Tribuna, iulie 1909 (Anul 13, nr. 140-165)
1909-07-01 / nr. 140
14 iulie 1909, maiestuos al stindardelor distinse, triumfând alunecat pacinic frumoasa închipuire a concordiei cu suflul adierilor curate ce a strecurat în fiinţa fiecăruia, avântul sincer al uralelor într’un singur glas, purtate în ecoul văilor până în inima bătrânului codru. Astăzi, după patrusprezece ani, dorul aceleiaşi calde prietenii, a adus între poporul român pe solul de bine al glorioasei case de Habsburg, reprezentantul de sânge al împăratului Francisc Iosif, vlăstarul cel mai falnic al familiei imperiale, archiducele Francisc Ferdinand. Nepreţuită bucurie însă a stârnit apariţia graţioasei sale soţii, principesa Sofia de Hohenberg, care pentru prima oară apare la o curte străină, cu toată cinstea cuvenită, ca şi unei principese de sânge, ca cea mai curată regină a amorului! Românii le-au pregătit primirea cea mai călduroasă posibilă şi nu cred că osteneala tuturor nu a fost complect răsplătită de impresia frumoasă desăvârșit de atrăgătoare, ce a produs-o asupra tuturor, extrem de simpatică perechea princiară. Alaltăieri, Sâmbătă, încă de pe la orele 1 p. m. un public număros se afla în mase compacte, pe străzile, pe la terestele şi balcoanele pe unde urrra să parcurgă cortegiul. Începând de la gară, unde decorul era cât se poate de pompos şi frumos, toată strada gărei continua cu stâlpi înfloraţi, împodobiţi cu placarde şi clapele imperiale şi româneşti. La interseţia a patru străzi în dreptul parcului un splendid mrc de triumf, artistic combinat din baci, plante şi flori împodobite cu stofe naţionale. La intrarea în curtea mănăstirei se afla o admirabilă ornamentaţie imitând coroana casei de Habsburg. Sus un placat pe care era scris: Will komen (bun sosit). Pe jos drumul tot, presărat cu iarbă vede şi flori. In curtea mănăstirei unde cortegiul urma să se oprească, un aspect fermecător pitoresc se oferea ochilor. Popor de pe tot lungul văi Prahovei venise acolo, adunat în administraţii, şcoale cu corurile, din Ploieşti, captala judeţui Prahova, Câmpina, Comarnic, Breaza de sus, Buşteni, Azuga. Şi în plus corul societăţei »Hora« din Bucureşti, supt conducerea maestrului Juarez Movilă. Toată lumea aceasta îmbrăcată în port naţional, cea mai mare parte în portul caracteristic al Prahovei, prezentat supt cele mai drăguţe variaţii. Aici era poate locul unui observator, cae ar fi putut pătrunde caracterul, după forma simplă şi sutele de culor- una mai veselă ca alta. In afară de câţiva vizitatori străini, părţilor acestora, nimeni nu a fost admis fără port naţional, pentru a nu împestriţa armonia priveliştei aceleia. La Predeal. La orele 1, AA. LL. RR. Principesa Maria şi principele Ferdinand au trecut cu automobilul, plecând cu un tren special, spre Predeal întru întâmpinarea înalţilor oaspeţi. AA. LL. RR. erau însoţiţi de d-na şi d. colonel Greceanu, dd. miniştri Brătianu şi Morţun, d. general Varthiadi, d. general Crainiceanu şeful marelui stat major, d. maior Grigorescu, prinţul de Schoenburg Hartenstein plenipotenţiar austriac la Bucureşti, d. Anghel prefectul jud. Prahova, d. Râmniceanu, sub directorul căilor ferate, d. Rudolf Catargi, directorul agenţiei telegrafice române şi d. Panaitescu, directorul agenţiei române. Pe peronul gării Predeal se afla la sosirea trenului d. Szabó, şeful siguranţei generale de la Budapesta, comandantul jandarmilor din districtul Braşov şi un secretar dela ministerul de intene ungar. Toţi aceştia au fost prezentaţi de d. Panaitescu, şeful siguranţei generale a statului, principelui Ferdinand, care s-a întreţinut cu dânşii până la