ministru ridică din nou această chestiune, de­cât faptul următor de notorietate publică . EL EDIȚIA A TREIA este acela care susținea să se prefere con­­­­cursul conservatorilor pentru rezolvarea­­ chestiunei mitropolitane, iar acum tot el­­ numește acest concurs «alianță cu inamicii naturali al partidului liberal, violarea at­mosferei morale, etc.» Trist lucru ca un asemenea om să fie prim consilier al Tronului!» Vine apoi rîndul d-lui Dim. Gianni, pre­ședintele Camerii deputaților. Acesta spu­sese la întrunirea colectivistă din Craiova că nu găsește la Drapeliști nici o «idee». Și Drapelul ti răspunde: «O idee! Ce înțelegi d-ta prin acest cu­­rent, die Gianni? Românul, și în special bucureșteanul, i-a dat multe înțelesuri. ”) D. Dimitrie Gianni spune că a părăsit gruparea de la Drapelul după ce ziarul în­cetase de a fi un simplu organ de control inofensiv începând să atace actele guver­nului. Mare neadevăr. D. Gianni a făcut parte din grupare încă multă vreme după ce zia­rul începuse să atace guvernul, ba încă a presidat multe întruniri ale grupării în care actele guvernului în general și ale d-lui Sturdza în special, erau aspru criticate.» Dar cum d. Gianni a mai zis la Craiova că o singură disidență a fost bună și no­bilă, cea a lui C. A. Rosetti contra lui loan C. Brătianu, disidență din care a făcut și d-sa parte. Drapelul îi spune următoa­rele : «Această disidență a fost făcută pe o de­osebire de idei între loan Brătia­nu și C. A. Rosetti, zice d sa. Perfect de acord. Insă d. Gianni înțel­­ea această deosebire de idei insultând pe loan Brătianu prin scrisori publice, acuzându­l că singur plăs­­muia atentate nereușite pentru a-și alcă­tui un capital politic. Colecția Românului e de față și în cu­rând vom pune sub nasul d-lui Gianni fru­moasele lupte de idei pe care le ducea în 1886 contra lui loan Brătianu. Și de ce idee se conducea oare acest domn în vremurile acelea de una și bună : să intre în minister. Ataca pentru ca să i se închidă gura. Procedeu cunoscut pentru care numai limba franceză are un cu­vânt bine potrivit și pe care d. Gianni trebuie să-l cunoască foarte bine.» Poate că d. Gianni, plin de idei, nu -și va aduce aminte acest cuvânt franțu­zesc. Să i-l spunem dar noi: e cuvântul chantage. Drapelul trece apoi la conu Ghiță Mâr­­zescu, care numește pe fostul Mitropolit, în Propaganda din Iași, «monahul» Ghenadie. Iată ce­­ I spune organul Aurelianiștilor: «Aceasta se poate numi culmea neruși­­nărei. A uitat d. Mârzescu broșura pe care a scris-o pentru a apăra drepturile fostului Mitropolit și a se reda «monahului Ghena­die» rangul de Mitropolit ? A uitat d. Mârzescu că, în calitate de mi­nistru al cultelor, a lucrat pentru aducerea la îndeplire a acestui fapt? De ce numește dar «monahul Ghenadie» pe acela al cărui scriitor se făcuse, — cu plată, bine­înțeles —la a căruia restabilire în scaunul de Mitropolit a lucrat din răs­puteri ?» Am citat în­deajuns. S’au putut convinge și cei mai necrezători că Drapelul a în­ceput să facă opoziție. Și pe mâine ni se făgăduiește un articol semnat de d. P. S. Aurelian, ca răspuns la discursul rostit de d. Sturdza la Craiova. ---------------——--e Siftu­Ba-------------------------­ Pinasticismul colectiviștilor iii Am dat în două numere precedente citațiuni textuale din discursul d-lui Al. Djuvara, rostit în ședința Camerii de la 9 Decembre 1887, ca interpelare a­­dresată ministrului colectivist de justiție de atunci. Continuăm azi. D. Al. Djuvara: Aveați odinioară, pe când erați In opoziție— și­­ aveți