Timpul, septembrie 1923 (nr. 149-171)
1923-09-15 / nr. 160
A -f ANUL Al XXIII-l ea No. 160 ABONAMENTE 2 lei exemplarul Un an . . . . . . . . . . Lei 800 6 luni ...................... • M 400 3 luni .......... »1 200 Pentru preoți, «I Învățători, Intelectuali, funcționari și muncitori ne face o reducere de 60 °/c Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și costa exemplarului este dublu TELEFON No. 6/65 SUBT DIRECȚIA UNUI COMITET PRIM-REDACTOR: L JOLDEA RADULESCU Un congres conservator LA TIMIȘOARA D. Al. Marghiloman va face o expunere a situației politice actuale. Organizația partidului conservator progreșist din Banat a convocat pentru ziua de Duminică 7’ Octombrie a. c., un mare congres la Timișoara, la care va lua cuvântul și d-l Al. Marghiloman, șeful partidului conservator progresist. Membrii partidului care doresc să ia parte la acest Congres, sunt rugați să binevoiască a înștiința până la 25 Septembrie inclusiv, pe d. dr. Livius Linția, avocat, președintele organizației din Banat, Timișoara, str. Primăriei. situația guvernului Ce face guvernul și ce fac partidele de opoziție? O datorie patriotică a opoziției. Cu prilejul discursului amiralului Horthy Orcat ar părea de ciudat, dar trebue să spunem că recentul discurs al amiralului Horthy, care a pus pe gânduri majoritatea ziarelor românești, și a dat de lucru presei oficioase, departe de a constitui un motiv de îngrijorare pentru noi, este, din potrivă, o nouă indicație de pace continuă și durabilă în Europa centrală. Căci cu cât reprezentanții unei puteri își vor afirma mai categoric și mai deschis ,Atențiunile lor războinice, cu atât țările interesate să se păstreze ordinea stabilită în Europa, vor reacționa și vor pune la locul lui pe recalcitrant Afirmațiunile pe can Regentul Ungariei le-a făcut cu atâta ușurință și dezinvoltură, în legătură cu o anume atitudine pe care Anglia și Italia ar avea-o față de politica de revanșă a Ungariei, nu sunt de natură să angajeze aceste două state și în nici un caz ele nu trebue să alarmeze atâta timp cât nu se cunoaște opiniunea cabinetelor din Londra și Roma asupra declarați,lnilor amiralului Horthy. Până la o confirmare sau desmințire oficală, este bine ca aceste declarațiuni să fie primite cu toată rezerva, și nu e fără interes să se ia în considerație atitudinea de espectativă demnă pe care alte două țări, tot așa de vizate prin discursul amenințător al amiralului — Cehoslovachia și Yugoslavia — au adoptat-o față de vitetul războinic care vine de la Budapesta. De asemenea nu este de mirare ca guvernul, care cunoaște suficient de bine situația din Ungaria, și care știe că aceasta nu e în stare să-și apere propria sa ordine internă, ne cum să întreprindă un război, să fi exagerat în mod intenționat știile cari vin din Ungaria, pentru a provoca o deplasare a atențiunii opiniei publice românești, în altă direcție decât aceea asupra căria stăruește astăzi: incapacitatea de a guverna a ministerului Brătianu. În tot cazul, e sgur că guvernul dă o importanță prea mare declarațiunilor amiralului Horthy, numai pentru a câștiga teren în interor, și a ieși din încurcătura politică în care se găsește. Și totuși situațiunea externă se agravează din zi în zi indiferent și în afară de amenințările sau platitudinile Ungariei. Ceea ce e mai rău pentru noi, și ceea ce trebue să facă obiectul preocupărilor de fiece moment ale opoziției, este, nu agravarea situației externe, ori de unde ar veni și orice urmări internaționale ar avea ea, ei imprecizia care se accentuează mereu în situația noastră internă, și care face ca un guvern slab și vădit incapabil, să se mențină la cârma țării, lipsit de orice control din partea grupărilor poltice constituite In adevăr, guvernul Brătianu a sfârșit prin a fi complect impopular și prin a desminți toate legendele în baza