Tribuna, iulie 1906 (Anul 10, nr. 124-144)

1906-07-01 / nr. 124

Nr. 124. Dacă ungurimea ar avea alte calităţi, cum e de superioritatea social-culturală, economică, atunci s’ar putea aştepta să deie rezultat această politică. Dar Ungurii nu au superioritate culturală (Zgomot şi desaprobări). Voiu putea dovedi aceasta şi prin literatura maghiară. Noi Românii avem o literatură care poate rivaliza cu cea maghiară (Zgomot şi desaprobări. Esclamări: Mereu ne dispreţueşte!) Pe toate terenele literaturei stăm la nivel, cu care Ungurii s'ar putea laudă. (Desaprobări şi esclamări: Dar Arany, Petőfi!) Prezidentul: Fiţi buni şi Vă reţineţi de la întreruperi ! Nagy: Acesta e o nebunie esagerată. (Zgomot). Prezidentul (sună): Iar pe dl deputat Nagy György îl îndrum la ordine pentru această întrerupere. (Zgomot). Vaida : Slovacilor le stă la dispoziţie pe lângă literatura lor, toată literatura cehă şi nu peste multe va stă la dispoziţie şi literatura rusească. Intre limba slovacă şi cea cehă e o deosebire aşa de mică că pot să-şi citească reciproc scriitorii. V-aţi provocat la Arany János şi la Petőfi. Şi noi îi cunoaştem foarte bine, nu numai că am învăţat la şcoală. »Hadnagy uram, hadnagy uram!« ci îi cunoaştem complect. (Esclamări: Aceasta a scris-o Gyulay!) Cunoaştem şi aceea: »Nem hallottátok Dózsa György hitét ?« şi ceea »Romlásnak indult hajdan erős magyar«. Cunoaştem întreaga literatură maghiară. (Zgomot. Prezidentul sună). Dar în butul acestora, băiatul slovac, sau tinărul slovac poate ceti în original pe Vrhlicky sau pe Machart ori poesiile lui Svatopluk Cech, faţă de cari s’au învechit deja marii poeţi maghiari! (Zgomot mare şi contraziceri. Nagy întrerupe). Prezidentul: Pe dl deputat Nagy György pentru întreruperile repeţite prin aceasta îl îndrum pentru a doua oară la ordine. Vaida: Apoi aici e superioritatea economică. Citim în ziarele ungureşti şi la fiecare pas auzim nu numai aceea că ne înghite prepotenţia valahă, nu mai avem pace de băncile valache, ar trebui să le punem frâu, ar trebui să le nimicim de pe suprafaţa pământului, căci cumpără toate proprietăţile mijlocii ungureşti, că noi de fapt suntem aşa factori în economie, încât copleşim cu totul pe Ungurii din Ardeal, cari şi de altcum stau foarte slab. De altcum nu noi îi mâncăm, ci fraţii lor, Jidanii. Acolo e comuna Feler, unde întreaga curte nobilă e în mâni jidoveşti, ceea ce e rezultatul politicei lui Bánffy şi unde firmele jidoveşti e deja simptomul înfrăţirei. Noi n’avem nimic de obiectat contra acesteia, căci eşim mai bine la cale cu jidovii decât cu Ungurii. Când le cetim toate acestea şi vedem şi în viaţa reală, că aşa stă lucrul, atunci în zadar scrie sermanul «Budapesti Hírlap»... O voce (în stânga): E foaie bogată aceasta! Vaida: Se poate că e bogată, dar e săracă în idei, că ce ar ajunge imperialismul maghiar, ce ar ajunge politica maghiară, căci dacă le vedem şi le cetim acestea, superioritatea economică nu ne impune aşa de mult, ca îndată să ne prăpădim cu firea. Ar mai rămânea superioritatea socială. Văzsonyi: Aveţi maniere bune! Vaida : In ceea ce priveşte aceasta, aşa zice on. domn deputat Văzsonyi, că noi avem maniere admirabile. Sunt şi între d-voastră oameni simpatici şi sunt şi între noi. (Ilaritate şi sgomot în stânga şi la mijloc). Pe lângă asta... Presidentul (sună): Mă rog linişte! Vaida... avem noi şi societatea noastră naţională. Până când n’am avut-o însă, clasele noastre culte s’au contopit frumos în clasa cultă de mijloc a Ungurilor, căci n’au avut ce face. O voce (în stânga): O vedem aceasta: cazul Vajda! (Ilaritate). Vaida: Vaida s’a salvat norocos. (Ilaritate). O voce (în stânga): Se vede! Markos: Dar de ștreang să nu se scape! (Sgomot în stânga şi la mijloc). Vaida: Aceasta e iubirea creştinească a de aproapelui! Markos: Cine caută să înegrească în tot locul tot ce-i unguresc, acela nu merită altceva! Presidentul: Fac din nou atent pe dl deputat Markos