Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1901 (Anul 5, nr. 122-243)
1901-07-31 / nr. 142
JkJMJLl W Arad, Marţi 30 Iulie (13 August) 1901 N*. 142 REDACŢII Arad,Deák Feroncz-u nr20 ABONAMENTUL Pentru Austro-Ungaria: pe un an 20 cor. pe Vs an 10 cor.; pe V* de an 5 cor.; pe 1 lună 2 cor. \-rii de Duminecă pe an — 4 coroane. — Pentru România și străinătate pe an: 40 franci. Manuscripte nu senapoiază. ADMINISTRAŢIA Arad, Deák Ferencz-B. nr 20 INSERŢIUNILE s de un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b., de fiecare publicaţiune. Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte în Arad. Scrisori nefrancate nu sa primesc. Clopotu ntr’o dungă. Abia s’a domolit zângănitul armelor în extremul Orient, şi Rusia caută earăşî sgomot, earăşi agitaţie, caută earăşi să găsească mijloace de a preocupa atenţia poporului său în afară, ca acela să nu aibă timp de a se opri la nenorocirile şi miseriile sale, cari îl istovesc. Improvisaţia recentă muscălească s’a început cu insinuările în contra Austro-Ungariei, că ar tulbura „pacea“ din Balcani, — pe când Rusia face demonstraţii contra Triplei-Alianţe, alianţa păcii, în Bulgaria, în Muntenegru şi chiar în Serbia ... Nu se mărgineşte însă numai aci cel ce dă şi se văietă că este lovit, ci „se joacă“ şi de-a navigaţia prin braţul Chilia pe Dunăre în sus; — şi mai în urmă bate clopotul cel mare într’o dungă: „Ne copleşesc Nemţii“! Aceasta e politica moscovită; în acest chip caută colosul dela Nord, pe de o parte să-şi asigure terenul, iar pe de altă parte să dea spoială justificătoare planurilor sale de „apărare“ pentru „conservare“ proprie. In vremea veche ziceau strămoşii noştri: „Graeca fidea nulla fi des“. Acelaşi epiteton se poate aplica astăzi Muscalilor şi politicei muscăleşti. Dar’ dacă ţipetele şarlatanului, care speară că „vine lupul“, nu fac impresia ce urmăresc, în cercurile serioase,—totuşi se găsesc infirmi morali şi sufleteşti, cari să ia de bani buni vaietele muscăleşti, mai mult chiar, urlă împreună cu Muscalul! Şi acest fel de infirmi de unde s’ar putea recruta, decât... din şirul şoviniştilor noştri! Câteva ziare ruseşti „bat clopotul în dunga“—cum am zis, că Germanii le cuprind ţeara şi se înstăpânesc asupra ei, prin bani şi muncă. Este aceasta o primejdie pentru Rusia barbară? Nici decum. Căci elementele de ordine, de progres, prin muncă şi capital contribuesc la înflorirea unei ţâri. Şi dacă sub regimul rusesc Ruşii pier şi Germanii cuceresc teren în acest chip, pentru aşa zisa primejduire a Rusiei, Ruşii sunt devină şi guvernul cnutului, căci se susţin astfel de situaţii, în cari poporul autohton nu poate subsista. Şi e o firească lege, ca cel destoinic să biruiască pe cel slăbănog. Admiţând apoi, prevederile pentru „100 de ani“ ale pesimiştilor ruşi, că toate partea sudică a vastei lor imperăţii ar ajunge în mâna Germanilor, ar resulta de-azi o primejdie, ar fi o nenorocire pentru noi, sau chiar şi pentru popoarele din Rusia, pentru cultura şi civilizaţie ? De sigur că nu! Căci unde pune piciorul Germanul, se validitează principiile progresului. Şi acest progres nu se face prin cnit ci sub influenţa şi după exemplul vredniciei. Ziarul lui Bartha Miklós însă, alarmat de vocile muscăleşti, se înspăimântă de „întinderea germanismului“, al cărui „slugi“, zice organul ugronist, de fapt însă beneficiari, sunt Maghiarii, cu toată cultura şi desvoltarea lor. Şi în loc de a preţui germanismul, care în curs de sute de ani a dominat în