Tribuna, iulie 1909 (Anul 13, nr. 140-165)

1909-07-01 / nr. 140

14 iulie 1909, maiestuos al stindardelor distinse, triumfând a­lunecat pacinic frumoasa închipuire a con­cordiei cu suflul adierilor curate ce a stre­curat în fiinţa fiecăruia, avântul sincer al uralelor într’un singur glas, purtate în ecoul văilor până în inima bătrânului codru. Astăzi, după patrusprezece ani, dorul ace­leiaşi calde prietenii, a adus între poporul român pe solul de bine al glorioasei case de Habsburg, reprezentantul de sânge al împăratului Francisc Iosif, vlăstarul cel mai falnic al familiei imperiale, archiducele Fran­cisc Ferdinand. Nepreţuită bucurie însă a stârnit apariţia graţioasei sale soţii, principesa Sofia de Ho­henberg, care pentru prima oară apare la o curte străină, cu toată cinstea cuvenită, ca şi unei principese de sânge, ca cea mai curată regină a amorului! Românii le-au pregătit primirea cea mai călduroasă posibilă şi nu cred că osteneala tuturor nu a fost complect răsplătită de impresia frumoasă desăvârșit de atrăgătoare, ce a produs-o asupra tuturor, extrem de simpatică perechea princiară. Alaltăieri, Sâmbătă, încă de pe la orele 1 p. m. un public număros se afla în mase compacte, pe străzile, pe la teres­tele şi balcoanele pe unde urrra să parcurgă cortegiul. Începând de la gară, unde decorul era cât se poate de pompos şi frumos, toată strada gărei continua cu stâlpi în­floraţi, împodobiţi cu placarde şi cl­apele impe­riale şi româneşti. La interse­ţia a patru străzi în dreptul par­cului un splendid mrc de triumf, artistic combinat din b­aci, plante şi flori împodobite cu stofe na­ţionale. La intrarea în curtea mănăstirei se afla o admirabilă ornamentaţie imitând coroana casei de Habsburg. Sus un placat pe care era scris: Will komen (bun sosit). Pe jos drumul tot, pre­sărat cu iarbă ve­de şi flori. In c­urtea mănăstirei unde cortegiul urma să se oprească, un aspect fermecător pitoresc se oferea ochilor. Popor de pe tot lungul vă­i Prahovei venise acolo, adunat în administraţii, şcoale cu corurile, din Ploieşti, cap­tala jude­ţu­­i Prahova, Câm­pina, Comarnic, Breaza de­ sus, Buşteni, Azuga. Şi în plus corul societăţei »Hora« din Bucureşti, supt conducerea maestrului Juarez Movilă. Toată lumea aceasta îmbrăcată în port naţional, cea mai m­are parte în portul caracteristic al Prahovei, prezentat supt cele mai drăguţe variaţii. Aici era poate locul unui observator, ca­e ar fi putut pătrunde caracterul, după forma simplă şi sutele de culor- una mai veselă ca alta. In afară de câţiva vizitatori străini, părţilor acestora, ni­meni nu a fost admis fără port naţional, pentru a nu împestriţa armonia priveliştei aceleia. La Predeal. La orele 1, A­A. LL. RR. Principesa Maria şi principele Ferdinand au trecut cu automobilul, plecând cu un tren special, spre Predeal întru în­tâmpinarea înalţilor oaspeţi. AA. LL. RR. erau în­soţiţi de d-na şi d. colonel Greceanu, dd. miniştri Brătianu şi Morţun, d. general Varthiadi, d. general Crainiceanu şeful marelui stat major, d. maior Grigorescu, prinţul de Schoenburg Hartenstein plenipotenţiar austriac la Bucureşti, d. Anghel prefectul jud. Prahova, d. Râmniceanu, sub direc­torul căilor ferate, d. Rudolf Catargi, directorul agenţiei telegrafice române şi d. Panaitescu, di­rectorul agenţiei române. Pe peronul gării Predeal se afla la sosirea tre­nului d. Szabó, şeful siguranţei generale de la Bu­dapesta, comandantul jandarmilor din districtul Braşov şi un secretar dela ministerul de intene ungar. Toţi aceştia au fost prezentaţi de d. Pa­naitescu, şeful siguranţei generale a statului, prin­cipelui Ferdinand, care s-a întreţinut cu dânşii până la