Gyula, să fie bun şi să se abţie de întreruperile necontenite. (Sgomot). Vaida: Fiindcă voesc să vă deschid ochii, şi voiesc să vă fac cunoscute relaţiile existente, on. deputat îmi strigă: ştreag şi spânzurătoare. (Exlamări la mijloc: N’a zis-o aceasta! Sgomot. Presidentul sună şi nici nu se îndrumă la ordine. (Sgomot). Acea superioritate socială în parlament, exista pe atunci în societatea maghiară. Dar cum stăm azi ? Azi avem societatea noastră particulară şi în comitatele din Ardeal societatea română e în majoritate faţă de societatea maghiară, aşa dară nu se va putea întâmpla ca noi să fim avizaţi la societatea maghiară, aşa dară pe cale socială nu va succede contopirea. Pe mai mulţi bărbaţi distinşi de ai noştri, i-au silit împrejurările să emigreze în România şi în America. Okolicsdnyi: Emigrează şi ungurii! Vaida: Şi iată că aşa s’a format acolo o colonie întreagă slovacă şi română. Ce dovedeşte aceasta? Aceea, că ’n popoarele noastre sunt şi multe calităţi pe toate terenele: culturale, economice şi sociale, trebue numai să li se dee posibilitatea, ca să-şi desvoalte aceste forţe lâncede. Dacă li s’ar da aceasta, tocmai aşa s’ar desvolta aici, acasă, cum se desvoaltă în America. Ungurimea care a emigrat în America sau România, niciodată sau rare ori se reîntoarce în patrie, fiindcă îi merge bine acolo, îşi poate desvolta liber calităţile individuale. Aşa dară onor. Dietă, ce a ajuns fostul sistem de guvernare, acel sistem liberal, pe care azi îl ocărâţi, cu aceea că ne-a asuprit pas de pas? Aceea, că aceste puteri excelente au emigrat şi-şi desvoaltă înstrăinătate aceea, ce şi-ar îi desvoltat acasă, aşadară energia lor s’a perdut pentru binele ţerii, ceea ce s’ar fi putut câştigă pentru binele ţerii, iată ce aţi lăsat DVoastră să se risipească pe pământ strein. Acolo e apoi superioritatea politică. Cum stăm cu asta? Noi naţionalităţile am crezut, când decurgea lupta mare, că ea stă pe punctul de doarădoară şi că de fapt există în Ungaria, în societatea ungurească, care stăpâneşte această ţară, există acele puteri ca să-şi poată elupta cu forţa programul lor politic. Căci în cele din urmă aceasta a fost o chestie de putere. Şi ce am văzut? Aceea, că am ajuns că se votează la toate blind şi primesc totul ce li se prescrie. (Sgomot şi contraziceri). Guvernul actual a primit condiţii, pe cari dacă le-ar fi primit Kristoffy, Fejérváry sau Tisza István cu câţiva ani înainte, zău, zău, i-ar fi omorât pe trădătorii de patrie. (Sgomot. Presidentul sună.) Puterea domniei de clasă maghiară se istovește în lupta politicei externe cu Austria. Toată forţa partidelor unite se istoveşte acolo şi totuşi cum stăm ? Stăm aşa, că acum s’au sărutat, s’au împrietenit, s’au înfrăţit, şi-au jurat credinţă eternă cu Serbia şi pe urmă — e posibil, că pentru dl ministru president e neplăcut, dar îmi pare rău, trebue s’o aduc şi aceasta la iveală... (Mare sgomot. Presidentul sună), şi atunci vine Goluchowski şi zice: nu voi să sufăr acest lucru şi iată, s’a sfârşit prietenia sârbo-maghiară; a voit să dovedească sârbilor, că domnia de clasă maghiară, acest guvern şi coaliţia nu au atâta putere, 'cât Austria. Nagy: De unde iai aceste teorii ? (Sgomot mare). Prezidentul (sună): Linişte! Éber: Se vede că voeşti să-ţi agiţi naţiunea. Vaida: Nu trebue s’o agit! (Sgomot încontinuu). Prezidentul (sună): Ai bunătate a asculta pe orator. Vaida: Iată, când a ajuns chestia între Austria şi Ungaria până acolo, că a devenit chestie de putere, ce aţi făcut? Aţi luat pe cei mai geniali bărbaţi ai dvoastră, i-aţi pus în fruntea ţărei, aceasta a unit toate partidele şi naţionalităţile contra Ungariei. Şi în acest lucru, deoarece e şi chestie economică, da şi noi suntem foarte interesaţi. Numai că dvoastră în loc să imitaţi exemplul, în loc să ne ajutaţi şi dvoastră... O voce (la mijloc]: In nimicirea ideei de stat. Vaida: Ce e ideea de statmaghar? (Zgomot. Prezindentul sună). Vajda... în