Timpul, octombrie 1898 (nr. 214-238)
1898-10-24 / nr. 233
4f 5 A < > ANUL AL DOUĂZECELEA — No. 233 MN NUMER 10 BANI ABONAMENTELE mm mjimmiií •akpmmmmm larit Tim::::::::::: 11 |a FTMI Bl M fK W[ ■ T BH Pentru«::::::: ;S Ii tm ■ mk/H iü ■ mM ' 1 îi» I’mik ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. BMW 8||||i9 8||gjKra9 WISM W F Numerul la Agence de journaux étrangers rue de ISaEgaL AteLEEs ,8%serEBLMaubeuge, 69 și la toate chioșcurile. vama uiwwmHmni REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Bmureștii, Calea Victoriei — TO DUMINICA 25 OCTOMBRE LA 2 ORE DUPĂ AMIAZI Partidul conservator VA ȚINE O MARE ÎNTRUNIRE PUBLICĂ IN SALAA dacia Vor lua cuvintul domnii Jjascar Catargi, E*. /*. Carp, General Manu, J. Filipescu, Marita Fălimeanu. ALEGERILE COMUNALE Rareori s’a vüzut un regim mai hulit decât acela care ne guvernează astăzi. Afară de loteria colectivistă care îl înconjoară și de lefegiii lui, guvernul nu găsește pe nimeni care să-l susție. El nu mai are decât forța brutală pe care i-o dă faptul că ocupă puterea și dispune de budgetul Statului. Este adevărat că la noi această împrejurare cade greu în cumpănă mai ales când puterea este ocupată de o coterie fără scrupul ca cea de astăzi. Este anevoios de a lupta pe tărîmul electoral cu un guvern care întrebuințează ingerințe și presiunea guvernamentală cu atâta cinism. Trebue în adevăr să existe un curent puternic în opinia publică în contra regimului, pentru ca o opozițiune ca a noastră, care voiește să renuâțe în strictă legalitate, să poată întreprinde o luptă serioasă —mai ales că noi nu avem obiceiul de a amăgi pe cetățeni făgăduindu-le marea cu sarea, când știm bine că nu vom putea să ne ținem de promisiuni exagerate. De-altmintrele a noi conservatorii, când luptam în opoziție în contra liberalilor și venim la putere, nu avem în genere ce distruge, chiar dacă am voi s’o facem, căci adversarii noștri nu lasă în urma lor decât pustiul. Fiecare trecere a liberalilor prin guvern se traduce prin distrugere, pe când, din contra, toate guvernele conservatoare au creat atâta încât succesorii lor au trăit multă vreme pe socoteala activului lăsat de noi. Așa s’a întâmplat la 1876, când liberalii au agitat țara făgăduind desființarea operei financiare a lui Petre Mavrogheni și în urmă au adoptat-o ca bază a organizațiunei lor. Tot astfel s’au petrecut lucrurile la 1895, când liberalii au venit la putere, luând angajamente solemne că vor desființa legea maximului, a gendarmeriei, a minelor, că vor schimba armamentul infanteriei, etc., și, cu toate acestea, au beneficiat de creațiunile noastre. Noi, din contra, nu făgăduim alt nimic decât ceea ce putem îndeplini și întru aceasta avem destule antecedente pe care putem să ne bazăm. Putem spune de pildă, alegătorilor că vom urma calea începută de noi și întreruptă de regimul liberal, pe când desfidem pe adversarii noștri să facă tot așa. Am fi curioși să vedem cum d. C. F. Robescu va veni să dea socoteală cetățenilor despre ceea ce a făcut regimul colectivist pentru capitala țerei. Nu e nevoe de multă trudă pentru a arăta că nu s’a făcut aproape nimic de trei ani încoace. O simplă preumblare prin stradele orașului dovedește cu prisos că toate lucrările mari proectate de primăria conservatoare au rămas baltă. In cap este marea și urgenta lucrare a aduceri apei potabile, care nici acum nu este încă începută, cu toate că la căderea noastră studiile pregătitoare și proiectul