cărora a reclamat pu on terea. Astăzi d. Brătianu, ne mai având prilejul, ca în trecut, să trâmbițeze imaginare succese în politica externă, se arată alarmat de anume manifestațiuni în politicei externe și peste domeniul graniță, pentru a-și consolida situația internă. Nu e exclus însă ca date fiind evenimenate ce se petrec actualmente în Europa, d. Brătianu să se găsească la un moment dat într’o încurcătură externă, din care să nu poată ieși decât părăsind puterea. Lucrul nu e de mirat, cunoscută fiind aptitudinea șefului guvernului de a oscla totdeauna între cele două grupe de puteri în luptă de interese mondiale. In cazul de față, va fi o sarcină foarte grea pentru d. Brătianu de a alege între politica franceză și politica engleză fiindcă d-sa nu are anumite linii generale de conduită, ci și în chestiuni atât de delicate, d-sa urmează aceleași vechi procedee și aceleași combinațiuni de a rămâne totdeauna cu cel mai tare, dar de a sfârși prin a se găsi în cele din urmă tot lângă cel slab. Ce face însă în timpul acesta opoziția . Ca și acum doi ani, când problema se punea la fel de grea, atât pentru guvern cât și pentru opoziție suntem siliți să constatăm că aceasta lipsește de la una din datoriile ei principale, aceea de a se amesteca cu energie în afacerile externe, de a supune la un control sever activitatea d-lui Brătianu, și de a afișa păreri pe cari să le supue opiniei publice și cari să poată la un moment dat salva țara dintr’o încurcătură în care ar intra d. Brătianu. In afară de două-trei ziare cu răspundere, politica guvernului nu e controlată decât de o presă condusă și scrisă de oameni cari n’au și nu pot avea nici un rol la conducerea țării, și cari din nefericire, nici nu exercite.’.’A, vreo înrâurire asupra opiniei publice. Partdele poltice sunt în vacanță. Țărăniștii au rămas încă la revendicările lor sociale, și se află în plină criză de organizare; ardelenii sunt încă la critica brutalitat lor cu cari liberalii și-au impus Constituția, iar partidul poporului se căsnește sub suferințele luptelor intestine și sub bisturiul purficator Aceste partide, cari înlesnesc existența guvernului, prin lipsa lor de tactică și înțelegere a situațiiunilor politice, trebue să vadă că Situația de astăzi nu se mai potrivește cu cea de acum un an și jumătate și că răspunderea lor nu constă numai în a fi lăsat să se întroneze la cârmă un guvern și un Parlament în contra principiilor constituționale, ci și de a fi lăsat pe d. Brazim sa vorniască și să lucreze în vrele moment in numele României, fără nici un control, și fără nici o indicațiune, ca și cum ar fi tratat o afacere a sa personală. Răspunderea partidelor politice din opoziție este cu atât mai mare, cu cât situațiunea poineaslui și externă este mai gravă — și dacă până acum nu s’a putut stabili o înțelegere între ele din cauze de diferențe de program și ideal politic, astăzi când la necesitatea supremă de a așeza o bază constituțională reală, printr-un corectiv adus pactului fundamental, se adaugă și necesitatea de a găsi centrul de gravitate a așezări țării între hurtele europene, și orientarea ei sigură în viitor, partidele de opoziție au nu numai un interes, dar și o datorie patriotică de a se uni într-o acțiune comună pentru a exercita un control eficace asupra activității guvernului, și pentru a-l înlătură la primul moment, când dovada deplină se va fi făcut că la violența și incapacitatea internă va fi adăugat și grave greșeli externe. Dezastrul din Japonia La Tokio au ars 71 la sută din numărul caselor și au rămas Ura adâpost 76 la să sta din populație. Seafield, 12. — Ambasada japoneză din Londra a dat un comunicat presei, în care arată că în urma recentelor prețuiri, reese că în Tokio au ars 316 mii case, adică 71 la sută din totalul caselor. Un milion trei sute cincizeci și