Timpul, octombrie 1900 (nr. 218-241)
1900-10-24 / nr. 236
ANUL AL DOUĂZECI ȘI DOUILEA — No. 236 UN NUMER 10 BANI ABONAMENTELE In țara pe un an..............................«30 lei » pe 6 luni.................... 18 lei » pe 3 luni............................16 lei Pentru străinătate un an .... 50 lei *n Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de joumaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon : 4TI EDIȚII» H TREIST CHESTINDGENI I La 31 August a, situația bănească, a exercițiului budgetar 1900—1901 s’a încheiat cu un excedent de plăți de 197,452 lei 50 bani, — acesta e un eveniment financiar, căci de multe luni de zile n’am văzut în broșurile lunare ale ministerului de finanțe decât deficite de milioane, de multe milioane. Avem în această cifră un început de dovadă cum că suntem pe cale de a reintra într’o situație budgetară normală și, implicit, că budgetul pe 1900—1901 n’a fost așa de rea alcătuit cum pretindeau și pretind și acum unii din detractorii fostului ministru de finanțe Take Ionescu. Budgetele cele mai serioase, cele mai pesimiste chiar, dacă e permis să întrebuințăm acest cuvânt, sunt expuse la fluctuațiuni de cifre, uneori însemnate, pe care nici un om care nu crede în infailibilitatea sa nu le poate nici prevedea, nici înlătura. De aceea noi noi n’am crezut niciodată în putința de a se elabora un budget absolut sigur, cum am spus adesea că nu se poate vorbi nici de o reformă a impozitelor în stil mare, pe care unii o preconizau fără a ști că așa ceva nu există în știința financiară pozitivă. Și dacă exercițiul budgetar 1900- 1901 începe să se îndrumeze pe o cale normală, cu toate că criza comercială și financiară a înșelat, cu persistența ei, până și pe cei mai pesimiști dintre financiarii noștri, apoi ne e permis să credem că cele mai multe din evaluările budgetare au fost bine chibzuite și se vor realiza. Nu voim să zicem cu aceasta că există deja garanția unui rezultat final absolut satisfăcător , și nu putem să o afirmăm tocmai din cauza credinței noastre, exprimată mai sus, că cifrele budgetare sunt expuse celor mai neprevăzute fluctuațiuni ; dar se poate spera că budgetul în curs de execuțiuni nu va îngreuna, prin vezi un nou deficit considerabil, opera de lichidare a trecutului. Primele cinci luni ale exercițiului 1900-1901 ne dau o idee ceva mai exactă despre mersu incasărilor față de cele din perioada corespunzătoare a anului trecut. Astfel, constatăm că contribuțiunile directe, monopolunk Statului, veniturile ministerulu domeniilor, ale ministerului de finance, ale ministerului instrucțiunei publice, ale ministerulu justiției și diferitele venituri ai dat de la 1 Aprilie până la 31 August 1900 incasări mai mari de ce cele dintâiü cinci luni ale anuli precedent. Celelalte capitole budgetare au dat rezultate inferioar Printre acestea găsim în prim linie contribuțiunile indirecte, da pă când timbrele, taxele de înregistrare și taxele de consumatiur asupra zahărului și petrolului a dat prisosuri, vedem că numi vămile au produs 5.742.105 si 18 bani mai puțin și taxa asupr băuturilor spirtoase 3.598.198 194 bani mai puțin decât am trecut. Cine ar fi crezut că vămile va presinta anul acesta un asemeni deficit? Toată lumea știa că in portațiunea anului trecut a fo foarte slabă și, dat fiind că consumațiunea țării nu se poate op brusc, se cântă cu siguranță un import mai mare în cursul cestui an, rezervele golite de măsuri trebuind să se complecteze din nou. Dar au intervenit