Tribuna, iulie 1904 (Anul 8, nr. 124-144)

1904-07-31 / nr. 144

m Către alegătorii Români din cercul Pecica! A murit Vásárhelyi László. Dujmanul de moarte al poporului românesc. Pe care Românii cu voturile lor l’au ales deputat. Care in casa ţârii a ajutat să se facă legile cele mai asupritoare pentru Români. Care în casa comitatului Arad a cutezat să arunce în faţa Românilor insulta, câ Avram Iancu a fost un tâlhariu. A murit. Odihnească în pace şi Dumnezeu să-l ierte. Acum cercul electoral Pecica este va­cant. In curând se va face alegerea unui alt deputat. Cei mai mulţi alegători din cer­cul acesta sunt Români, liste lucru firesc, că Românii aceștia trebue să se gândească, ce au ei acum de făcut. Că doar nu sunt boi, ca să nu judece­­nimic, ci să-i mâne cine­va cu biciul, ca pe o turmă necuvân­tătoare. Ce vor face așa dară acum alegătorii români din cercul Pecica? Cu cine să vo­teze el? Cu partidul guvernamental, care tocmai acuma pregăteşte legea, prin care vrea să ne răpească dulcea noastră limbă? Ori cu partidul kossuthist, care zice, că e prea puţin aceea, ce vrea să facă guvernul nn contra noastră? Cu partidul kossuthist, al cărui vicepreşedinte Barabás Băla tocmai în zilele acestea a strigat în parlament, că aici în ţara asta numai atunci vom avea noi dreptul să trăim, dacă ne vom face Un­guri ? Ori cu partidul lui Apponyi, care vrea, ca în ţara aceasta şi frunzele să şoptească ungureşte ? ! Dar dacă alegătorii români din cercul Pecica vor vota cu vre­unul din partidele acestea, deopotrivă asupritoare şi nedrepte pentru poporul românesc, atunci aceşti ale­gători vor face tocmai aşa, ca acel nefericit, care cu mâna sa proprie îşi sapă mor­mântul. Vreţi voi alegători Români din cercul Pecica, să vă aduceţi nefericirea asupra ca­pului cu voturile voastre proprii ? Cu mâna voastră vreţi să vă săpaţi mormântul ? Voi înşivă veţi da toporul în mâna duşmanului, ca să vă lovească în cap ? Doar nu sunteţi voi bătuţi de Dumnezeu în aşa măsură. Limba voastră, legea voastră, partidul guvernamental şi partidul kossuthist şi par­tidul lui Apponyi le batjocuresc şi li-e scârbă de voi şi toţi strigă în gura mare, câ Românul nu are nici un drept în ţara asta, ci trebue să se facă Ungur. Alegători Români din cercul Pecica, veţi da voi voturile voastre acestor partide? Toate sarcinile ţării voi le purtaţi. Cele mai mari dări voi le plătiţi. Pe feciorii voştrii îl i­au în cătănie. Voi lucraţi pă­mântul. Voi tăiaţi pădurile. Voi săpaţi şan­ţurile. Voi căraţi petrişul pe drumuri. Voi purtaţi pe umerii voştri ţara. Şi pentru toate acestea care deputat ales pânâ acum prin voturile voastre a ce­rut în dietă, ca limba voastră să fie aseme­nea cinstită ca cea ungurească ? Cerut-a vre­unul, ca să vi­ se uşureze sarcinile ? Să vi­ se micşoreze darea? Să vi­ se dea pe bani cuviincioşi pământ, din care să puteţi trăi ? Să nu fiţi sărăciţi prin uzura ticălo­şilor ? Să nu fiţi batjocoriţi , slujbaşii, pe cari voi îi plătiţi ? Să nu­­ să ieie viţălul din vacă pentru cheltuielile proceselor ? Să nu vi­ se vîndă perina de sub cap pentru dajdia, pe care nu sunteţi în stare a o plăti ? Care deputat ales până acum prin vo­turile voastre a cerut în dietă uşurarea vieţii voastre nefericite ? Şi voi, alegetori Români din cercul Pecica, totuşi şi de aci înainte veţi da vo­turile voastre partidului guvernamental, ori partidului lui Apponyi năpraznicul ? Nu, voi nu veţi mai face aceasta. Voi acuma veţi arăta lumii, câ v’aţi deşteptat din somnul, ce până acum l’aţî dormit. Veţi do­vedi, ca şi voi sunteţi oameni, nu vite în­călţate. Veţi fi Români şi cetăţeni, cari drep­turile lor numai spre binele lor propriu vreau să le folosească,­ nu spre nefericirea lor. Voi aveţi fruntaşii voştrii în comitatul Aradului. Fruntaşii