Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1901 (Anul 5, nr. 122-243)

1901-07-31 / nr. 142

JkJMJLl W Arad, Marţi 30 Iulie (13 August) 1901 N*. 142 REDACŢII Arad,Deák Feroncz-u nr20 ABONAMENTUL Pentru Austro-Ungaria: pe un an 20 cor. pe Vs an 10 cor.; pe V* de an 5 cor.; pe 1 lună 2 cor. \-rii de Duminecă pe an — 4 coroane. — Pentru România și străinătate pe an: 40 franci. Manuscripte nu senapoiază. ADMINISTRAŢIA­­ Arad, Deák Ferencz-B. nr 20 INSERŢIUNILE s de un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b., de fiecare publicaţiune. Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte în Arad. Scrisori nefrancate nu sa primesc. Clopotu ntr’o dungă. Abia s’a domolit zângănitul arme­lor în extremul Orient, şi Rusia caută earăşî sgomot, earăşi agitaţie, caută earăşi să găsească mijloace de a preocupa atenţia poporului său în afară, ca acela să nu aibă timp de a se opri la nenor­ocirile şi miseriile sale, cari îl istovesc. Improvisaţia recentă muscălească s’a început cu insinuările în contra Austro-Ungariei, că ar tulbura „pa­cea“ din Balcani, — pe când Rusia face demonstraţii contra Triplei-Ali­­anţe, alianţa păcii, în Bulgaria, în Muntenegru şi chiar în Serbia ... Nu se mărgineşte însă numai aci cel­ ce dă şi se văietă că este lovit, ci „se joacă“ şi de-a navigaţia prin braţul Chilia pe Dunăre în sus; — şi mai în urmă bate clopotul cel mare într’o dungă: „Ne copleşesc Nemţii“! Aceasta e politica moscovită; în acest chip caută colosul dela Nord, pe de o parte să-­şi asigure terenul, iar pe de altă parte să dea spoială justificătoare planurilor sale de „apă­­rare“ pentru „conservare“ proprie. In vremea veche ziceau stră­moşii noştri: „Graeca fidea nulla fi des“. Acelaşi epiteton se poate aplica astăzi Muscalilor şi politicei muscă­­leşti. Dar’ dacă ţipetele şarlatanului, care speară că „vine lupul“, nu fac impresia ce urmăresc, în cercurile serioase,—totuşi se găsesc infirmi mo­rali şi sufleteşti, cari să ia de bani buni vaietele muscăleşti, mai mult chiar, urlă împreună cu Muscalul! Şi acest fel de infirmi de unde s’ar putea recruta, decât... din şirul şoviniştilor noştri! Câte­va ziare ruseşti „bat clopo­tul în dunga“—cum am zis, că Ger­manii le cuprind ţeara şi se înstă­pânesc asupra ei, prin bani şi muncă. Este aceasta o primejdie pentru Rusia barbară? Nici decum. Căci elemen­tele de ordine, de progres, prin muncă şi capital contribuesc la înflorirea unei ţâri. Şi dacă sub regimul rusesc Ruşii pier şi Germanii cuceresc te­ren în acest chip, pentru aşa zisa primejduire a Rusiei, Ruşii sunt de­vină şi guvernul cnutului, căci se susţin astfel de situaţii, în cari po­porul autohton nu poate subsista. Şi e o firească lege, ca cel destoinic să biruiască pe cel slăbănog. Admiţând apoi, prevederile pen­tru „100 de ani“ ale pesimiştilor ruşi, că toate partea sudică a vastei lor impe­­răţii ar ajunge în mâna Germanilor, ar resulta de-azi o primejdie, ar fi o nenorocire pentru noi, sau chiar şi pentru popoarele din Rusia, pentru cultura şi civilizaţie ? De sigur că nu! Căci unde pune piciorul Germanul, se validitează prin­cipiile progresului. Şi acest progres nu se face prin cnit ci sub influenţa şi după exemplul vredniciei. Ziarul lui Bartha Miklós însă, alarmat de vocile muscăleşti, se în­spăimântă de „întinderea germanis­mului“, al cărui „slugi“, zice organul ugronist, de fapt însă beneficiari, sunt Maghiarii, cu toată cultura şi desvol­­tarea lor. Şi în loc de a preţui germanis­mul, care în curs de sute de ani a dominat în patria noastră, fără a sdrobi popoarele, ci având efecte bi­nefăcătoare asupra desvoltărei lor, şoviniştii cântă pe coarda muscăloasă, şi îşi propun „a urmări cu cea mai mare pază toate momentele întinde­­rei germane“. Rusia, după „Magyarország“, are menire civilisatoare în Orientul de­părtat — cu cnutul? —pe când Ger­manii vor avă în cale, vor avea „să sdrobească cultura noastră mo­destă“. Germanii sdrobitori de cultura ? Aceasta va fi fost pe timpul lui... Au­gust. Azi însă, o fraternisare cu Ru­sia pe această temă, însemnează a ridica spada contra existenţei tale proprii. Nu înţeleg şoviniştii acest lu­cru? Cu drept cuvânt mi-a asemănat principele Ferdinand al Bulgariei cu saraforfiştii sef. Congres naţional studenţesc. Tinerii universitari serbi din patrie, cari studiază în Viena şi la diferitele academii şi la uni­versităţile din Ungaria, ceruseră autorizaţie de la poliţia din St.