cauze mai adânci care au împedicat revenirea importațiunei la limitele obicinuite, și printre aceste cauze cea mai principală este restrângerea creditului comercial la niște proporții neașteptate. Nu e momentul să insistăm acum asupra acestui fapt; îl constatăm numai. O altă cifră importantă care se prezintă anul acesta în minus eea de la venitul net al căilorerate. In 1899, fiscul încasase de ici până la 31 August suma de >.700.000 lei , anul acesta numai 1.700.000 lei. Aceasta nu însemnează însă că încasările sunt anul acesta mai slabe la căile ferate. Intern, se știe că administrația aceasta a vărsat deja anul trecut Statului suma de 3.620.000 lei în comptul venitului net pe 1900 ; pe lângă aceasta, publicarea veniturilor provisorii ale C. F. R. dovedește că de la Iulie încoace încasările acestei administrații sunt mult superioare celora din aceeași perioadă a anului trecut. Există deci speranța legitimă că în cele din urmă prevederile budgetare se vor realiza la capitolul acesta. Rezultatul incasărilor din primele cinci luni ale exercițiului 1900-1901 poate fi privit, în totalitatea sa, ca semn premergător al unei situațiuni budgetare normale și dacă ea se va menține până la sfârșit, ceea ce sperăm, nimeni nu va mai putea contesta că s’a făcut, cu budgetul acesta, un pas hotărîtor pe calea întocmire! unor budgete reale, care să reoglindească adevărata situațiune financiară a țărei. --------------------mmm----------------------. jr TELE Q_RAME D. LinovietF la Țar St.Petersburg, 8 Noembre Țarul a primit la Livadia pe d. Linovieff, ambasador al Rusiei la Constantinopol. Căsătoria Reginei Olandei Haga. 8 Noembre Se anunță din izvor oficial ca căsătoria Reginei se va face la finele lunei Ianuarie sau la începutul lunei Februarie. Proiecte americane New York. 3 Noembre Se vestește din Washington lui Neuf-York Tribune ca ministrul marinei are de gând si ceara Congresului de la 1901 construcția a corăbii de resboiu, 22 de canoniere, 3 vase pentru cărbuni și 1 transport. Greva din Pas-de-Calais- Sena, 8 Noembre Se semnalează o reîncepere simțitoare a lucrarilor în mine, azi dimineață. Noaptea trecuta a fost mai liniștită, cu toate acestea mai multe bande de greviști ai circulat pe lângă minele de la Lievain și Dourges. Explozie teribilă . New York, 3 Noembre O depeșă din Philippi (Virginia), anunță c o explosie s’a produs în minele din Benning Big. 12 de lucrători au fost omorîți și vreo o sută răniți. Netw York, 4 Noembre După ultimile știri, numărul ucișilor în ei ploaia de la Benning Big n’ar fi de cât de doi t și patru grav răniți. Cea mai mare parte a victimelor sunt negri. " 1----------------------------------------------------DE LA OXTRTB ^ — Relație oficială — - --1 Joi, 19 Octombre, M. S. Regele, d’mpreună cu Altețele Lor Regale Principe]e Moștenitor și Principesa de Saxa-Meiniingen, însoțiți de suite, au plecat, la ora 11 și jumătate p. m., cu trenul Regal, la Predeal, de unde Altețele Lor urma a căitori înainte cu trenul accelerat pentru Viena In momentul plecărei, Suveranul S’a despărțit în mod foarte cordial de Augusto Sel Oaspeți, urându-Le drum bun; imdiat apoi Majestatea Sa S’a reîntors la Cipnaia, descinzând la Castel, la orele 3 p. 1 La ambele gări, atât la sosire cât și plecare, Regele cât și Altețele Lor Rgale au fost salutate de representanț autorităților locale și de un numeros public , iar în salonul de recepție al garel £ naia se aflau, pentru a ura bună calătoria Auguștilor voiajori, d. ministru