aceştia cât mai curând vor fi nea sfat. Acolo vor chema şi pe oa­menii de frunte din cercul vostru. Şi toţi fraţii împreună vor hotărî, cum va fi bine să facă la alegerea, ce ne stă înainte. Se poate ca fruntaşii vor hotărî a pune un can­didat de partea noastră, dintre partidul nos­tru naţional, care să lupte numai spre bi­nele vostru, dar nu pentru ruşinea şi tică­loşirea voastră, cum fac aceasta candidaţii celorlalte partide. Se poate însă şi aceea, că fruntaşii noştri vor afla, că pentru acum mai bine va fi să râmânâ tot Românul de ome­nie acasă la daraverile lui, să nici nu se amestece în trebile alegerii. Fie una, fie alta, Românii de omenie vor asculta sfatul acelora, cari îl iubesc pe el şi nu vor asculta de aceia, cari îi urăsc. Până va sosi sfatul acesta la cunoştinţa voastră, voi să staţi pe pace, nici în stânga, nici în dreapta, nu făgăduiţi voturile voastre nici unuia dintre colindătorii duşmani nea­mului nostru. Aşa să va ajute Dumnezeu voua şi fiilor voştri. Mişcări electorale în cercul Pecicheî. Comisiunea permanentă a co­mitatului Arad, va ţinea Sâmbătă în 11 l. c. şedinţă pentru a decide asupra dispozi­ţiilor privitoare la alegerea din Pecica. Mişcările electorale au fost începute în cerc de Kossuthiştî, cari Marcuri înainte de ameaz au ţinut o întrunire. Candidat însă pân akum­a Se vesteşte că tinerul Gutzlar János mare proprietar, va candida cu program appo­­nyist. Candidatul guvernului asemenea nu e dat încă în vileag. S’a făcut o glumă cu Ziarele din Budapesta, că guvernul ar can­dida pe Novák István, Român de naştere, jude cercual în penziune. Fdaţă cu aceste mişcări, după cum suntem informaţi în una din ur­­ele proxime se va întruni comitetul clubului naţional român din comitatul Aradului — fiind acesta primul prilej de a întră în activitate­a politică un cerc de pe teritorul comitatului seu — spre a lua hotărîre în fața alegerii Anul VIII. Nr 144 Arad, Sâmbătă 31 Iulie (13 August) 1904. REDACȚIA Arad, Deák Ferencz­ u. Nr. 20. abonamentul pentru Austro-Ungaria: pe un an............................. 20 cor. pe­r/­ an ........................ ... . cor. pe */­ an ............................... 5 cor. pe o lună............................. 2 cor. N-rl de Dumineci pe an 4 cor. Pentru România și străinătate pe an 40 franci. Manuscripte ou at înapoiază. ADMINISTRAȚIA Arad, Deak Ferraez-n.lit.aB. INSERTIUNUX: da un «ir garmood: paint daM M hani; a doua oar« it Utal; a tr*1 otrí I b de fiecare pnbHctdra- Attt tbeawmentete, cât ai taaarfi * die toata te plăti (tarion Ia AflM. Mofoa peatra oraș și NaMfi Scrtaori aetraacatt aa ta percmac Anul VIII. NUMER de DUMINECĂ Nr. 32. O nouă nelegiure. Năsăud, 8 August 1904. Sunt câteva zile de când v-am încunoştiinţat despre o nouă infamie a guvernului maghiar, care constă în neapelrarea dlui Dr. V. Meruţiu ca pro­fesor susbstitut al liceului nostru. Atunci nu eram în deplina cunoştinţă de causă, nu ştiam moti­vele pe care ministrul îşî bazează noua volnicie. Acum sunt în poziţie a vă da desluşirile de lipsă, ca aşa să ne putem face o nouă idee despre gra­vitatea causei. De la început trebue să spun, că aici nu e vorbă numai de persoana dlui Meruţiu, ci de un drept garantat prin statutul fondurilor grăniţăreşti, drept călcat acum în picioare. Şi ca on­­cetitori să fie în curat cu tot lucrul, vo r­es­­pune pe scurt cele petrecute. înainte cu cinci ani dl Meruţiu absolvă cu succes splendid liceul nostru, iar comisiunea fon­durilor grăniţăreşti îl votează un stipendiu de 400 fl. pentru a să înscrie la filosofie luând ca spe­cialitate ştiinţele naturale. Abea absolvă anul prim şi profesorul de naturale regretatul M. Grigoriţă din causă de morb e pus în disponibilitate în­locuit fiind cu un profesor substitut Iuliu Prodan.

Next