șase mii oameni sunt fără adăpost, adică 76 la sută din totalul populației. In Yokohama au ars 71.000 case, 23.000 oameni sunt morți și 40.000 răniți. Se anunță oficial că opera de ajutorare se execută în mod admirabil de către toate departamentele guvernului, sprijinite de armată și flotă. Buletin politic Patronii necinstei, liberal! Ce s’a descoperit numai în câteva zile Nu ne putem face apărătorii niciunuia din guvernele care s’au perindat la cârma bietei noastră țări de la începerea războiului încoace. Au fost în toate aceste guverne oameni slabi, nepricepuți, și uneori chiar incorecți. S’au făcut, sub toate aceste guverne, numiri de oameni care nu meritau posturile ce li s’au încredințat, fie acestea posturi de încredere, fie chiar de mâna a doua. Era însă de vină în reaua activitate a acestor guverne ceva din zăpăceala și din nevroza generală postbelică. Lucrurile care se petrec însă astăzi ,după aproape doi ani de la venirea la guvern a partidului liberal, cu cele mai solemne făgădueli de a îndrepta toate racilele de care suferă țara, întrec orice margine, și dau cea mai limpede caracterizare a operii întreprinsă de guvernul d-lui Ion Brătianu în această direcție. Atâtea coțcării, ca în ultimele zile nu s’au făcut și nu sau descoperit niciodată. La Romanați, consilierul agricol se îmbogățește făcând cele mai ordinare hoții cu prilejul împroprietăririi. Tot de pe urma împroprietăririi revizorul școlar din Trei-Scaune face și ci avere din hoții. La Brăila se liberează mii de pașapoarte false de către oamenii regimului. La Mehedinți se dovedește că prefectul ia mită, pentru trafic de influență în afaceri dubioase. La Focșani se descoperă, și se mușamalizează o mare afacere de camuflare a unei societăți străine, făcută cu ajutorul unuia din cei mai de frunte parlamentari din majoritate. Lista aceasta e extrem de lungă, și ne-ar trebui pagini întregi de ziar pentru a înscrie numai pe note știute de toată lumea. Dar, din ce se știe, sau numai din faptele de mai sus, dese spirite în ultimele câteva zile, reiese clar că guvernul liberal, departe de a stârpi necinstea în administrații, a făcut să ia proporții uriașe, înscriemi deci în bilanțul guvernării liberale, alături de desființarea libertăților individuale, de deprecierea până la dezastru a valutei naționale, de sugrumarea comerțului și industriei, de nenorocirea culturii grâului și de atâtea și atâtea alte calamități și întronarea necinstei în administrație. De altfel, o nenorocire mai mult sau mai puțin parcă nici n’ar mai conta sub guvernul liberal. Cîtiți în pagina Ultima ori Expoziția Asociației Presei «Asociația Generală a Presei» a organizat o frumoasă expoziție de artă casnică decorativă și pirogravură în parcul Carol, în pavilionul Băncii Blank. Expoziția este foarte mult vizitată în special de d-nele și d-rele din București cari au reținut foarte multe obiecte. Printre expozanți cităm: Societatea de editură «Cuvântul evanghelic» care are expuse fete românești, marame, biblii și diverse cărți religioase ; d-l Lupu Smilovici «Satsuma» are obiecte de artă decorativă cari ar face cinste oricărei expoziții. D-sa expune vase, lămpi, rame, farfurii «Pastal» lucrate în atelierele d-sale. D-sa mai are expuse două covoare vechi de 80 ani, icoane vechi, câteva covoare naționale, vase lămpi, rame în stil românesc,farfurii, etc. Obiecte expuse de d-na Arghir sunt dintre cele mai admirate. D-sa are expuse obiecte de pirogravură țesături naționale și covoare românești. D-na Cârjan din Ploești expime câteva covoare persane lucrate de i d-sa, fețe de masă și alte lucruri naționale. f Marele mister al existenței consistă în împrospătarea continuă a fondului, prin păstrarea formelor, forme vechi, dar spirit pururea nou — iată ce este conservatismul. M. EMINESCU Situația in Orient . Există temeri de noui