erau gata și lucrarea era să înceapă deja în vara anului 1896. Cel puțin dacă regimul actual, părăsind lucrările și proiectele noastre, ar fi întreprins sau proiectat altele. Dacă au făcut-o, n’au decât să le comunice, astăzi când vin să ceară alegătorilor reînouirea mandatului lor. Noi primim discuția pe acest tărîm, primim să se facă o comparațiune între cele ce am lucrat noi și ceea ce s’a lucrat de trei ani încoace. Dar să nu ne vie d. Robescu cu faimoasa sa teorie de excedente budgetare, cu care ar voi să opereze transformarea și asanarea Bucureștilor. Un oraș și mai ales o capitală în care totul este aproape de făcut, nu progresează în ziua de astăzi cu câteva sutimi de mii de lei pe cari îl adună precum babele adună bani de anaforă într’un ciorap.Astăzi și copil știfică propășirea Statelor, necum a comunelor, nu se poate face decât repartizând jertfele și asupra generațiunilor viitoare. Acest principiu modern de economie politică se traduce prin emisiuni de rentă și împrumuturi. Destoinicia acelora cari sunt chemați a conduce interesele publice constă mai ales în apreciarea justa a elasticității budgetare și în faptul de a nu depăși puterea financiară a Statului sau a comunelor.Noi am arătat că am știut să apucăm această cale, care este singură priincioală pentru desvoltarea orașelor noastre. N’am amăgit pe cetățeni cu excedente, care nu dovedesc nimic, n’am speculat pe naivitatea unora șiji ignoranța altora, ci am spus și vom spune adeverul. Facă și edilii actuali tot așa. Vremea frazelor goale și a minciunilor a trecut ; cetățenii vor fapte, ei vor propășire, higienă, înfrumusețare. Regimul colectivist nu le-a putut da nimic din toate acestea, iar noi am făcut tot ce era omenește cu putință pentru a ajunge la ținta pe care trebue s-o urmărească toți rîvnitorii de bine. Alegătorii vor ști să facă această comparațiune, căci faptele sunt prea patente și nu mai încape nici o amăgire. TMEINIGMAME Suveranii Germaniei la Erusalim Brusalim, 3 Noembre Din cauza căldurilor mari, Majedițile Lor au renunțat la călătoria Lor la Nazareth, Tabor și Tiberias. Mustațile Lor vor părăsi deci Irusalimul la 4 Noembre, de dimineață. Alegerile din Prusia Berlin. 3 Noembre Până la orele 11 seara se cunoșteafi 402 alegeri pentru Camera deputațior din Prusia, printre care : 138 conservatori, 56 conservatori liberi, 63 național-liberali, 7 al unirei liberale, 19 al partidului poporului liberal, 97 al centrului și 14 polonezi. Berlin, 3 Noembre Până acum conservatorii câștigă 2 locuri, centrul unul, uniunea liberală trei, partidul poporului liberal 8, naționalii-liberali pierd opt locuri, conservatorii liberi trei și polonezii trei. ------------------------------------------------------------ Atacuri viguroase Hotărîrea Drapeliștilor de a intra în acțiune contra guvernului se reoglindește în numărul de azi al Drapelului. Cine n’a mai citit gazeta disidenților de o lună de zile încoace, va fi foarte surprins aruncând ochii pe numărul de azi; ’i se va părea că titlul Drapelul e o greșeală. Intr’adevĕr, Drapelul de azi atacă și atacă cu vigoare. Interul adversar ed. Dim. Sturdza. E vorba de nebunia primului-ministru de a redeschide chestia Ghenadie. Organul aurelianist își termină atacul cu frazele următoare: «Dar nimic nu pune mai mult în relief cinica nesocotință cu care primul-ministru ridică din nou această chestiune, decât faptul următor de notorietate publică . EL EDIȚIA A TREIA este acela care