sosirea trenului. Trenul imperial a intrat în gara Predea, la ora 4 şi 40. La intrarea în gaz, care e frumos împodobită, muzica regimentului 7 Prahova intonează imnul austriac. In afară de muzica militară, corul şcoalei Socate a intonat de asemeni imnul austriac. Archiducele a fost întâmpinat de prinţul Ferdinand şi de principesa Maria, şi după salutările obişnuite s’a sărutat cu prinţul Ferdinand de două ori. Prinţesele s’au sărutat între ele. Archiducele a trecut în revistă compania de onoare din regimentul 7 Prahova, cari a dat onorurile. In urmă trenul regal a pornit spre Sinaia la ora 4 şi 45. Predealul e foarte frumos împodobit cu drapele şi arcuri de verdeaţă în vederea excursiunei de mâine a archiducelui şi a curţilor regale şi princiară. In Azuga şi Buşteni. La gara Azuga trenul archiducelui era aşteptat de o lume imensă, compusă în majoritate din ţărani veniţi de prin satele învecinate. La sosirea trenului publicul a izbucnit m urale entuziaste, în vreme ce sirenele tuturor fabricelor din localitate au şuierat toate deodată în semn de salut. In gara Buşteni de asemeni un public număros, compus parte din vilegiaturişti, parte din ţărani îmbrăcaţi de sărbătoare şi femei şi fete în costume naţionale. In Sineia. Pe la ceasurile 5, tot în automobil trec MM. LL. Regele şi Regina cu A. S. R. Principesa Elisabeta şi prinţul Carol. Corul societăţei Hora intonează imnul dinastiei, MM. LL. se opresc şi ascult vădit mişcaţi. M. S. Regele poartă uniforma de colonel de infanterie austriac, M. S. Regina o splendidă toaletă albă cu o tocă din fiori albe. Prinţesa Elisabeta mai mult ca oricând era »eu pleine beante« sau mai bine zis de o frumseţă extraordinară. Purta una din primele sale toalete de Domnişoară, o frumoasă rochie albă cu pachdă de catifea neagră, coafată cu o mare fundă neagră şi cu o splendidă pălărie neagră cu pene albe. M. S. Regina a felicitat viu pe dl Juarez Movilă, conducătorul corului. In gară MM. L. au fost salutaţi cu entusiasm de un grup de 400 transilvăneni ce venise cu un tren special la orele 1. In salonul regal MM. II. au fost primiţi de doii miniştri cu d-nele d. Costinescu, Anton Carp, Djuvara, Stelian, d. Ferechide preşedintele senatului, d. Emil Petrescu prefectul poliţiei capitalei, d. Mişu ministru plenipotenţiar la Viena, d. Em. Ghika d. Ugrón István consilier la legaţia Austro-Ungară în uniformă, d. Burghard Delawari, d. Baron Adrian Derburg, dd. generali Mavrocordat şi Robescu, d. Ion Kaliideru, d. G. Manolescu primarul Sinăii, d. Deladecima prim procuror şi toţi ataşaţii militari de la legaţia Austriei. Regele după ce se întreţine cu persoanele presente, trece în revistă compania de onoare, din batalionul 3 de vânători, pusă subt comanda dlui colonel Negruzzi, pe când musica reg 2 pioneri, intonează imnul regal. Sosirea archiducelui. La orele 5 şi un sfert se anunţă sosirea tenului regal. La intrarea trenului în gară, muzica intonează imnul »Gott erhalte«. Prinţul Ferdinand coboară cel dintâiu. A. S. purta deasemeni uniformă de colonei de infanterie austriac, apoi coboară A. S. I. şi R. archiducele Francisc Ferdinand, care e întimpinat de rege, cu care se îmbrăţişează şi se sărută de două ori. Tot atât de călduros primeşte regina pe A. S. principesa de Hohenberg, pe care o îmbrăţişează sărutând-o îndelung. Principesa purta o foarte frumoasă şi bogată rochie albă. Principesa Maria purta de asemeni o admirabilă toaletă lila cu pălărie lila. Părechea princiară trecând spre salonul regal, în uralele nesfârşite ale mulţimei, fac o deosebită de simpatică impresie lumei. A. S. I. şi R. archiducele chipeş cu ţinuta