și astă­zi—un pamfletar neobosit, care iscălea când Erd­mann de Hahn, când Ior­dache Vulpescu, când... mai știți și eu cum. Iată ce scrie : «Principele Carol pășește înaintea gu­­­vernului său cu exemple rele. Ar fi o mare «rătăcire a i­ se atribui motive patriotice, pe c­ând el n’are altă măsură lu păsurile sale «de­cât deșertăciune personală.» (Românul, 9 Octombre 1875.) S’a întâmplat să publice o gazetă din străinătate— o gazetă care vrea să hulească asupra României, — să publice un studiu intitulat: România și politica germană în Orient, — un pamflet. Unde credeți că s’a reprodus acest pam­flet? In gazetele partidului național-liberal. In Alegătorul liber, în Fiul României, în Telegraful, în Reforma, în Românul! Nu erau oare acestea organele d­v. de partid acreditate ? Da­r Mulțumitu-v’ați cel puțin să publicați nu­mai pamfletul fără nici un comentariu? Nul iată într’adevăr ce scriați în Românul de la 2 Noembre 1875. «In această lucrare, Principele Carol și 1­ 1) In jargonul bucureștean, o idee vrea să zică o țuică —N. Red. Timpul. SAMBATA 24 OCTOMBRE (5 N-BRE) 1898 UN NUMER^IO BANI ANUNCIURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV Reclame........................INI -N­. 0,40 2,50­5*X In Paris anunciUrile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 «miniștrii săi sunt judecați cu acea liber­­­tate de formă ce rezultă din latitudinea «de a-și spune pur și simplu cugetarea... «Afară de această singură considerațiune, «lucrarea autorului francez ar fi putut «să fie scrisă și subscrisă chiar de un «Român și în România. Ea nu înaintează «de­cât fapte de notorietate publică, a că­­­ror exactitate desfidem pe ori­cine de a o «pune la îndo­ială... Aceste fapte sunt «triste și probează funesta înrîurire ce o «are asupra României politica germană.* Iată acum, printre considerațiunile cu­­prinse în acest studiu ce au­ publicat, ce citim : «Principele Carol susține cu energie și «în mod exclusiv campania prusiană care, «prin numele concesionarilor principi și «duci ai imperiului, trebuia să ofere toate «garanțiile. «La 1868, d. de Hesserling, consul pru­­­sian, propuse crearea acestui Stat care «trebuia să înlocuiască Austria, și ca să nu «înspăimânte pe patrioții români, trebuia să «unească Ungaria și România sub sceptrul «unul singur și același Rege, Carol de Ho­­­henzolern... Partida democratică liberală «refuză categoric de a da mână de ajutor «acestei combinațiuni. Din acest moment «căderea ministerului nu mai fu de­cât o «cestiune de timp. Principele Carol, cu «toate că nu luase parte pe față la aceste «negocieri, arătă de aci înainte o răceală «din ce în ce mai vizibilă miniștrilor săi «și puțin după aceasta declară că demisiu­­­nea lor era cerută de cercurile exterio­are. «Miniștrii ar fi putut, fără Îndouială, să «refuze d’a se supune voinței Principelui. «Avend majoritate în Cameră și In țară, ar »fi putut impune Principelui sau menține­­­rea lor la putere sau abdicarea sa. «Cam într’un timp cu scrisoarea către «profesorul său (Auerbach), Principele Ca­­­rol, profitând de momentul când Rusia «denunța în parte tratatul de Paris, trimitea «la rîndu’i puterilor o denunțare a Consti­­­tuțiunii, pe care o jurase într’un mod sa­­«lemn, trata Constituțiunea de demagogică «și cerea suprimarea ei»prin calea interve­­n livei străine. Aceasta era mai mult de «cât o crimă, era o trădare.» (Românul de la 2 Noembre 1875). Ne oprim azi aci. Dar In articolul vii­tor vine partea cea mai interesantă din discursul d-lui Al. Djuvara: chestia Strussberg, Spionul prusian, Erdmann von Hahn și Iordache Vulpescu. --------------------------aiaíieaa------------------------­ Conflictul anglo-francez — Prin fir telegrafic — Paris, 3 Noembre Consiliul de miniștri s’a ocupat de cestiu­­nea Fashodel. Circulă știrea că maiorul Marchand va primi la Cair instrucțiuni pentru a lăsa pe comandantul egiptian să ia în posesiune Fashoda. Londra. 