susținea să se prefere concursul conservatorilor pentru rezolvarea chestiunei mitropolitane, iar acum tot el numește acest concurs «alianță cu inamicii naturali al partidului liberal, violarea atmosferei morale, etc.» Trist lucru ca un asemenea om să fie prim consilier al Tronului!» Vine apoi rîndul d-lui Dim. Gianni, președintele Camerii deputaților. Acesta spusese la întrunirea colectivistă din Craiova că nu găsește la Drapeliști nici o «idee». Și Drapelul ti răspunde: «O idee! Ce înțelegi d-ta prin acest curent, die Gianni? Românul, și în special bucureșteanul, i-a dat multe înțelesuri. ”) D. Dimitrie Gianni spune că a părăsit gruparea de la Drapelul după ce ziarul încetase de a fi un simplu organ de control inofensiv începând să atace actele guvernului. Mare neadevăr. D. Gianni a făcut parte din grupare încă multă vreme după ce ziarul începuse să atace guvernul, ba încă a presidat multe întruniri ale grupării în care actele guvernului în general și ale d-lui Sturdza în special, erau aspru criticate.» Dar cum d. Gianni a mai zis la Craiova că o singură disidență a fost bună și nobilă, cea a lui C. A. Rosetti contra lui loan C. Brătianu, disidență din care a făcut și d-sa parte. Drapelul îi spune următoarele : «Această disidență a fost făcută pe o deosebire de idei între loan Brătianu și C. A. Rosetti, zice d sa. Perfect de acord. Insă d. Gianni înțelea această deosebire de idei insultând pe loan Brătianu prin scrisori publice, acuzândul că singur plăsmuia atentate nereușite pentru a-și alcătui un capital politic. Colecția Românului e de față și în curând vom pune sub nasul d-lui Gianni frumoasele lupte de idei pe care le ducea în 1886 contra lui loan Brătianu. Și de ce idee se conducea oare acest domn în vremurile acelea de una și bună : să intre în minister. Ataca pentru ca să i se închidă gura. Procedeu cunoscut pentru care numai limba franceză are un cuvânt bine potrivit și pe care d. Gianni trebuie să-l cunoască foarte bine.» Poate că d. Gianni, plin de idei, nu -și va aduce aminte acest cuvânt franțuzesc. Să i-l spunem dar noi: e cuvântul chantage. Drapelul trece apoi la conu Ghiță Mârzescu, care numește pe fostul Mitropolit, în Propaganda din Iași, «monahul» Ghenadie. Iată ce I spune organul Aurelianiștilor: «Aceasta se poate numi culmea nerușinărei. A uitat d. Mârzescu broșura pe care a scris-o pentru a apăra drepturile fostului Mitropolit și a se reda «monahului Ghenadie» rangul de Mitropolit ? A uitat d. Mârzescu că, în calitate de ministru al cultelor, a lucrat pentru aducerea la îndeplire a acestui fapt? De ce numește dar «monahul Ghenadie» pe acela al cărui scriitor se făcuse, — cu plată, bineînțeles —la a căruia restabilire în scaunul de Mitropolit a lucrat din răsputeri ?» Am citat îndeajuns. S’au putut convinge și cei mai necrezători că Drapelul a început să facă opoziție. Și pe mâine ni se făgăduiește un articol semnat de d. P. S. Aurelian, ca răspuns la discursul rostit de d. Sturdza la Craiova. ---------------——--e SiftuBa------------------------- Pinasticismul colectiviștilor iii Am dat în două numere precedente citațiuni textuale din discursul d-lui Al. Djuvara, rostit în ședința Camerii de la 9 Decembre 1887, ca interpelare adresată ministrului colectivist de justiție de atunci. Continuăm azi. D. Al. Djuvara: Aveați odinioară, pe când erați In opoziție— și aveți și astăzi—un pamfletar neobosit, care iscălea când Erdmann de Hahn, când Iordache Vulpescu, când... mai