Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1897 (Anul 1, nr. 123-248)

1897-07-31 / nr. 145

Anul I Arad, Joi 31 Iulie (12 August) 1897 Nr. 145 REDACȚIA ARAD, STR. AULICH (ADAM)­­ ABONAMENTUL Pentru Austro- Ungaria: pe 1 an fl. 10; pe la an fl. 5; pe */4 de an fl. 2'50 ; pe 1 lună fl­­. N-rnt de Duminecă pe an fl. l.fl0. Pentru Romania și strămutare: pe an 40 franci. Manuscripte nu se înapoiază. ADMINISTRAȚIA ARAD, STR. AULICH CAD­AM) . INSERŢIUNILE: ae­r şir garmond: priura-dată 7 cr.; a doaua oară 6 cr.; a treia­ oară 4 cr. şi timbru de 30 cr. de fiecare publi­cațiune. Atât abonamentele cât şi inserțiunile sunt a se plăti înainte. Scrisori nefrancate nu se primesc. Tovarăşii guvernului. Ţeara Ungurească este între altele şi ţeara... surprinderilor. Astfel, pe când la Budapesta se făuresc neasuri menite sâ-­i stringă pe socialişti, aici la Arad autorităţile se arată atât de amicale cu socialiştii, în­cât le pune la disposiţie chiar sala primăriei să ţină într’însa adunări. Astfel s’a ţinut şi Dumineca tre­cută, asistând însuşi locotenentul po­liţienesc. N’avem nimic de zis în contra. Pâră osebire de confesie politică, toţi locuitorii oraşului sânt cetăţeni cari deopotrivă au dreptul să bene­ficieze de ce este a oraşului, va să zică şi de sala primăriei. Dl primar al oraşului a făcut deci un act de dreptate când şi-a îngăduit să se adune acolo. Cum însă în Ţeara Ungurească trece drept minune administraţia care să nu scurteze în drepturi pe adver­sarii politici ai guvernului, ne-am mirat şi noi de procedura dlui Salacz, şi am căutat să ne dăm seama de motivele spiritului seu de amiciţie pentru socialiştii aradani. Am aflat lucruri ciudate. Socialiştii aceştia sunt adică susţi­nători ai guvernului. Adevărat că cer cu stăruinţă votul universal, combat însă tot aşa de vehement şi pe... preoţi, pe partidele cari sunt încă „atât de înapoiate“ în­cât să nu vadă „binefacerile“ noilor legi politico-bi­­sericeşti, ci vorbesc poporului de o viaţă viitoare... Cine nu crede, cetească „Aradi Közlöny“ de eri şi va vedea cum în­­tr’însul se aduc adevărate omagii so­cialiştilor cari nu „sunt ca alţi socia­lişti“, ci jură pe Kossuth şi înjură pe toţi „înapoiaţii“ cari mai cred în Dumnezeu! Politiceşte între socialiştii din Arad şi susţinătorii guvernului nu e nici o deosebire. Din contră, între guver­namentali se mai găsesc „Burghezi“ cari se duc la biserică şi nu aproabă întru toate legile făurite de Wekerle­­Szilágyi; socialiştii însă ar desfiinţa mâne ori­ce biserică, şi dacă domnii cari ţin cu guvernul au slujbe grase, socialiştii cer şi ei muncă puţină şi salar mare. Un punct comun acesta care leagă îndestul pe oameni între dînşii. Nu este mai puţin adevărat însă, tovărăşia aceasta dintre un partid gu­vernamental şi altul care vre răstur­narea lucrurilor actuale, este ruşinos. Ori poate că cuvăntul „ruşinos„ nu exprimă încă destul de bine ceea­­ce e caracteristic în această tovără­şie, unde e şi un fel de şarlatanie la mijloc. Pentru­ că dacă socialiştii din Arad sunt cu adevărat socialişti, n’aveau să tămâieze politica guvernului „liberal“, ci să protesteze în contra ucazului ministrului de interne, ucaz care în primul loc pe socialişti ’i-a lovit. Se înţelege pe adevăraţii socialişti. Ei, dar­ atunci primarul nu le-ar fi dat sala primăriei şi nu le-ar fi dat nici voie să colecteze pentru a plăti o sală în oraş şi atunci cum ar fi putut vorbi jupâneasa Galambosné despre martirii Kossuth şi Táncsics Mihály? * Se poate de altfel ca actualul pri­mar într’adevăr să se fi condus nu­mai de spiritul de dreptate şi egali­tate când a dat sala socialiştilor. In acest caz trebue să fie consecvent şi primar — părinte al oraşului — de­ o potrivă de bun pentru