loc să faceţi posibilă lupta economică care va face epocă, şi să o desnodaţi spre binele nostru, al întregei ţări, pe noi ne certaţi, aşa se istoveşte lupta chestiei de naţionalitate. E un lucru caracteristic acesta. Cred dară, că a sosit timpul, ca mulţi dintre DVoastră recunoscând, că e imposibil să ne maghiarizaţi, veţi recunoaşte şi aceea, că trebue să deslegaţi chestia naţionalităţilor. Şi cred că în privinţa aceasta dnul ministru-prezident are o noţiune clară, şi o pătrundere adâncă, căci încă în 1894 în vorbirea sa ţinută în faţa alegătorilor din Baia-mare a zis următoarele (ceteşte): »Soartea faţă de nici o naţiune nu exercită o graţie aşa de mare, ca să o cruţe, s’o achite de sub deslegarea unor sau altor chestii ale ideilor dominante, să depărteze dela ea primejdiile acesteia, ci naţionalităţile numai după deslegarea şirului chestiilor prealabile, se pot întoarce la deslegarea corectă şi adevărată a chestiilor nouă». (După ce citează păreri de ale lui Andrássy Gyula şi Mocsáry şi polemizează cu Günther, urmează:) Vaida : A ajuns obiceiu deja în aceasta Dietă, ca provocându-se la trecut, să ne acuze că nu suntem patrioţi, şi în loc să lase vălul uitării peste trecut, zic mereu că noi în 1848 şi nu mai ştiu când, am făcut asta şi asta, dar uită ce fel de timpuri au fost pe atunci şi ce făceau pe atunci Ungurii cu poporul nostru. îmi ţin de datorie să aduc înaintea Dietei, ce a zis un bărbat ungur, că prin aceasta se dovedesc cine a fost acel Iancu, pe care-l ocăriţi atâta, căci amintirea lui Iancu ne e sfântă nouă şi noi suntem mândri de el şi soţii lui, tipul cel mai curat şi mai frumos al poporului român. Somogyi: Poftiţi d-le president şi ascultaţi ce zice. Presidentul: D-ta d-le deputat, te rog să nu mă faci atent, aud eu. Te rog să fi în linişte. Vaida: Cred că Beőty Ákos e un asemenea scriitor şi un bărbat ungur brav, pe a cărui autoritate cred că o recunoaşte şi dl deputat Somogyi Aladár. El scrie că «Avram Iancu cu trup şi suflet se simţia român şi a intrat în ideia revoluţiei,împins de cause mai nobile. Aşa scrie Beőty Ákos. Apoi descrie că odată în copilărie a fost de faţă la un dialog al bătrânului Beőty şi Bem, era vorba de Iancu şi în legătură cu aceasta scrie, că-şi aduce bine aminte, «că ’n vorbirea aceasta amândoi au constatat că Iancu e un bărbat cinstit, cu care se poate vorbi şi cu care pentru stabilirea păcii se poate ajunge la o înţelegere». Cred că Bem şi bătrânul Beőty pot fi bune mărturii în privinţa lui Iancu. Scrie mai departe că tatăl lui până la sfârşit a fost de părerea aceasta. Mai departe, Hunfalvi Pál scrie, că în zilele din urmă ale luptei pentru independenţă în Seghedin, Beőty Ödön a zis, că Iancu ar fi gata pentru o înţelegere, dacă ar fi sigur că se vor ţine condiţiile împăcărei. Aceasta dovedeşte, că cei ce-l ocăresc pe Iancu, aceia nu-l cunosc, şi de aceea rog generaţia de azi, să cetească operele lui Beőty şi ale altor scriitori, cari au studiat chestiile înainte de a-şi scrie părerile. (Citează din Wesselényi). »TRIBUNA» P.g. 3. INSTRUMENTE NECESARE LA ORICE ECONOMIE. o o o o,,Ciururi-Kttlmar“ adevărate şî maşini pentru curăţirea sămânţelor de trifoiu. o o o -------- -------------------------------- Cele mai renumite în toată ţara şi cele mai ieftine şi ele construcţia cea mai bună.---------------------------------------Fabricăm din materia de prima calitate din patrie in diferite mărimi, in diferite construcţii, corespunzătoare tuturor cerinţelor economice, maşini pentru curăţirea grânelor, ciururi de pleavă, mânate cu mâna ori cu motor. Rugăm să cereţi catalog gratuit despre noutăţile noastre de un an. La orice cerinţă * * -------- 1 . ---------- -......- răspundem promt şi fără nici o plată. -....... - FABRICA DE IAȘIMI DE GRÂNE a lui KALMÁR ZS. ȘI SOŢUL HÓDMEZŐ VÁSÁRHELY. Numărul Telefonului 69. Includ premiat cu premiul mare de aur. Titlu în caz urgent: KALMAR-rostagyăr. Numărul Telefonului 96.