al Angliei cu doamna și domnișoara și secretarul S gafiei, precum și d. ministru al Germani cu personalul legației, cu cari Majestatea și Altețele Lor Regale au conversit până la plecarea trenului. DIN ISPRĂVILE COmITETNLUI Fără îndoială, guvernul bulgar este în posesia ordonanței de punere sub acuzație, adică a dovezilor suficiente pe baza cărora a făgăduit că ne va da satisfacția cuvenită, dând pe mâna justiției pe patrioții de meserie cari au înălțat jaful și asasinatul la înălțimea unor principii politice. Guvernul nostru a trimis această ordonanță, și în momentul acesta conducătorii trebilor publice de la Sofia trebuie să fie pe deplin edificați asupra valoarei dovezilor noastre. Până vom cunoaște rezultatul gândirea guvernului bulgar, noi socotim că ne este permis, deocamdată, să relevăm ” oarecari fapte, asupra cărora ne atragem luarea aminte un corespondent ocasional din Constantinopole, fapte care ne permit să pătrundem ceva mai adânc în intențiile bărbaților conducători de la Sofia. Arată despre ce e vorba : Cetitorii noștri își aduc aminte că acum câteva zile Agenția Română ne-a transmis o depeșă din Constantinopole , în care se spunea că autoritățile otomane au arestat acolo pe mai mulți Bulgari, bănuiți de poliție că ar fi stând în relațiuni cu Comitetul macedo-andrianopolitan din Sofia. Atât și nimic mai mult, Agenția Română, care ține să nu păcătuiască prin exces de limbuție, nu ne-a mai mai dat nici o lămurire. Iată acum ce ni se comunică din Constantinopole: Bulgarii arestați au fost trimiși de Comitetul macedo-andrianopolitan acolo, într-o misiune foarte delicată : aceea de a asasina pe Exarhul bulgar. Poliția a fost înștiințată de însuși Exarhul, care primise scrisori amenințătoare. Despre resultatul cercetărilor nu s’a putut afla nimic, autoritățile păstrând cel mai strict secret. Iată insă ce s’a aflat asupra acestei interesante afaceri: De la o vreme încoace, agenții Comitetului din Macedonia, în mare parte dascăli în școalele bulgărești, speriați de atitudinea energică a autorităților otomane, s’au arătat cam neascultători la poruncile Comitetului, refuzând să execute jafurile și asasinatele ordonate de la Sofia. Comitetul, iritat de acest act de rebeliune, a invitat pe Exarhul din Constantinopole să destitue pe toți cei nesupuși. Exarhul, temându-se probabil să nu-și compromită situația față de guvernul otoman, a refuzat. Peste câteva zile apare în Les Reformes, organul Comitetului, o notiță amenințătoare la adresa Exarhului, spunând că el și-a uitat obligațiunile către țară, că a atitudinea lui a devenit curat antipatriotică și că, dacă nu-și va lua seama se vor ivi complicațiuni grave de tot. Câteva zile după apariția notiței, Bulgării cu pricina sunt arestați la Contstantinopole. Este evident că în duelul acesta dinetre comitet și Exarh, e de o importanță capitală să se cunoască sentimentele și atitudinea guvernului bulgar. Exarhia, ne scrie corespondentul i nostru ocasional din Constantinopole, se află într’o posiție foarte critică, penttru că guvernul bulgar l-a tăiat subsidiul. Cu alte cuvinte, guvernul bulgar spune Exarhului: «Ori execuți poruncile Comitetului, ori ești osândit să mori de inaniție». Aceasta nu e o afirmațiunea gratuită. Curierul Bisericesc din Sofia, gorganul Sfântului Sinod, s’a făcut ecoul de disperărea Exarhului, dând publicitățe) și accentuând faptul că Exarhia se află într'o situație pecuniară foarte critică. De altă parte, avem declarațiunile a organelor