știți și eu cum. Iată ce scrie : «Principele Carol pășește înaintea guvernului său cu exemple rele. Ar fi o mare «rătăcire a i se atribui motive patriotice, pe când el n’are altă măsură lu păsurile sale «decât deșertăciune personală.» (Românul, 9 Octombre 1875.) S’a întâmplat să publice o gazetă din străinătate— o gazetă care vrea să hulească asupra României, — să publice un studiu intitulat: România și politica germană în Orient, — un pamflet. Unde credeți că s’a reprodus acest pamflet? In gazetele partidului național-liberal. In Alegătorul liber, în Fiul României, în Telegraful, în Reforma, în Românul! Nu erau oare acestea organele dv. de partid acreditate ? Dar Mulțumitu-v’ați cel puțin să publicați numai pamfletul fără nici un comentariu? Nul iată într’adevăr ce scriați în Românul de la 2 Noembre 1875. «In această lucrare, Principele Carol și 1 1) In jargonul bucureștean, o idee vrea să zică o țuică —N. Red. Timpul. SAMBATA 24 OCTOMBRE (5 N-BRE) 1898 UN NUMER^IO BANI ANUNCIURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV Reclame........................INI -N. 0,40 2,505*X In Paris anunciUrile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 «miniștrii săi sunt judecați cu acea libertate de formă ce rezultă din latitudinea «de a-și spune pur și simplu cugetarea... «Afară de această singură considerațiune, «lucrarea autorului francez ar fi putut «să fie scrisă și subscrisă chiar de un «Român și în România. Ea nu înaintează «decât fapte de notorietate publică, a căror exactitate desfidem pe oricine de a o «pune la îndoială... Aceste fapte sunt «triste și probează funesta înrîurire ce o «are asupra României politica germană.* Iată acum, printre considerațiunile cuprinse în acest studiu ce au publicat, ce citim : «Principele Carol susține cu energie și «în mod exclusiv campania prusiană care, «prin numele concesionarilor principi și «duci ai imperiului, trebuia să ofere toate «garanțiile. «La 1868, d. de Hesserling, consul prusian, propuse crearea acestui Stat care «trebuia să înlocuiască Austria, și ca să nu «înspăimânte pe patrioții români, trebuia să «unească Ungaria și România sub sceptrul «unul singur și același Rege, Carol de Hohenzolern... Partida democratică liberală «refuză categoric de a da mână de ajutor «acestei combinațiuni. Din acest moment «căderea ministerului nu mai fu decât o «cestiune de timp. Principele Carol, cu «toate că nu luase parte pe față la aceste «negocieri, arătă de aci înainte o răceală «din ce în ce mai vizibilă miniștrilor săi «și puțin după aceasta declară că demisiunea lor era cerută de cercurile exterioare. «Miniștrii ar fi putut, fără Îndouială, să «refuze d’a se supune voinței Principelui. «Avend majoritate în Cameră și In țară, ar »fi putut impune Principelui sau menținerea lor la putere sau abdicarea sa. «Cam într’un timp cu scrisoarea către «profesorul său (Auerbach), Principele Carol, profitând de momentul când Rusia «denunța în parte tratatul de Paris, trimitea «la rîndu’i puterilor o denunțare a Constituțiunii, pe care o jurase într’un mod sa«lemn, trata Constituțiunea de demagogică «și cerea suprimarea ei»prin calea interven livei străine. Aceasta era mai mult de «cât o crimă, era o trădare.» (Românul de la 2 Noembre 1875). Ne oprim azi aci. Dar In articolul viitor vine partea cea mai interesantă din discursul d-lui Al. Djuvara: chestia Strussberg, Spionul prusian, Erdmann von Hahn și Iordache Vulpescu. --------------------------aiaíieaa------------------------ Conflictul anglo-francez — Prin fir telegrafic — Paris, 3 Noembre Consiliul de miniștri s’a ocupat de cestiunea Fashodel. Circulă știrea că maiorul Marchand va primi la Cair instrucțiuni pentru a lăsa pe comandantul egiptian să ia în posesiune Fashoda. Londra. 