complicații Anglia cere evacuarea insulei Corfu, iar Italia se opune. Londra, 12, (Rador). — Se pare că chestiunea evacuării Corfului rezervă încă posibilități de conflict, ziarele accentuează că Anglia și Franța au aderat la nota trimisă Greciei având credința că Italia va evacua insula Corfu imediat după ce Grecia va fi dat satisfacție și va fi depus la Banca Națională a Elveției suma de 50 milioane lire italiene. „Daily Telegraph“ și „Times“ relevă acum unele știri semioficioase apărute în presa italiană din care ar rezulta intenția Italiei de a rămâne la Corfu până când Curtea Superioară de Justiție se va fi pronunțat asupra sumei despăgubirilor, ceea ce este o chestiune de câteva luni. Din sursă engleză se anunță de asemenea că subsecretarul de stat italian a plecat la Corfu pentru a organiza oficiile vamale și se relevă că pregătirile militare ale Italiei în Marea Adriatică continuă. Albania închide frontiera spre Grecia Atena, 12. (Rador). Guvernatorul militar din Ianina anunță că guvernul albanez a hotărât închiderea frontierei spre Grecia. Pregătirile militare ale Italiei Atena, 12, (Rador). Consulul italian din Salonic a înștiințat pe ofițerii de rezervă italieni aflați în acel oraș să fie gata de plecare în patrie în orice moment. Anglia cere evacuarea Paris. 11. — In chestiunea evacuării insulelor grecești de către italieni, punctul de vedere englez e că evacuarea trebue să se facă neîntârziat fiindcă Grecia a primit și garantat că se supune deciziunilor Conferinței ambasadorilor și ale Ligei Națiunilor. Delegația franceză va propune ca evacuarea să se facă cel mai târziu la 27 Septembrie, când comisiunea de anchetă va fi constatat că Grecia a făcut tot posibilul pentru urmărirea asasinilor. Grecia nu poate fi făcută răspunzătoare de întârzierea prinderii lor. D-l Mussolini declară că nu va efectua evacuarea decât după prinderea și pedepsirea asasinilor. Dar nu e de loc imposibil ca asasinii să nu fie prinși niciodată. In căzin acesta, ar urma ca Italia să nu evacueze niciodată insulele grecești ceea ce nu-i admisibil. Grăbirea anchetei Roma. Comisia de anchetă asupra asasinatului din Ianina, va trebui să fie la fața locului săptămâna viitoare. Comisiunea are instrucțiuni să grăbească investigațiunile, stabilind în cel mai scurt timp responsabilitățile. In acest caz evacuarea insulei Corfu ar putea să aibă loc, îndată ce guvernul italian va fi obținut satisfacțiile ce i se datorează. Temeri de noui complcatiuni Paris. — Ziarele contată că singura dificultate ce mai există în soluționarea complectă a conflictului italo-jrec, ar fi numai fixarea datei pentru evacuarea insulei Corfu. Presa franceză relevă complicațiuiile ce ar putea să derive din ocuparea acestei insule până la definitiva executare a reparațiunilor cerute Greciei. Mareșalul Franchet d’Esperay la belgrad Paris. 11 — Mareșalul Franchet d’Esperay a sosit la Belgrad împreună cu d. Passer. Vzita aceasta a mareșalului francez în Iugoslavia e comentată de cercurile politice franceze și i se atribuie un caracter demonstrativ din aceasta Franța ar vrea să accentueze și să sprijine decizia Societății Naținilor care cere Italiei să evacueze Corfu îndată ce Grecia va fi executat sau va fi dat garanțiile necesare că va executa decisiunile conferinței ambasadorilor. Pe de altă parte Franța vrea să aducă la cunoștința d-lui Mussolini că nu va părăsi Serbia în cazul unei accentuări a tensiunei provocate de chestiunea Fiume și de intransigența guvernului italian. Evacuarea trebue să se facă în cel mai scurt timp Paris. 