oposiționiste Mir și Noul Veac din Sofia, care atacă în mod violent guvernul Ivandioff-Radoslavoff pentru că refuză să remită Exarhiei subsidiul care i-a fost plătit până acum regulat. De aci reese că guvernul bulgar țim m partea Comitetului macedo-andrianopo jelitan, și resare de la sine întrebarea in dacă asasinii Bulgari expediați ca și 11 extermine pe Exarhul din Constantinopole au fost trimiși de Comitet numai fără știrea guvernului, sau cu știrea și a consimțimântul lui ? «O întrebare prea gravă, ca să dăm rese spunsul îr pripă. Mai bine să așteptăr gi. să răspundă faptele. m. Noi ne mărginim la constatarea c la guvernul bulgar ocrotește și sprijin te Comitetul până într’atât, încât să de iin clare resboiu Exarhuluĭ din Constantinopole, și ne întrebăm : dacă pân’acolo’‘ merge comunitatea de vederi între guvern și Comitet, va avea oare guverning_ bulgar destulă tărie și independență c treI să ia măsurile indicate pentru satisfac reațiunea noastră ? •bit That is the question. -—---------------------------------------------- MARȚI 24 OCTOMBRE (6 N BRE) 1900 UN NUMER 10 BANI anuriciurTIT inserție p.ro 9.50 Linia 30 litere petit pag. IV . . Reclame . . . . » III . . » . ...» 11 In Paris au unei arii e se primesc la Agenția Havas, 8 pace de la Bourse. --- ■a*“'* REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei nr- 70 Telefon , 473. I. D. L0UREȚI.ALION — Prin fir telegrafic — Lyon, 4 Noembrie Monumentul ridicat în memoria președintelui Carnot a fost inaugurat azi, în prezența d-lui Loubet și a miniștrilor. Președintele Republicei a fost foarte mult aclamat, la sosirea sa, de o mulțime imensă, pe tot parcursul de la gară pînă în Piața Republicei, unde monumentul a fost ridicat. Stradele erau decorate și pavoazate. Din toate părțile porneau aclamațiuni călduroase de „Trăiască Louber!“ „Trăiască Republica!“ Se striga de asemenea: „Trăiască Waldeck! Trăiască Millerand !“ Trăsura președințială era înconjurată de două escadroane de cuirasieri ,■ musuri de ordine foarte riguroase au fost luate. Primarul și în urmă d. Waldeck-Rousseau au rostit discursuri amintind viața lui Carnot. (Aplause). După inaugurare, cortegiul s’a dus la Prefectură, pentru recepția oficială a Președintelui. După recepție Președintele s’a dus să prânzească la Camera de Comerț. O mare mulțime, pe tot parcursul, striga: „Trăiască Loubet! Trăiască Republica!“ Câteva grupuri au strigat : „Trăiască Sociala ! Jos Popii!“ Ele au fost împrăștiate și aclamațiunile au urmat până la intrarea Președintelui la Camera de Comerț. La dejun, dt. Loubet a rostit un toast pentru Camera de Comerț; el a lăudat operile sociale pe care Camera de Comerț le protege adăugând că tot ce privește îmbunătățirea existenței celor umili și desmoșteniți, are dreptul la încurajarea și solicitudinea Președintelui Republicei. „Aceasta este prima mea datorie, a zis d. Loubet, partea cea mai înaltă a misiunei mele, pentru că aceste opere sociale au de obiect să stabilească unirea și concordia între fiii Patriei“. După dejun, Președintele a asistat la ceremonia centenarului școalei populare „La Martiniere“, și apoi s’a înapoiat la Prefectură. Mulțimea a reînoit aclamațiunile. Nici un strigăt discordant nu s’a produs. Manifestația socialistă proectată n’a avut nie un ecou în populație. Seara, Președintele a luat parte la banchetul dat în onoarea sa la primărie. Răspunzănd toastului primarului, s’a asocia la glorificarea lui Carnot. El a zis că, întrucât îl privește, el se