3 Noembre Agenția Reuter află că acum există mo­tive bune pentru a spera că situația politică se îmbunătățește. Se așteaptă ca peste pu­țin să dispară cauza neînțelegerii dintre Franța și Engliteza. Londra. 3 Noembre Se anunță din Hong-Kong Agenției Reu­ter că în ultimele zile a domnit în sferele armatei și ale marinei o activitate extraor­dinară, a cărei țintă nu se cunoaște. Toate corăbiile englezești ancorate in port Încarcă provisiuni de gură și munițiuni, și ar fi primit ordin de a se ține gata de plecare. Circulă știrea că canonierele Asiei extreme se vor întâlni la Hong­ Kong. Cair. 3 Noembre Maiorul Marchand a sosit azi. ----------------------«Mtmi------------------— Chestia cretană, — Prin fir telegrafic — Constantinopol, 3 Octombre In cercurile ambasadorilor se crede că puterile nu vor răspunde la ultima notă a Porții. Dacă până la 4 Noembre seara, Creta nu va fi cu desăvârșire evacuată, amiralii vor întrebuința măsuri coercitive decise. Afară de ultima notă, Poarta a mai adresat ambasadorilor celor patru puteri o circulară în sensul notei. Actualmente mai sunt în Creta 1500 de oameni de trupe turcești. Canea, 3 Octombre Guvernatorul a informat pe amirali că va da satisfacție ultimei lor comunicațiuni, în termenul fixat. Ultimele contingente turcești se vor îm­barca acum. In Creta nu vor mai rămâne de­cât 500 de soldați dezarmațî, pentru transportarea și îmbarcarea materialului. La noapte trupele internaționale vor o­­cupa întărirea Caneei și toate cazărmile turcești. O proclamație garantează protecția mu­sulmanilor. ------------ ____nau­­ABm« -------- ...^.......... ÎNTRUNIREA NOASTRĂ DIN PLOEȘTI Partidul conservator din Ploești a ți­nut aseară o splendidă întrunire publică, in sala cea mare a vechiului liceu. încă de la orele 8, încăpătoarea sală era plină de o lume aleasă, în cea mai mare parte alegători ai colegiului I, precum fruntași, comercianți, profesori, proprie­tari, etc. La orele 8 și jum., își fac intrarea în sală, în mijlocul aplauzelor entuziaste ale publicului, d-nii G. Gr. Cantacuzino, Take Ionescu, Teodor Văcărescu, Dim. Aug. Laurian și St. Cihosky, veniți în­adins la întrunire. S­iscursul It-lni IV. Stășeanu Primul orator este d. N. Rășcanu, unul dintre fruntașii partidului conservator din Prahova. D-sa zice că această întrunire este decisă de comitetul partidului conser­vator ploeștean, care în­tot­dea­una se con­­sfătuește cu cetățenii când e vorba de dis­cutat o chestiune mare pentru binele țării. Reprezentanții iluștri ai comitetului central conservator, d­nii G. Gr. Cantacuzino, Take Ionescu și Laurian au venit în acest scop la această întrunire (Aplause). In aplausele frenetice ale sălii, d. Rășcanu, în numele tuturor cetățenilor, proclamă de președinte al întrunire­ pe d. G. Gr. Canta­­cuzino. Săscursul ii-lui G. Gr. Can­tacuxino D. G. Gr. Cantacuzino mulțumește pen­tru onoarea ce ’l s’a făcut de a fi ales pre­ședinte al acestei frumoase întruniri. D-sa arată în cuvinte vii cum guvernul colectivist nu ’și-a îndreptat vechile năra­vuri. Firul de la 1888 s’a reluat. O ches­tiune însă care a pus vîrf tuturor greșeli­lor și păcatelor colectivității este