sosirea trenului. Trenul imperial a intrat în gara Predea, la ora 4 şi 40. La intrarea în ga­z, care e frumos împo­dobită, muzica regimentului 7 Prahova intonează imnul austriac. In afară de muzica militară, corul şcoalei Socate­­ a intonat de asemeni imnul austriac. Archiducele a fost întâmpinat de prinţul Ferdi­nand şi de principesa Maria, şi după salutările obişnuite s’a sărutat cu prinţul Ferdinand de două ori. Prinţesele s’au sărutat între ele. Archiducele a trecut în revistă compania de onoare din regi­mentul 7 Prahova, cari­­ a dat onorurile. In urmă trenul regal a pornit spre Sinaia la ora 4 şi 45. Predealul e foarte frumos împodobit cu drapele şi arcuri de verdeaţă în vederea excursiunei de mâine a archiducelui şi a curţilor regale şi princiară. In Azuga şi Buşteni. La gara Azuga trenul archiducelui era aşteptat de o lume imensă, compusă în majoritate din ţărani veniţi de prin satele învecinate. La sosirea trenului publicul a izbucnit m­ urale entuziaste, în vreme ce sirenele tuturor fabricelor din localitate au şuierat toate deodată în semn de salut. In gara Buşteni de asemeni un public număros, compus parte din vilegiaturişti, parte din ţărani îmbrăcaţi de sărbătoare şi femei şi fete în costume naţionale. In Sineia. Pe la ceasurile 5, tot în automobil trec MM. LL. Regele şi Regina cu A. S. R. Principesa Elisabeta şi prinţul Carol. Corul societăţei Hora intonează imnul dinastiei, MM. LL. se opresc şi ascult vădit mişcaţi. M. S. Regele poartă uni­forma de colonel de infanterie austriac, M. S. Regina o splendidă toaletă albă cu o tocă din fiori albe. Prinţesa Elisabeta mai mult ca ori­când era »eu pleine beante« sau mai bine zis de o frumseţă extraordinară. Purta una din primele sale toalete de Domnişoară, o frumoasă rochie albă cu pachdă de catifea neagră, coafată cu o mare fundă neagră şi cu o splendidă pălărie nea­gră cu pene albe. M. S. Regina a­ felicitat viu pe dl Juarez Movilă, conducătorul corului. In gară MM. L­. au fost salutaţi cu entusiasm de un grup de 400 transilvăneni ce venise cu un tren special la orele 1. In salonul regal MM. II. au fost primiţi de d­oii miniştri cu d-nele d. Costi­­nescu, Anton Carp, Djuvara, Stelian, d. Ferechide preşedintele senatului, d. Emil Petrescu prefectul poliţiei capitalei, d. Mişu ministru plenipotenţiar la Viena, d. Em. Ghika d. Ugrón István consilier la legaţia Austro-Ungară în uniformă, d. Burghard Delawari, d. Baron Adrian Derburg, dd. generali Mavrocordat şi Robescu, d. Ion Kali­ideru, d. G. Manolescu primarul Sinăii, d. Deladecima prim procuror şi toţi ataşaţii militari de la legaţia Au­striei. Regele după ce se întreţine cu persoanele pre­sente, trece în revistă compania de onoare, din batalionul 3 de vânători, pusă subt comanda dlui colonel Negruzzi, pe când musica reg 2 pioneri, intonează imnul regal. Sosirea archiducelui. La orele 5 şi un sfert se anunţă sosirea te­­nului regal. La intrarea trenului în gară, muzica intonează imnul »Gott erhalte«. Prinţul Ferdinand coboară cel dintâiu. A. S. purta deasemeni uni­formă de colonei de infanterie austriac, apoi co­boară A. S. I. şi R. archiducele Francisc Ferdi­nand, care e întimpinat de rege, cu care se îm­brăţişează şi se sărută de două ori. Tot atât de călduros primeşte regina pe A. S. principesa de Hohenberg, pe care o îmbrăţişează sărutând-o îndelung. Principesa purta o foarte frumoasă şi bogată rochie albă. Principesa Maria purta de asemeni o admirabilă toaletă lila cu pălărie lila. Părechea princiară trecând spre salonul regal, în uralele nesfârşite ale mulţimei, fac o deosebită de simpatică impresie lumei. A. S. I. şi R. archidu­cele chipeş cu ţinuta