Tribuna, martie 1904 (Anul 8, nr. 45-63)

1904-03-02 / nr. 45

Nr. 45. Pentru efeptuirea votării preşedintele suspină re şedinţa. După redeschidere, preşe­dintele constată resultatul scrutiniului şi declară de aleşi: a) în direcţiune : Roman R. Cioroga­r­iu cu mandat pe 4 ani: Dr Avel Demian › ‹ » George Popovici » 3 ; b) în comitetul de supraveghere : George K­ier Paul Milovan Nicolae Marcu Dr. Sever Ispravnic Axente Secula. Terminându-se ordinea de zi, preşedin­tele în cuvinte elogioase esprimă mulţumită direcţiunei şi în special directorului executiv, pentru sporul şi progresul continuu al inst. » Victoria­­. Directorul ex°cutiv dl Oncu, mulţumeşte apoi preşedintelui pentru atenţiunea ce i­ se da, pe care o priveşte ca dată tuturor facto­rilor chemaţi să conlucre la ridicarea insti­tutului. Aşa doreşte să se înţeleagă votul acesta. Silinţele a unuia ori a altuia ar fi zădarnice, dacă ar rămânea isolate. In special îşi ţine de datorinţă a releva meritele şi a propune mulţumită, corpului funcţionarilor, cari, în frunte cu vrednicul secretar al institutului dl Sava Raicu, şi-au împlinit şi în anul espi­­rat cu atâta zel şi devotament, greaua lor sarcină. Propune apoi, ca­ adunarea să-l exprime mulţumire preşedintelui, Magn. Sale D. Bonts pentru conducerea înţeleaptă şi frumoasă a adunării de azi. Adunarea se termină la 1194. Acţionarii şi alţi oaspeţi s’au adunat apoi la o masă comună în­­Mileniu , unde societatea a petrecut, întro disposiţie animată până târziu după ameaz. Bătaie în Reichsrat. Deja şedinţa sgomotoasă de Mercuri, cu care şi-a început Reichsrathul „activitatea“ sadinest­­an, era prevestitorul scenelor interesante viitoare care vor avea să redea parlamentului austriac acel caracter amusant particular, care să ofere galeriilor de date la spectacoalele de orfeu din ca­mera vieneză, momente de­ distracţie plăcută. Căci în adever în comiţiul austriac nu se tractează de­spre afacerile urgente ale ţăreî, ci diferitele par­tide caută vecinie a-şî face una alteia greutăţi, ori toate la­olaltă guvernului. In senatul vienez nu mai poate fi vorba de discuţiunî nepreocu­pate, serioase lipsite de patimi; decadenţa este prea mare decât să se mai poată menţine ade­văratul parlamentarism. Aci poate eventual ajuta numai disolvarea camerei şi apelaţie la toate po­poarele austriace, cari doresc să fie reprezentate prin bărbaţi serioşi, cu iubire în suflet pentru bi­nele şi prosperarea monarchiei şi a casei de Habs­burg. Patimile s’au desvoltat crescendo gradat şi s'au deslânţuit aşa că şedinţa de Sâmbătă a a­­tins apogeul. In Reichsrath adecă deputaţii plictisiţi de „monotonia“ de trei zile ce a domi­nat spiritele, după o iritaţiune şi îndîrjire reci­procă în trei şedinţe consecutive, au improvizat pe lenia „teatrului naţional“ o farsă întreţesută cu scene drastice, dar originale de hipodrom. In­tendentul şi de astă-dată a fost marele toreador de coloare pangermană, Wolf, care deja de mai nainte provocasă tăurii cehi, ţinendule naintea ochilor pânza roşie. Pe la sfîrşitul şedinţei Intrând Wolf în sală, strigă cu voce pătrunzătoare camarazilor sei: — Germani, nu lăsaţi să Vă prostească ti­­căloşii aceştia de Cehi! Aceştia erupseră în sgomot uriaş, sperând: — Trebue dat afară! Afară cu el ! — Mergeţi voi afară, Cehi poltron­ şi şar­latani ! replică Wolf. In urma asta deputatul boem Skala scoasă din buzunar o bucată de zahăr arătându-i ironic lui Wolf (alusiune la cartelul de zahăr, care ar fiizboiul mso­ raportez. Petersburg, 12 Martie. Amiralul Alexejev a trimis în 11 1. c. din Mukden ţarului următorul raport oficial: Comandantul su­prem al flotei din Port-Arthur, admiratul Makarov anunţă cu data de 11 1. c.: Şase torpiloare, dintre cari 4 erau sub comanda căpitanului Matușevici, au plecat în 10 i. c. din port în marea liberă și s’au întâlnit cu o flotă inimică de torpiloare şi vapoare în­­crucişătoare. S’a iscat o luptă violentă, în care «Vlasni» cu ajutorul unui torpilor sistem Withe­r Head a scufundat un tor­pilor dujman. La retragere vasul nostru «Sterbuci», care stătea sub comanda loco­tenentului Sergheiev, a fost avariat, maşina i­ s’a stricat şi a început să se scufunde. Dimineaţa la 8 ore celelalte 5 torpiloare s’au reîntors în port, din causă că «Sterbuci» ajunsese în stare desperată. Eu am arborat steagul de comandă pe încrucişătorul «Novik» şi împreună cu acesta am plecat pe bordul lui Bajan să ajut. Cinci încrucişătoare duj­­mane au tăiat drumul spre torpilor şi tot­odată flota inimică a început să se apropia de noi. Salvarea, lui­­ Sterbuci» n a reuşit. Torpilorul s’a scufundat. O parte din echi­pament a fost prinsă, iar cealaltă s’a înecat. In lupta aceasta nocturnă pe vapoarele, cari au luat parte în bătălie, au fost răniţi. Un oficer mai grav şi trei uşor, adică: Căpita­nul Matuşevici, cadetul militar Alexandra şi inginerul mecanic Elinor au fost răniţi mai uşor, iar cadetul Zaeff a fost rănit greu la cap, sperzendu-­şi ochiul drept. Două oameni au murit, 18 au fost răniţi. La orele 9 flota dujmană compusă din 14 vapoare a început să bombardeze portul cu tunurile de calibru mare. Bombardarea s-a întâmplat din depărtare mare şi a ţinut până la ora 1 d. a. Aşa credem, că inimicul a împuşcat 154 ghiulele, cari erau de calibru 355. Pa­guba făcută în vapoare e neînsemnată şi vapoarele sunt deja toate în posibilitate de a lupta. Perderile noastre sunt următoarele: Un ofiţer a fost rănit uşor, un soldat a murit şi 4 au fost răniţi uşor. Luminătoarele electrice ne-au făcut ser­viciu bun. Bateriile noastre­ au silit pe ini­mic de repeţite ori să se retragă. La înce­perea bombardărea duşmanului tunurile din fort au răspuns prin foc. Întregul echipa­ment de pe vapoare a dovedit mare curaj. In ateliere lucrările au urmat neîntrerupt, ca și d’altă-dată, cu toate că ’ntr’una cădeau ghiulele, cari acopereau pe lucrători cu şrap­­nele. Asediul se poate socoti ca­­nereușit. Se raportează că încrucișătorul dujman ,Ta­kasako« a suferit însemnate stricăciuni, pe cari însă din causa distanţei de 50 (cam 10 kilometrii) nu le-am putut constata punctual. Multe ghiulele au fost aruncate din o dis­­stanţă de 12 kilometri. Despre aceste am onoare a vă raporta. Majestate. St.­Petersburg. 12 Martie. Agenţiei ru­seşti telegrafice i­ se anunţă din Port-Arthur. Mai mult a suferit de bombardarea de la 10 i. c. suburbiul nou. O granată a explo­dat în apropierea casei advocatului Sidor­­sky şi a rupt capul soţiei baronului Frank, iar pe Sidorsky ’l-a omorît. O damă tineră a suferit răniri grave şi a murit între chi­nuri grozave. A fost ucis şi un chineţ. Au fost răniţi mai mulţi birjari chinezi şi unul Rus. La gară au fost stricate 2 vagoane de tren. Comandantul Stassel şi statul său major au fost acoperiţi la o baterie de şrapnele, dar nnu li­ s’a întemplat nimic. In muntele numit­e de aur, o bucată de ghiulea a lovit pe un ofițer, căruia însă nu i­ s’a întemplat altă nenorocire maî serioasă. A mai murit şi un om. A mai fost omorît un