11. — Ziarele cred că în ședința sa de dri Conferința ambasadorilor s’a ocupat cu chestiunea evacuărei insulelor Corfu, Paxos și Antipaxos de către Italieni. Comentând declarația d-lui Mussolini că evacuarea nu va avea loc decât după ce Grecia se va fi executat complect, Conferința ar fi opiniat că această declarație e contrarie dreptului și logicei fiindcă, mai întâi, ancheta asupra asasinatului mai poate dura luni de zile, asasinii putând să se fi ascuns prin codrii din munții Albaniei și, al dolea. Grecia a declarat că se va supune sancțiunilor, depunând și garanțiile necesare. Ocuparea insulelor poate fi și trebue decită ia sfârșit. In caz contrar , Italia va da dovadă de inconsecvență care va permite punerea la îndoială a sincerităței declarațiilor ei din primele zile Sâmbătă 15 Septembrie IMS REDACȚIA 91 ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI CAJEA VICTORIEI Ho. 60. (Puafliii ifiuWUlH) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AgENȚIILE DE PUBLICITATE Corespondenta privitoare la Redacție trebue adresată Primului-redactor Manuscrisele nepublicate se ard; domnii autori sunt rugați să-li păstreze copie modificația regimului exportului Măsuri pentru a valorifica produse e industriei naționale. In numărul nostru de ieri am arătat mijloacele cari ar contribui la luarea măsurilor, în vederea unei politici noui a exportului, preconizând care este situația vamală a unora dintre articolele, ce fac parte din avuția noastră națională. In continuare ne vom ocupa și de o serie de alte produse cari constiuie un aport însemnat pentru exportul nostru, și asupra cărora cercurile noastre industriale, sprijinite de Camerile de comerț din regat și nouăle teritorii românești, au atras din timp atenția guvernului. Industria pielăriei este actualmente în mare suferință. Exportul acestui articol a fost prohibit, încă acum doi ani, cu scopul de a se obține prețuri mai scăzute pentru fabricația internă. Practica a dovedit însă că prețurile pielăriei n’au scăzut pe piața internă; din potrivă s’a constatat o speculă, care a dăunat nu numai publicului, dar chiar producătorilor. Tăbăcăriile au ajuns astfel la concluzia că exportul pielăriei trebue lăsat liber. Vecinele noastre, Cehoslovacia și Iugoslavia au cocordat acest regim de libertate exportul stat românului articolelor și produselor de pielărie. Exportatorii și crescătorii de vite cornute și deramatori au arătat doleanțele lor, ca exportul acestor produse să fie ameliorat și taxele de export să fie reduse la jumătate. Astfel cum e situația de astăzi, nimeni nu poate avea folos nici din derivatele acestor animale. In alte țări se exportă fără nici o greutate: pielea, cornul, copitele și alte resturi după tăierea vitelor cornute și porcilor. Cercurile interesate arată că putem exporta carnea conservată și congelată a cornutelor, ramatorilor și pasărilor. De la aceste din urmă străinătatea mai caută: puful și penele. " Statistica a dovedit că am putea exporta câte 2000 vagoane de ouă anual, fără să cășunăm vre o lipsă consumului intern. Guvernul a supus ouăle la o taxă de 2 lei și jumătate oul, ceea ce a avut ca urmare că nu s’a exportat nici un ou. Ardealul suferă mult de pe urma acestei taxe ridicate, căci de acolo s’au aprovizionat cu ouă, înnainte de răsboi, toate statele din vestul Europei. • WVrff Am pomenit numai despre articolele cele mai principale. In general întreg exportul nostru suferă din cauza măsurilor vexatorii și prohibitive. împotriva măsurilor excepționale s’au ridicat protestări nu numai în țară, dar și în străinătate. Guvernul nostru s’a pus însă doar curmezișul oricăror interese generale și a făcut excepțiuni numai în anumite cazuri și pentru anumite persoane agreate de politica liberală, fără să se gândească că industria națională suferă și avuția țarei păgubește.X-X-O-XXtf Un nou ziar conservator „Conservatorul“ mișoara, din TI La Timișoara a apărut primul număr din „Conservatorul“, organ al partidului conservator • progresist, sub direcțiunea d-lui dr. Livius Linția, advocat, unul din intelectualii fruntași ai Banatului. El își