­Tămaş, pentru a ţină o adunare. .Patriotul“ poliţaiu Balaton a refu­­zat să permită ţinerea adunării, căci—vezi Doamne, periclitează „ideia* ! Tinerii sorbi fără de a mai perde vremea cu protestări, căci „Turcul te bate, Turcul te judecă*, vor convoca un congres internaţional la Viena sau în vre-un oraş al Elveţiei, pentru a pro­testa contra „dreptăţii şi legalităţii"*­poliţie­neşti din Ungaria. Şi în asemenea condiţiuni şoviniştii mai au obrazul să suiere, că naţionalităţile complotează în străinătate ! Asta-i ţeara liberalismului ? * La America ! E mare bucurie în Isra­­ilul patriotic! S’a împlinit dorinţa atât de mult accentuată de presa şovinistă, de a se trimite un vicar episcopesc greco catolic­­maghiar în America,­pentru a „salva“ pe Slo­vacii emigranţi din ghiarele propagandei ru­seşti. E în perspectivă de a fi însărcinat cu această m­siune profesorul de la teologia din Eperjes, Nepale Jeno. Şi vor „salva“ pe Slovacii din America pentru „ideia de stat maghiar* ? Să nu se întoarcă misionarul propa­gandei şoviniste maghiare In America — culmea ridicolului de propagandă! — cu cântecul jidovesc pe buze: „La Americhi ai fost.. . yjS'ai remas un lucru prost.. .* * Caraghioşi. Compatrioţii n­ştri ma­ghiari sunt încântaţi, când aud de vre-un nemernic de preot român, care predică un­gureşte ; în acelaşi timp sunt supăraţi foc pe preoţii din Slavonia, cari predică in limba slavonă. Te pomeneşti c’o să înceapă să şi exprime indignarea şi faţă cu marele muf­tiu din Constantinopol, că nu vorbeşte — ungureşte ! Se zice anume, că o seamă de Unguri catolici din Slavonia trec la religiunea pro­testantă, pentru că­­ epis­opul Strossmayer, urgisit de şovinişti, nu dă microscopicelor insule maghiare din Slavonia preoţi, cari să predice urgureşte. Astfel de treceri, pe vremea rodirii interconsfesionalismului prin legile politico­­bisericeşti ? Ce blasfemie, pentru ... opera luî Szilágyi. * Fier roşu sub talpe. Numai sa nu plănuieşti pe politicianul maghiar că' şi face de lucru cu naţionalităţile, — că sare ca ursul ce învaţă a jucat „Pester Lloyd’ învinueşte pe poporlaişti, că ar fi contribuit l­a „demonstraţiile trădătoare de patrie* ale Slovacilor, id est: serbările culturale ale fraţilor noştri slovaci, f­arangeate în zilele trecute. .Alkotmány" prot sterză energic contra und astfel de insul­e, desvinovaindu-se intr'un lung prim- articol. Acest joc de asigurări şi proteste ,pa­triotice* nu merită atent une, dar­ găsim în spusele lui .Akotmây* şi un accent — tragic. Iată­­l: „Partidul popor­­ nu a pactat cu naţio­nalităţile, puterea naţionalităţilor a făcut-o mai efectivă domnia strîmbului liberalism şi nedreptăţile; şi înţelege, simte opinia publică, că întreagă direcţia liberală se susţine numai din calomnii, dar’ nu trăieşte, căci consecvenţele ’şi­ le va pute trage In curând şi „Pester L­oyd' însuşi*. * Va să zică: „Alkotmány* plânge de frica noastră, celelalte şoviniste ne calomni­ază, stăpânirea ne oprimă; dar' pot fi siguri şovinistii, că nu vor lipsi — vorba lui „Alkotmány* — consecvenţele­­părând pământurile cele mai productive şi cu ajutorul institutelor lor de bani pim mâna pe moşi! una după alta, cu ajutorul unui ieftin credit. Este adevărat, că mulţi din nou şi proprietarii îşi câştigă dreptul de ce­tăţeni al Rusiei, dar nici anul nu încetează de-a fi supusul împăratului german, şi sunt şi recunoscuţi în Germania ca atari. Astfel răsare şi creşte mare pe pamânt rusesc o nouă Germanie, în dosul căreia se pregă­teşte cucerirea lumei Brave din Apus de către germanism. E clar acum, pentru ce nu se aşează pe pământ boem. Ind­ă ce s’au făcut stăpâni peste Polonia rusească, pământul vec­i rusesc până la rîul Volga, ci la sine Îi cad în braţe Boemia, Moravia, Ungaria şi popoarele din acea sferă, fiind nevoite a servi cultura germană. Lupta, ce e drept, poate să dureze şi o sută de ani, dar dacă capitalul german şi emigrarea g­e­r­­mană cotropeşte pământul până la Volga, au aci Europa, de la Marea­ Baltică şi Ma­rea Nordului, până la Marea Neagră şi Adria­tică se va pleca înaintea dominaţiuneî uni­versale a Teutonilor.