silește să îndeplinească sarcina sa de a apăra interesele morale i materiale ale țărei. El a lăudat orașul Lyon care se preocupă de operile de solidaritate pregătind astfel pacea socială. D. Loube a adăugat că inima sa este cu acel cai sunt animați de aceleași simțiminte, că opera lor ne apropie de idealul de justiți și de bunătate, care este idealul Republici noastre. Seara orașul a fost iluminat. O mare muțime cânta refrenuri populare. O bandă plecată de la „Bourse du Travail“ cântân „Internaționala“ a fost împrăștiată sără incident. ----------------------««w»«-------------------- Trupa aceasta eterogenă a comis fir caia el tot felul de omoruri, jafuri și gi„anțe. V., La Kuang-Cine-am aprovisionat cu nreț pentru cal si ne-am urmat calea făcnd 20 de mile pe zi, până la Suan-Ua-fu □calitate situată la 20 de mile de Peking unde ne-am oprit trei zile. A fost o adevărată panică. Era atât de mună autoritate, încât soldații furau chiar alimentele pregătite pentru împărat și penru împărăteasa mamă. S’au mai liniștitucrurile cu execuția câtorva soldați vinovați de omoruri și jefuiri, și Cu încetul sa organisat supravegherea. Câțiva sfetnici ai împărătesei mame au fost de părere să ne oprim la Suan-Ua fu, din causa înlesnirei comunicațiilor cu capitala, însă cei mai mulți aveau atâta frică de a fi urmăriți de streini, încât propunerea s’a respins. S’a continuat deci fuga spre Tai-Yuan-fu. O altă trupă, de 10.000 de oameni, sub ordinele lui Tung-Fuh-Liang, s’a unit cu escorta, însă n’a făcut decât să mărească desordinea; împărăteasa mamă plângea necontenit adresând reproșuri acelora cari prin sfaturile lor au adus Curtea în așa stare Împăratul Îi insulta pe toți, fără deosebire. Abia peste 26 de zile, am ajuns la Tai- Yuan-fu, căci am luat o cale mai lungă de teama de a fi urmăriți. La sosirea noastră în acest oraș, s’a făcut o încercare de a se constitui un guvern, însă numeroasele elemente de discordie au zădărnicit-o S’au promulgat mai multe decrete fără resultat împăratul a fost de părere să nu plece Curtea din Peking,însă a fost silit să urmeze a fugarilor. Acum, zice Prințul Lu, împăratul și împărăteasa ar preferi să se întoarcă la Peking, însă n au încredere în asigurările aliaților și se tem de siguranța lor personală. Sentimentul acesta e cu îngrijire susținut de Prințul Tuan și alți consilieri, cari știu că întorcăndu-se la Peking sunt perduți. Prințul Cing și Li-Hung-Ciang își dau toate silințele spre a convinge Curtea să se întoarcă la Peking. Dificultatea principală pare a fi prezența acelora cari sunt responsabili de crimele comise, și cari își exercită toată influența ca să împedece Curtea de a se înapoia. * * « Iată ultimele depeși : Washington, 3 Noembre D. Long, ministrul marinei, a ordonat o anchetă în contra căpitanului Hall, acuzat de lașitate de către d. Conger în timpul asediului legațiunei Statelor Unite din Peking, Berlin. 3 Noembre Mareșalul de Waldersee telegrafiază, cu data de 1 Noembre, că după ocuparea lui Itolu de către coloana Normann, un batalion german și trupe de geniu englez s’au îndreptat spre Tse-King-Konang. La 29 Octombre s’au luptat lângă zidul cel mare, întăririle ridicate pe acest punct au fost luate cu asalt. Garnizoana inimică compusă din 1000 de oameni, a avut 50 de oameni uciși. Maiorul Förster și șase oameni au fost răniți. Un om a fost ucis. Pavilionul german a fost ridicat pe fort. Hong-Kong, 3 Noembre Se zice că autoritățile din Canton au pus un preț de 4.000 de dolari pe capul principalilor membri al partidului reformelor. Un mare număr din el au fugit la Hong- Kong și la Macao. Londra. 