chestia națională. (Aplause). Modul odios cu care acest guvern a condus această gingașe ches­tiune, ne scutește de a arăta lungul șir al celor­l­alte greșeli. Cu toate acestea, el încă cutează a cere voturile d-v. Suntem siguri însă că veți trimite la comună oameni des­toinici și cinstiți, cari au dat deja probe. Contăm deci pe judecata d-v. și ve urăm isbândă (Aplause). Su&cursul d­-lui St. .4. Haum­att D. Dim. Aug. Laurian, într’o frumoasă introducere, arată că toit orașul Ploești s’a numit «cetatea liberalismului». Ploeștii tre­bue să se numească cetatea «oamenilor li­beri». (Aplause). Oameni liberi sunt aceia cari nu se înhamă la căruța guvernului, a­­ceia cari cu curagiu și judecată luptă pentru bine și în contra réului. N’am venit din București să încuragiăm pe ploeșteul, ci să luăm curagiu de la cetatea oamenilor liberi, să ne oțelim din curagiul vostru. (Aplause). De obicei­, în luptele comunale nu se a­­mestecă luptele politicei generale ; de obi­cei, la alegerile comunale se îngrijește ale­gătorul de trebuințele gospodăriei locale. Așa și trebue. Dar cei de la guvern nu fac tot ast­fel. D. Sturdzi se plimbă de la Iași la Craiova și pune chestia pe politica gene­rală. Noi Îi vom răspunde pe aceeași temă. Le primim lupta politică și spre nenoroci­rea lor avem să-’l atacăm din toate părțile. N’avem de­cât greutatea de a alege. Colec­tiviștii au degradat magistratura, au înjosit biserica—și acum cu o neghiobre fără sea­măn, primul ministru a deschis din nou la Craiova chestia mitropolitană. Mâine aveți să citiți în gazete că I. P. S. La fostul Mi­­tropolit-Prmat Ghenadie ,Petrescu a dat în judecată pe Sturdza. (Aplause). După ce atacă pe colectiviști pe terenul cinstei politice, arătând ce ați făcut In ches­tia legei maximului și a legei minelor, d. Laurian arată cu cuvinte vii purtarea regi­mului liberal și în special a d-lui Sturdza în chestia națională. Purtarea d-lui Sturdza în această chestiune este culmea nerușină­­rei și a șarlataniei. (Aplause). Această ches­tie gingașe nu suferă luptele politice în jurul ei. Istoria va spune cine a servit chestia națională și cine o va mai servi și în viitor. (Aplause frenetice). Primul ministru de azi, pe care îl bles­­teamă și Românii din Transilvania și Ro­mânii de la Pind, nu mai poate fi susținut de d-v. El este plaza rea a zecei românești! (Aplause prelungite). Suiscursul d­-lui Cihosky D. St. Cihosky arată cum partidul liberal, venit în mod anormal la putere, anormal s’a condus la guvern în tot timpul de când deține puterea. In starea în care se găsește azi, partidul liberal nu mai merită nici cin­stea denumire­ de partid. Ei nu mai au nici șef, nici stat-major, nici soldați. Sturdza este contestat de șef, de­și a fost proclamat la Iași de Stolojan, Dimancea și Kiritopol. Drapeliștii și Fleviștii îl atacă în ziarele lor mai reu de­cât noi, conservatorii. Tot ele­mentul mai de frunte, adică statul-major, l’a părăsit și Sturdza a rămas azi cu putre­gaiul și cu vechiturile. Partidul liberal este descompus și n’are cu cine să se prezinte în fața alegétorilor (Aplause). IHseursui il-luí C. 1lenesei* D. C. Ionescu începe prin a spune că nu­mărul cel «mare al alegétorilor veniți la în­trunire Îi reamintește vremurile de la 1888, când iarăși luptam în contra soltariilor de la putere. De 3a mulțumește fruntașilor con­servatori din capitală cari au venit la a­­ceastă întrunire. Guvernul de azi e fără nici un rost. El nu este un guvern liberal: conservatorii îl combat, Drapeliștii și Fieviștii îi combat.

Next