3 Noembre Agenția Reuter află că acum există motive bune pentru a spera că situația politică se îmbunătățește. Se așteaptă ca peste puțin să dispară cauza neînțelegerii dintre Franța și Engliteza. Londra. 3 Noembre Se anunță din Hong-Kong Agenției Reuter că în ultimele zile a domnit în sferele armatei și ale marinei o activitate extraordinară, a cărei țintă nu se cunoaște. Toate corăbiile englezești ancorate in port Încarcă provisiuni de gură și munițiuni, și ar fi primit ordin de a se ține gata de plecare. Circulă știrea că canonierele Asiei extreme se vor întâlni la Hong Kong. Cair. 3 Noembre Maiorul Marchand a sosit azi. ----------------------«Mtmi------------------— Chestia cretană, — Prin fir telegrafic — Constantinopol, 3 Octombre In cercurile ambasadorilor se crede că puterile nu vor răspunde la ultima notă a Porții. Dacă până la 4 Noembre seara, Creta nu va fi cu desăvârșire evacuată, amiralii vor întrebuința măsuri coercitive decise. Afară de ultima notă, Poarta a mai adresat ambasadorilor celor patru puteri o circulară în sensul notei. Actualmente mai sunt în Creta 1500 de oameni de trupe turcești. Canea, 3 Octombre Guvernatorul a informat pe amirali că va da satisfacție ultimei lor comunicațiuni, în termenul fixat. Ultimele contingente turcești se vor îmbarca acum. In Creta nu vor mai rămâne decât 500 de soldați dezarmațî, pentru transportarea și îmbarcarea materialului. La noapte trupele internaționale vor ocupa întărirea Caneei și toate cazărmile turcești. O proclamație garantează protecția musulmanilor. ------------ ____nauABm« -------- ...^.......... ÎNTRUNIREA NOASTRĂ DIN PLOEȘTI Partidul conservator din Ploești a ținut aseară o splendidă întrunire publică, in sala cea mare a vechiului liceu. încă de la orele 8, încăpătoarea sală era plină de o lume aleasă, în cea mai mare parte alegători ai colegiului I, precum fruntași, comercianți, profesori, proprietari, etc. La orele 8 și jum., își fac intrarea în sală, în mijlocul aplauzelor entuziaste ale publicului, d-nii G. Gr. Cantacuzino, Take Ionescu, Teodor Văcărescu, Dim. Aug. Laurian și St. Cihosky, veniți înadins la întrunire. Siscursul It-lni IV. Stășeanu Primul orator este d. N. Rășcanu, unul dintre fruntașii partidului conservator din Prahova. D-sa zice că această întrunire este decisă de comitetul partidului conservator ploeștean, care întotdeauna se consfătuește cu cetățenii când e vorba de discutat o chestiune mare pentru binele țării. Reprezentanții iluștri ai comitetului central conservator, dnii G. Gr. Cantacuzino, Take Ionescu și Laurian au venit în acest scop la această întrunire (Aplause). In aplausele frenetice ale sălii, d. Rășcanu, în numele tuturor cetățenilor, proclamă de președinte al întrunire pe d. G. Gr. Cantacuzino. Săscursul ii-lui G. Gr. Cantacuxino D. G. Gr. Cantacuzino mulțumește pentru onoarea ce ’l s’a făcut de a fi ales președinte al acestei frumoase întruniri. D-sa arată în cuvinte vii cum guvernul colectivist nu ’și-a îndreptat vechile năravuri. Firul de la 1888 s’a reluat. O chestiune însă care a pus vîrf tuturor greșelilor și păcatelor colectivității este chestia națională. (Aplause). Modul