om şi pe stâncile de electricitate. In suburbiul nou a fost răniţi doni tirailori al regimentului 27. S’a văzut clar, cum o ghiulea a atins un încrucişător japonez, care apoi s’a retras încet. — Din Pieng-jang se telegrafează că 2000 de Cazaci s’au retras Mercurea trecută cu 7 tunuri de la Sencen prin Kuzeng spre Viju, stricând telegraful. — „Birjevia Viedomosti“ acum câte­va săptămâni zicea că Japonia n’are ce căuta în Coreea, iar acuma „Novoie Vremia“ zice că pot să ia Japonezii şi Port-Arthur că nu face parale! — Japonia desminte ca născociri toate ştirile că soldaţii Coreeni ar fi luând parte la războiu. Declară că are grija cea mai mare şi acuma, ca şi în războiul de la 1894, să nu facă nici o călcare a dreptului internaţional. Coman­danţii flotei şi ai armatei au pe lângă ei câte un jurist, care să le­ dea sfaturi în împrejurările ce se ivesc. — In 1884 flota japoneză avea 28 de cui­­rasate, 48 de încrucişătoare, 10 vase apărătoare de ţărm, 26 vapoare avizuri şi 60 de torpiloare. In 1892 , 23 de cuirasate, 14 apărătoare de ţărm, 50 de în­crucişător­e, 35 de avizuri, 156 torpiloare, 1 sub­marin. Acuma: 22 cuirasate, 13 apără­toare de ţărm, 62 încrucişătoare, 48 avizuri şi nimicitoare de torpilori, 243 torpiloare şi 14 sub­marine. — China protestează contra Rusiei, care a ocupat regiunea dintre Ialu şi zidul cel mare, violînd neutralitatea. — Kilgungan, guvernatorul Seulului, acuzat de complicitate la atentatul contra ministrului de externe al Coreei, a fost degradat şi trimis în surghiun într’un sătuleţ. — O depeşă din Petersburg (7 Martie) arată după raportul generalului Anizimof că Japonezii debarcă neîncetat la Genzan, noaptea, şi ţin ascuns numărul lor. Vase aduc necontenit soia şi vite pentru armată. Japonezii debarcă noaptea şi pleacă spre Phionzan. — Dr. Künast şeful lazaretului de pe vasul „Mongolie“ a sosit la Port-Arthur. Ra­portează că în timpul călătoriei din Rusia până acolo a fost nevoit să dea afară din slujbă mulţime de sanitari pentru beţie şi neascultare. In Harbin e foarte frig şi lipsesc cărbunii şi lemnele. Transporturile de trupe sunt oprite de viscole. In staţii e hrană foarte rea, de nemâncat. — Din Tokio află „Berliner Tagblatt“ că la bombardarea Port Arthurului la 5 şi 7 Martie st. n. au fost aprinse mai multe clădiri; şantie­rul marinei a fost nimicit şi „Retişan“ a fost sfărîmat cu totul. — Europatkin ar fi declarat că-i trebue doi ani pentru a duce răsboiul la bun sfîrşit. — Copiii şi femeile ofiţerilor de la Port- Arthur, întorcându-se în Rusia, au povestit că au suferit groaznic de foame şi de frig. De­şi plăteau K­. 25 chilogramul de pâine neagră „TRIBUN­A“ fi corupt pe Wolf­. Acesta se aruncă furios asupra lui Skala scuturându-l şi ridicând pumnul să-l lo­vească. Atunci sar Cehii prinind pe Wolf şi dân­­du-l de căte­va ori de bancă. Toţi deputaţii sar pentru a despărţi pe bătăuşi, ceea­ ce abia reu­şiseră. După restabilirea ordinei, preşedintele Kai­ser provoacă la ordine şi întreabă pe Skala, dacă a ofensat pe adversarul său ? Acesta declară că nici un cuvănt ofensator nu i-a spus lui Wolf, la ce acesta strigă : — Asta e o minciună ordinară a unui Ceh ! căci Skala a făcut alusiune la calomnie, care s’a respândit despre mine, că cartelul de zăhar m’ar fi corupt (Intorcănduse către Cehi). Dacă mai în­drăznește cineva să mai vină aici cu această ca­lomnie, îl omor. — Pe d-ta te vor omorî! ripostară Cehii. Astfel s’a sfîrşit şedința de Sâmbătă în Dieta austriacă. Pag. B.

Next