simpatică şi ireproşabilă, cu frumoşii şi expresiunii săi ochi albaştri are un aier de tot blând, împreună cu M. S regele trece în revistă compania de onoare în sunetele neîntrerupte ale imnului austriac. Intrând în salonul regal, se fac prezentările. D-na Eli­sa B­ătianu, soţia primului ministru şi d-na Costinescu ofer A. S. principesei de Hohen­berg splendide jerbe de flori. Principesa are o înfăţişare extrem de simpatică. Fără a fi o fru­­museţă frapantă, are ceva în fiinţa întreagă, care te subjugă din primul moment. Cu deosebire o privire de tot plină de expresie. Toţi cei pre­zenţi sunt captivaţi. La intrarea salonului regal, d. primar al Sinaei, G. Manolescu, oferă tradi­ţionala pâine şi sare pe o tavă de argint. Archi­ducele ia între degete sare şi gustă pâinea, o ia în păstrare. Cortegiul. In curtea gărei grupul transilvănenilor, la apa­riţia perechei princiare austriace, izbucnesc în urale puternice. Archiducele mulţămeşte în chip afabil, trecând pe lângă ei. Apoi A. S. I. şi R. ia loc împreună cu M. S. regele într’o trăsură a la Daumont­­­asă de 4 cai negri. Intr’o altă tră­sură ia loc M. S. regina având la dreapta pe A. S. principesa de Hohenberg. In automobile şi celelalte trăsuri ale curţei iau loc, familia princiară, doamnele de onoare, şi persoanele ataşate pe lângă AA. LL. Cortegiul porneşte la pas fiind aclamat cu ovaţii nesfârşite pe tot parcursul dru­mului, până la mănăstire. O ploaie repede începe. In sunetele clopotelor cortegiul întră pe poarta mănăstirii trecând peste flori. Corul sec. »Hora« cântă Gotterhalte. Trăsurile se opresc. D-na pre­fect Anghel oferă A. S. principesei de Hohen­berg o jerbă de trandafiri. D na Marilina Bocu îi oferă o jerbă de chiparose şi crini, iar fetiţa d lui Arghiriadi, directorul fabricelor , lui Costinescu oferă un frumos mănunchiu de flori de câmp. A. S. principesa surâde fericită, pare viu mişcată şi mulţămeşte repetat, privind costumele naţio­nale ale doamnelor. Dar ploia cade în şiroaie şi lumea s­ă neclintită în bătaia apei. Archiducele mulţămeşte afectuos măiestrului corului, Juarez Movilă, rând pe rând cântă apoi corurile comu­nelor Câmpina, Comarnic, Azuga, Brusturi. La un semn al M. S. regelui, soborul mănăstiresc se dă în lături pentru că A. S. I. şi R. archidu­cele doreşte să privească frumoasa biserică a mănăstirei. La Castelul Peleş. Dela mănăstire cortegiul a pornit în ordinea arătată mai sus şi trăsurile s’au oprit în faţa scă­rii întrărei de onoare. In capul scărei se aflau micul principe Nico­­lae şi mica principesă Maria, cari au salutat cu multă bucurie pe oaspeţi. Archiducele i-a salutat foarte călduros. In urmă fiecare s’a retras în apa tamente ce le-au fost rezervate. Archiducele şi­­ transilvănenii. Un incident caracteristic. La scoborîrea din vagon i­ se semnalase archiducelui că alături de gara Sinaia se află câteva sute de români transilvăneni veniţi să­­ facă o manifestaţie de simpatie. Dorind să-i vadă, archiducele a făcut ca trăsura în care se afla să facă un ocol pentru a trece pe dinaintea transilvănenilor, cari se distingeau prin faptul că, în afară de cocarde tricolore, mai aveau pe piept insigna habsburgilor. Transilvănenii, la vederea archiducelui au isbucnit în urale entuziaste, la cari moşte­nitorul austriac a răspuns salutând cu multă afabilitate. »TRIBUNA« Pag. 3 Fabrica de spălat cu aburi Cu maşinăriile sale cele mai tsaaderne, aranjată cu puteri electrice, spală, calcă şi curăţă albituri bărbăteşti şi cu dame, şi tot felul de lingerie cu preţuri nedsratt — L& o sm­a*­ca trace pesta zece cor., pachetul ss retrimite porto-franco.­­ Kristály gőzmosó gyár, Kolozsvár, Pályaudvar.

Next