toţi cetăţenii. Rămâne atunci bine înţeles, că dacă vom cere şi noi Românii sala să ne-o dee şi nouă. Plătim şi noi dare, contribuim şi noi la susţinerea a tot ce este orăşenesc, cel puţin în aşa măsură, dacă nu mai mult ea ceata care a aplaudat Duminecă pe jupâ­­neasa socialistă Galambosné. Dar dacă nu ne va da voie, e o dovadă eclatantă, că pentru a întră în graţiile oamenilor stăpânirii, tre­bue să te declari în primul rând con­tra... bisericii. Poţi atunci să fii so­cialist, ba chiar anarchist, poţi să ceri vot universal şi un traiu ca să te în­­graşi şi tu. Unul dintre oratorii socialişti se plângea adecă Duminecă mai ales pentru­ că ei, socialiştii, nu se pot. .. îngrăşa. De altmintreri n’am avea decât să felicităm guvernul pentru noua tovă­răşie. In adevăr, tovarăşi cari n’au alt dor, decât să se îngreşe şi ei, se potrivesc de minune alături cu actualii stăpâ­­nitori ai ţării. Nici aceştia n’au alt ideal decât... îngrăşarea! apoi partidul de a primi ori a respinge pro­punerea. Celorlalte invective, că adecă noi am spart solidaritatea şi că am băgat carul în noroiu, fiind deja răsuflate, clişeu folosit de câte­ ori „Dreptatea“ scrie despre noi, ne dispensăm a răspunde. Noi discutăm, car’ nu căutăm ceartă, în care laurii îi lăsau bu­curos dlui P. Rotariu. * „Viitoarea noastră organisație“. Sub acest titlu „Dreptatea“ de la 10 August în­cepe o serie de articole în care are aierul să răspundă articolelor noastre publicate sub acest titlu. Vom replica și noi, dacă va fi nevoie, după ce organul mocsonyist îşi va fi făcut obiecţiunile. Deocamdată — pentru­ ca .Drep­tatea“ să nu pornească din premise false — ţinem să accentuăm că înţelegem o nouă organizare tot pe basa programului naţio­nal, ceea­ ce am şi spus deja atunci. Dar’ cât despre chestia dacă partidul vrea ori nu vrea organisarea, desigur că vom găsi mijlocul de a consulta partidul. Fără voia lui cum ’şi-ar şi putèa cineva să-’şi închipue organisare!... Privitor la învinuirea cu­ cine ne-a dat mandat să discutăm și să vroim organisa­rea, — răspundem numai atâta. E regre­tabil dacă consumaţi, cum se cred în po­litică, ,maturii“ de la Timişoara se conduc atât de mult de sentimente personale, în­cât uită că într’un partid fie­care membru are dreptul să propună ori­ şi­ ce lucru. E liber Guvernul şi Fiume. Deodată cu discuţia asupra proiectului care mo­difică curţile cu juraţi, deputatul Fiu­mei, contele Battyány a propus ca în căuşele de presă ale Fiumei să ju­dece curtea cu juraţi de acolo. Gu­vernul a respins însă această propu­nere. Fiumezii sunt deci agitaţi şi ieri s-a şi convocat în şedinţă extraordinară, consiliul comunal pentru a discuta cum să-­și apere drepturile autonomiei în contra guvernului. * Conferența interparlamentară. La con­­ferența interparlamentară din Bruxella, Ro­mânia este representată prin domnii Petru Grădişteanu, vice-president al Senatului; N. Constantinescu (Buzău), Enacovici (Bo­toşani), Maltezeanu și Stroe Belloescu. Din causa boalei sale, dl V. A. Urechiă n a putut să meargă. Intre Unguri, tonul îl duce Pázmândy, care nici măcar nu este deputat. ♦ Mizerii administrative. Intr’o broşură „Nothsignal“ locuitorii comunei Rudolfsgnade din Banat arată, că până la 1895 au pro­gresat în toate. Atunci guvernul­­i-a silit să intre însă în asociaţia de apărare contra apei. Direcţia acesteia, îndeosebi inginerul Maurer Sándor,­­i-a spoliat, a cheltuit banii fără nici un control şi a dus astfel comuna la perire. Aşa se petrece pretutindeni în ţeara: banii nefericiţilor contribuabili îi mănâncă domnii l­a înţelegerea ceho-germană. Se te­legraf­ează din Brünn, că în conferenţa de la 8 August a deputaţilor cehi Dr. Stransky a anunţat convocarea apropiată a unei conferenţe