3 Noembre Generalul Campbell anunță că a sosit la 81 Octombre, la Rentshown, după ce a părăsit Paoting-fu ; generalul a făcut un ocol, a distrus pe drumul său 4 întăriri ale Boxerilor și a pus mâna pe multe arme și munițiuni. Colonelul Retallick, care înainta de a lungul fluviului Huta, a capturat nouă vase armate. St.Petersburg. 3 Noembre Novoie Vremia află din Vladivostock că la Novosievsk s’au constatat mai multe cazuri de holeră. S’au luat măsuri de precauțiune. Câteva cazuri de disenterie s-au produs la Santorni (Manciuria) și la Vladivostock. După acelaș ziar se pregătește o mișcare în sudul Chinei cu scop de a restabili dinastia Ming pe tron. Pretendentul, care este un tânăr de 25 de ani, se ține ascuns, însă a pus să se publice o proclamație, îndemnând pe Chinezii să nu mai poarte coada să alunge pe străinii din interiorul Chinei însă să-i tolereze în porturi. Shanghai. 3 Noembre Aniversarea nașterei împăratului Japoniei a fost celebrată cu o mare solemnitate de către colonia japoneză. Autoritățile chineze au luat parte la acea serbare. S’a dat un banchet, la care au luat parte reprezentanții streini și tao-taiul din Shanghai, împreună cu mai multe personagii însemnate.’ Taotaiul a ridicat un toast pentru împăratul Japoniei; consulul general al Japoniei a respins printr’un toast pentru împăratul Chinei. Londra, 4 Noembre Se comunică din Peking, via Taku, Agenției Reuter, cu data de 3 Noembre, că , mareșalul de Waldersee a confirmat hotărîrea de moarte pronunțată de consiliul de răsboiu internațional în contra impiegaților din Paoting-fu. EVENIMENTELE DIN CHIN A. Cambon, ambasadorul Franț la Londra, a remis ministerului de externe, respunsul guvernului francez ‘ notificarea acordului anglo-german. Guvernul francez declară că’și reînoeșt1 în ce privește principiul porților dechise, aderarea sa la propunerea fă1cută în același sens de către Stateler Unite în Decembrie trecut. Cât despe principiul intregrităței Chinei, acesta fost și rămâne basa politicei franceze Asupra articolului 3 guvernul franc se mărginește a răspunde că, dacă s’I realisa ipoteza prevăzută de acest articol, el ar lua măsurile ce i s’ar părea potrivite pentru apărarea intereselor sale. 51 Berliner Tageblatt publică o corespondență din Londra în care se spun* că acordul anglo-german conține o clasă corectă în art. 3, privitoare la China și la Africa. Paragraful privitor la China, zice corespondentul, s’ar putea publica fără inconvenient, insă trebue să se țină s s”cret din causa paragrafului corespunzor, care regulează relațiile anglo -e romane în Africa. Gazeta de Francfort primește ca Cefu următoarea telegramă : tj. Se crede că Puterile negociează pai , luând ca bază unsprezece puncte, din c. 91 , cele mai importante sunt: Toate posturile fluviale și maritime 1 fi deschise comerțului strein; un funcționas strein va fi numit pe lângă fiecare guvenator sau vice-rege; numai Prințul Ti că va fi închis. Se zice că împăratul Chinei a primit aceste condițiuni și se va înapoia la Pekine- Prințul Lu, care a însoțit Curtea ti fuga el la Tai-Yuan-fu, și apoi s’a lators la Peking, face o jalnică poveste asupra anarhiei ce domnea prin al sfetnicii imediați al tronului. ca In ziua plecărei sale din Peking, 2 c" Prințul Lu, Curtea a ajuns în trăsură Kuang-Ci, la 20 de mile spre nord, o escortă de 3000 de soldați din diferite tipuri.