simpatică şi ireproşabilă, cu frumoşii şi expresiunii săi ochi albaştri are un aier de tot blând, împreună cu M. S regele trece în revistă compania de onoare în sunetele neîntrerupte ale imnului austriac. Intrând în salonul regal, se fac prezentările. D-na Elisa Bătianu, soţia primului ministru şi d-na Costinescu ofer A. S. principesei de Hohenberg splendide jerbe de flori. Principesa are o înfăţişare extrem de simpatică. Fără a fi o frumuseţă frapantă, are ceva în fiinţa întreagă, care te subjugă din primul moment. Cu deosebire o privire de tot plină de expresie. Toţi cei prezenţi sunt captivaţi. La intrarea salonului regal, d. primar al Sinaei, G. Manolescu, oferă tradiţionala pâine şi sare pe o tavă de argint. Archiducele ia între degete sare şi gustă pâinea, o ia în păstrare. Cortegiul. In curtea gărei grupul transilvănenilor, la apariţia perechei princiare austriace, izbucnesc în urale puternice. Archiducele mulţămeşte în chip afabil, trecând pe lângă ei. Apoi A. S. I. şi R. ia loc împreună cu M. S. regele într’o trăsură a la Daumontasă de 4 cai negri. Intr’o altă trăsură ia loc M. S. regina având la dreapta pe A. S. principesa de Hohenberg. In automobile şi celelalte trăsuri ale curţei iau loc, familia princiară, doamnele de onoare, şi persoanele ataşate pe lângă AA. LL. Cortegiul porneşte la pas fiind aclamat cu ovaţii nesfârşite pe tot parcursul drumului, până la mănăstire. O ploaie repede începe. In sunetele clopotelor cortegiul întră pe poarta mănăstirii trecând peste flori. Corul sec. »Hora« cântă Gotterhalte. Trăsurile se opresc. D-na prefect Anghel oferă A. S. principesei de Hohenberg o jerbă de trandafiri. D na Marilina Bocu îi oferă o jerbă de chiparose şi crini, iar fetiţa d lui Arghiriadi, directorul fabricelor , lui Costinescu oferă un frumos mănunchiu de flori de câmp. A. S. principesa surâde fericită, pare viu mişcată şi mulţămeşte repetat, privind costumele naţionale ale doamnelor. Dar ploia cade în şiroaie şi lumea să neclintită în bătaia apei. Archiducele mulţămeşte afectuos măiestrului corului, Juarez Movilă, rând pe rând cântă apoi corurile comunelor Câmpina, Comarnic, Azuga, Brusturi. La un semn al M. S. regelui, soborul mănăstiresc se dă în lături pentru că A. S. I. şi R. archiducele doreşte să privească frumoasa biserică a mănăstirei. La Castelul Peleş. Dela mănăstire cortegiul a pornit în ordinea arătată mai sus şi trăsurile s’au oprit în faţa scării întrărei de onoare. In capul scărei se aflau micul principe Nicolae şi mica principesă Maria, cari au salutat cu multă bucurie pe oaspeţi. Archiducele i-a salutat foarte călduros. In urmă fiecare s’a retras în apa tamente ce le-au fost rezervate. Archiducele şi transilvănenii. Un incident caracteristic. La scoborîrea din vagon i se semnalase archiducelui că alături de gara Sinaia se află câteva sute de români transilvăneni veniţi să facă o manifestaţie de simpatie. Dorind să-i vadă, archiducele a făcut ca trăsura în care se afla să facă un ocol pentru a trece pe dinaintea transilvănenilor, cari se distingeau prin faptul că, în afară de cocarde tricolore, mai aveau pe piept insigna habsburgilor. Transilvănenii, la vederea archiducelui au isbucnit în urale entuziaste, la cari moştenitorul austriac a răspuns salutând cu multă afabilitate. »TRIBUNA« Pag. 3 Fabrica de spălat cu aburi Cu maşinăriile sale cele mai tsaaderne, aranjată cu puteri electrice, spală, calcă şi curăţă albituri bărbăteşti şi cu dame, şi tot felul de lingerie cu preţuri nedsratt — L& o sma*ca trace pesta zece cor., pachetul ss retrimite porto-franco. Kristály gőzmosó gyár, Kolozsvár, Pályaudvar.