ceho-germane, cu scop de a se face o înțelegere definitivă între cele doue popoare. Dacă lucrul acesta se va pute ajunge, Dieta boemă va fi convocată încă în luna Septemvrie pentru a întocmi o lege curială electorală și alta privitoare la folosirea limbii. S’ar alcătui anume trei curii: una cu limba exclusiv cehă, alta exclusiv germană şi alta mixtă. In curia curat cehă limba cehă s’ar folosi şi faţă de guvernul central. Ear’ despre ordinaţiunile date cu privire la Moravia, ele vor rămâne în fiinţă. In întrunirea dela 8 c. a deputaţilor germani ţinută la Praga, sub conducerea lui Dr. Schlesinger, s’a hotărît de altfel a se urma cu lupta cea mai violentă în contra guvernului. * Căderea lui Stoiloff. Ziarele so­site azi din Budapesta aduc ştiri cari anunţă iminenta cădere a lui Stoiloff. Aceasta mai ales din causa părerilor pe cari primul-ministru bulgar le-a emis despre Austro-Ungaria, păreri pe care deşi le-a demontat, ziarul „Ber­liner Lokalanzeiger“ le-a susţinut în întregime ca spuse de Stoiloff. După ştirile primite de „N. Freie Presse“ însuşi guvernul rusesc a însăr­cinat pe representantul său la Sofia, să exprime desaprobarea pentru cele zise de Stoiloff la adresa Austro-Ungariei. Dar ziarele maghiare scriu, că pri­mul ministru român, dl Sturdza a avut o lungă convorbire cu Stoiloff, cu care ocasie ,şi-a arătat părerile asupra agi­taţiunilor bulgare din Dobrogea. Prinţul Ferdinand petrece de altfel de doue zile la Constantinopol, unde s’a dus să exprime omagiu Sultanului. Retrăitul Zankoff a sfătuit pe prinţul să însărcineze cu compunerea unui nou cabinet pe Danev, deoarece Stoiloff ’şi-a compromis cu desăvîrşire posiţia. Din Dieta maghiară. — Şedinţa dela 10 August n. — Trecuţi peste paragraful cu pricina, era de prevăzut, că representanţii „naţiunii“ din Dietă uşor vor încheia şi desbaterea spe­cială asupra proiectului de lege despre pro­cedura penală. După vorbirile deputaţilor Györy Elek, Ráitkay László şi Kossuth Ferencz, care au propus modificări în mai mulţi paragrafi, majoritatea a trecut peste ei la ordinea zilei şi a primit proiectul în forma, în care a fost presentat din partea ministrului de justiţie, care poate acum să răsufle mai uşurat, căci învingerea a lui este. După votarea numitului proiect, două in­­terpelaţiuni au mai răsunat în cursul acestei şedinţe: deputatul Madarász József a inter­pelat pe ministrul de culte şi instrucţie în chestia scoaterii din limbă a cuvintelor „străine*.— Ministrul a răspuns, că va face tot ce el poate în această direcţie, şi Dieta a fost mulţumită. Deputatul Wittmann János, în urma unei lungi introduceri, a interpelat apoi pe mi­nistrul de agricultură în chestia mai multor rele stări de lucruri din comuna Rudolfs­­gnad (comitatul Torontal) în ceea­ ce priveşte societatea pentru regularea apelor. — Mi­nistrul Darányi a promis, că va cerceta starea lucrurilor şi va procede în cauză în chip imparţial, ceea­ ce a mulţumit atât pe interpelant, cât şi pe ceilalţi „părinţi ai pa­triei*. In fine Dieta a hotărît, ca proxima şe­dinţă (cea de azi, 11­­. e. n.) să fie numai o şedinţă formală, în care să se enunţe va­canţa parlamentară până în 27 Septemvrie n. a. c. Fortificaţiunile Franciei. Se tot vorbeşte de pace. In acelaşi timp însă Francia cheltuieşte enorm pentru fortificaţiuni, cari la hotarele dinspre Germania se întind pe un arc de 300 chilometri. Eare la distanţă de 90 chilometri mai este o linie în­tărită. Intr’însa sunt fortificaţiunile de la Lafère, Rheims, Langres şi Dijon. Peste tot, Francia are azi 56 ce­tăţi fortificate, şi anume: la hotarul german 22, la cel belgian 9, înspre Elveţia 10 ear spre Italia 15. Pre­tutindeni tunuri cu sutele şi soldații cu miile, care căile ferate duble.

Next