începe activitatea, pe care i-o dorim rodnică și prin articolul următor:îndelungată. Sunt zece ani de când o mână de oameni cu dragoste de neam și cu voința neînfrântă de atotputernicia foștilor stăpânitori, ne-am alăturat prietenului nostru d. Dr. L. Linția, pentru ca împreună cu el să facem sa apară o foae românească socială economică intitulată„Gazeta Română“. Tipărită în Budapesta și răspândită în toate colțurile românești din Ardeal și Banat „Gazeta Română“ plecase la drum cu un program din care spicuim: •Stăm înaintea unui mare războiu, înaintea unor lupte decisive, care însă n’au a se hotărî pe câmpul de luptă, ci pe terenul cultural economic, și nu cu arme ucigătoare, ci cu puterea minții prevăzătoare, cu energie și cu solidaritate. Asigurarea existenței poporului nostru, care dealtmdn trelea e plin de energie, răspândirea culturei noastre, bogată în idealban și mai presus de toate, desvoltarea bunei stări materiale și independente, depinde azi numai dela cum vom ști conduce viața lui socială-economică. Ceea ce făceam și propovăduiam acum zece ani dela acea tribună, venim să reînoim astăzi prin ziarul „Conservatorul“ care nu este altceva decât păstrătorul și continuatorul ideilor sănătoase ale vechiului ziar „Gazeta Română“. în Starea de lucruri și mersul vieței politice, economice, sociale, este aceeași, dacă nu și mai rea ca înainte. Războiul cel mare, cu toate prefacerile din temelii a rosturilor lumei întregi, și-a avut înrâurirea sa nefastă, care an cu an, zi cu zi, a transformat țara noastră liniștită și oarecum ordonată, într’o țară sbuciumată și dezordonată.Ruina morală, economică, financiară, bate la ușile țărei. Un neam întreg pradă unei anarhii nesăbuite. Iar dacă nu se va reacționa puternic, din timp și radical, va fi prea târziu să se mai poate pune capăt prăbușirei. In mijlocul acestui desechilibru social, și acestei desordini politicoeconomice, mintea oricărui român de bine, conștient de soarta și viitorul țărei, nu putea și nu ar fi putut să se îndrepte cu mai multă siguranță decât înspre acel bărbat de care, prin valoarea și puterea de muncă de care a dat dovadă în toate timpurile, putea fi garanția reîntronărei unor vremi mai sănătoase în viața noastră publică, atât de grav bolnavă, Alexandru Marghiloman, șeful partidului conservator-progresist, este omul către care noi cei grupați în jurul „Conservatorului“, ne-am îndreptat gândul, hotărâți ca după pianurile mândrului nostru Banat, să adunăm pe acei cari înțeleg să muncească pentru binele acestei țări și împreună cu el să dăm cel dintâi semnal al redeșteptărei .Iată numai câteva cuvinte din apelul înțeleptului șef al partidului conservator-progresist, din care se poate vedea cu prisosință că ceea ce am făcut și facem, punând forțele noastre în slujba partidului conservator-progresist, nu va putea decât să ne aducă recunoștința semenilor noștri: „Nu îndemn pe nimeni să mai pună în locul guvernului de astăzi un guvern de partid. Nici un partid nu e astăzi în stare să guverneze singur. Trebue deci să-și dea mâna toate partidele de ordine și când vorbesc de „PARTIDE DE ORDINE“ nu exclud pe nici unul, pentru că nu’mi închipuesc că în ceasul acesta greu mai este vreun partid care să pună preocupațiile lui de partid, deasupra preocupațiilor țărei. „Trebue ca fiecare să facă sacrificii. Acei cari vor înțelege cerințele ceasului de astăzi vor fi mari și vor rămâne; acei cari nu vor înțelege vor fi mici și vor dispare. Astăzi nu mai e ceasul să cauți să reformezi societatea română; astăzi nu mai e ceasul decât pentru gândirea serioasă, pentru munca concentrată, pentru curajul care nu se teme de impopularitate“. „ Mândri de munca din trecut și de programul ce ni l-am însușit astăzi pășim demni spre porțile unui viitor, pe care datori suntem să-l facem cât mai luminat. ISSXO -XXX—