“ Alarma aceasta e bine pusă la cale pentru orbecătorii politici şi pen­tru naivi. O discutam dealtfel­ în ar­ticolul prim. Ruşii contra Germanilor. Ruşii bat clopotul în dungă, că i-ar ameninţa germanismul cu cutro­­pirea. Iată ce scrie „Ruskii Listoc“ : „S’a făcut deja multă vorbă despre înmulţirea Germanilor în guvernamentele apusene ale Rusiei. Dar vorba nu împiedecă, ca pământul rusesc să lunece în mâni Ger­mane. Polonia, Litvania, guvernamentele din Ecaterinoslav şi Kerson se germanisează într’una şi nenorocitul nostru popor de acolo tot mai greu luptă cu puternicii imigranţi străini, a căror forţă se basează pe capi­talul ce aduc cu sine. In cele zece guver­­namente ale regatului polon numărul colo­niştilor germani imigraţi se urcă la sute de mii, cari în scurtă vreme au cumpărat 13.529 proprietăţi mai mari şi mai mici, preţul de cumpărare a acestora, după datele oficiale, este de 415 milioane ruble. Aceşti colonişti primesc Intr’una ajutoare din patria lor ger­mană şi chiamă atâţi manufactori şi forţe industriale după el, încât cei de aci tot mai mult sunt sdrob­ţi în lupta pentru existenţă. In aceste proprietăţi germane totul e ger­man, dela stăpân până la păzitorul de gâşte, dela plugul cu abur până la cea d­e urmă potcoavă de cal. Aceasta, evident, e aceeaşi politică de cucerire, pe care o urmează Germania în mod oficial la Posen, cu deosebirea, că acolo se mişcă pe pro­priul său teritor, până când aici e pe pamânt rusesc, care nu e permis să lăsăm să fie expropriat, ci,din contră, trebuie să răspun­dem în acelaşi chip pe teritorul german*. In acelaşi sens vorbeşte „Novoie Vremia“ : „Milioane de Germani s’au aşezat ab­ja la părţile sudice şi vestice ale Rusiei, cum­ Italia şi Austro-Ungaria în Balcan!. .Neu Freie Presse* primește dela corespondentul său din Roma următoarea comunicare pe care corespondentul In ches­tiune o are dela un bărbat în curent cu politica Italiei: Unele ziare germane au răspândit în timpul din urmă cele mai neverosimile știri cari aici sunt considerate ca prrcepind de la ministerul de externe din Viena. .Wessische Zeitung* a crezut că ar putea da naştere unul curent in contra Italiei prin nişte alusiuni lipsite de tact şi nerespectuoase la adresa unul inait per­sonagiu al casei regale italiene. In Berlin se atribuie şi această pornire ca provenind de la departamentul de externe din Vena, ceea­ ce, evident, exceptând forma neori­­i­­nuită a acelor ştiri, este o presupunere cu totul greşită. ,Vestische Zeitung* presentă politica italiană în Peninsula Balcanică ca fiind îa doi peri şi condusă de scopuri secrete de a susţină dorinţele unui stat slav ch­ar pe socoteala Albaniei. Acest ziar vede in atitudinea un I părţi a presei italiene în contra politicei balcanice a Austriei o operă a unor in­fluenţe mai înalte, de la cari guvernul italian nu se poate sustrage. Amândouă spusele aceste sunt false. Italia urmăreşte la Balcani aceleaşi scopuri pe faţă ca şi Austria; în primul rând menţ­ierea păcii şi în ultimul, păstrarea Balcanuluî pentru popoarele balcanice. Guvernul nu numai că n’are nici un amestec In polemica unor ziare în contra Austriei, dar’ în repeţite rânduri a dat expresiunea cea ma! hotar­ă actualei depline înţelegeri cu Austria. Dacă unele curente ascunse ar vei să aba­t Italia dela vechiul curs, apoi astfel da curente există şi în Austria. Guvernele nu sunt în legătură cu ele şi nu s’au gândit desigur să sprijinească scopuri ce ar fi In contra politicei bune şi Încercare a păcei

Next