odios cu care acest guvern a condus această gingașe chestiune, ne scutește de a arăta lungul șir al celorlalte greșeli. Cu toate acestea, el încă cutează a cere voturile d-v. Suntem siguri însă că veți trimite la comună oameni destoinici și cinstiți, cari au dat deja probe. Contăm deci pe judecata d-v. și ve urăm isbândă (Aplause). Su&cursul d-lui St. .4. Haumatt D. Dim. Aug. Laurian, într’o frumoasă introducere, arată că toit orașul Ploești s’a numit «cetatea liberalismului». Ploeștii trebue să se numească cetatea «oamenilor liberi». (Aplause). Oameni liberi sunt aceia cari nu se înhamă la căruța guvernului, aceia cari cu curagiu și judecată luptă pentru bine și în contra réului. N’am venit din București să încuragiăm pe ploeșteul, ci să luăm curagiu de la cetatea oamenilor liberi, să ne oțelim din curagiul vostru. (Aplause). De obicei, în luptele comunale nu se amestecă luptele politicei generale ; de obicei, la alegerile comunale se îngrijește alegătorul de trebuințele gospodăriei locale. Așa și trebue. Dar cei de la guvern nu fac tot astfel. D. Sturdzi se plimbă de la Iași la Craiova și pune chestia pe politica generală. Noi Îi vom răspunde pe aceeași temă. Le primim lupta politică și spre nenorocirea lor avem să-’l atacăm din toate părțile. N’avem decât greutatea de a alege. Colectiviștii au degradat magistratura, au înjosit biserica—și acum cu o neghiobre fără seamăn, primul ministru a deschis din nou la Craiova chestia mitropolitană. Mâine aveți să citiți în gazete că I. P. S. La fostul Mitropolit-Prmat Ghenadie ,Petrescu a dat în judecată pe Sturdza. (Aplause). După ce atacă pe colectiviști pe terenul cinstei politice, arătând ce ați făcut In chestia legei maximului și a legei minelor, d. Laurian arată cu cuvinte vii purtarea regimului liberal și în special a d-lui Sturdza în chestia națională. Purtarea d-lui Sturdza în această chestiune este culmea nerușinărei și a șarlataniei. (Aplause). Această chestie gingașe nu suferă luptele politice în jurul ei. Istoria va spune cine a servit chestia națională și cine o va mai servi și în viitor. (Aplause frenetice). Primul ministru de azi, pe care îl blesteamă și Românii din Transilvania și Românii de la Pind, nu mai poate fi susținut de d-v. El este plaza rea a zecei românești! (Aplause prelungite). Suiscursul d-lui Cihosky D. St. Cihosky arată cum partidul liberal, venit în mod anormal la putere, anormal s’a condus la guvern în tot timpul de când deține puterea. In starea în care se găsește azi, partidul liberal nu mai merită nici cinstea denumire de partid. Ei nu mai au nici șef, nici stat-major, nici soldați. Sturdza este contestat de șef, deși a fost proclamat la Iași de Stolojan, Dimancea și Kiritopol. Drapeliștii și Fleviștii îl atacă în ziarele lor mai reu decât noi, conservatorii. Tot elementul mai de frunte, adică statul-major, l’a părăsit și Sturdza a rămas azi cu putregaiul și cu vechiturile. Partidul liberal este descompus și n’are cu cine să se prezinte în fața alegétorilor (Aplause). IHseursui il-luí C. 1lenesei* D. C. Ionescu începe prin a spune că numărul cel «mare al alegétorilor veniți la întrunire Îi reamintește vremurile de la 1888, când iarăși luptam în contra soltariilor de la putere. De 3a mulțumește fruntașilor conservatori din capitală cari au venit la această întrunire. Guvernul de azi e fără nici un rost. El nu este un guvern liberal: conservatorii îl combat, Drapeliștii și Fieviștii îi combat.