patria noastră, fără a sdrobi popoarele, ci având efecte binefăcătoare asupra desvoltărei lor, şoviniştii cântă pe coarda muscăloasă, şi îşi propun „a urmări cu cea mai mare pază toate momentele întinderei germane“. Rusia, după „Magyarország“, are menire civilisatoare în Orientul depărtat — cu cnutul? —pe când Germanii vor avă în cale, vor avea „să sdrobească cultura noastră modestă“. Germanii sdrobitori de cultura ? Aceasta va fi fost pe timpul lui... August. Azi însă, o fraternisare cu Rusia pe această temă, însemnează a ridica spada contra existenţei tale proprii. Nu înţeleg şoviniştii acest lucru? Cu drept cuvânt mi-a asemănat principele Ferdinand al Bulgariei cu saraforfiştii sef. Congres naţional studenţesc. Tinerii universitari serbi din patrie, cari studiază în Viena şi la diferitele academii şi la universităţile din Ungaria, ceruseră autorizaţie de la poliţia din St.Tămaş, pentru a ţină o adunare. .Patriotul“ poliţaiu Balaton a refuzat să permită ţinerea adunării, căci—vezi Doamne, periclitează „ideia* ! Tinerii sorbi fără de a mai perde vremea cu protestări, căci „Turcul te bate, Turcul te judecă*, vor convoca un congres internaţional la Viena sau în vre-un oraş al Elveţiei, pentru a protesta contra „dreptăţii şi legalităţii"*poliţieneşti din Ungaria. Şi în asemenea condiţiuni şoviniştii mai au obrazul să suiere, că naţionalităţile complotează în străinătate ! Asta-i ţeara liberalismului ? * La America ! E mare bucurie în Israilul patriotic! S’a împlinit dorinţa atât de mult accentuată de presa şovinistă, de a se trimite un vicar episcopesc greco catolicmaghiar în America,pentru a „salva“ pe Slovacii emigranţi din ghiarele propagandei ruseşti. E în perspectivă de a fi însărcinat cu această msiune profesorul de la teologia din Eperjes, Nepale Jeno. Şi vor „salva“ pe Slovacii din America pentru „ideia de stat maghiar* ? Să nu se întoarcă misionarul propagandei şoviniste maghiare In America — culmea ridicolului de propagandă! — cu cântecul jidovesc pe buze: „La Americhi ai fost.. . yjS'ai remas un lucru prost.. .* * Caraghioşi. Compatrioţii nştri maghiari sunt încântaţi, când aud de vre-un nemernic de preot român, care predică ungureşte ; în acelaşi timp sunt supăraţi foc pe preoţii din Slavonia, cari predică in limba slavonă. Te pomeneşti c’o să înceapă să şi exprime indignarea şi faţă cu marele muftiu din Constantinopol, că nu vorbeşte — ungureşte ! Se zice anume, că o seamă de Unguri catolici din Slavonia trec la religiunea protestantă, pentru că episopul Strossmayer, urgisit de şovinişti, nu dă microscopicelor insule maghiare din Slavonia preoţi, cari să predice urgureşte. Astfel de treceri, pe vremea rodirii interconsfesionalismului prin legile politicobisericeşti ? Ce blasfemie, pentru ... opera luî Szilágyi. * Fier roşu sub talpe. Numai sa nu plănuieşti pe politicianul maghiar că' şi face de lucru cu naţionalităţile, — că sare ca ursul ce învaţă a jucat „Pester Lloyd’ învinueşte pe poporlaişti, că ar fi contribuit la „demonstraţiile trădătoare de patrie* ale Slovacilor, id est: serbările culturale ale fraţilor noştri slovaci, farangeate în zilele trecute. .Alkotmány" prot sterză energic contra und astfel de insule, desvinovaindu-se intr'un lung prim- articol. Acest joc de asigurări şi proteste ,patriotice* nu merită atent une, dar găsim în spusele lui .Akotmây* şi un accent — tragic. Iatăl: „Partidul popor nu a pactat cu naţionalităţile, puterea naţionalităţilor a făcut-o mai efectivă domnia strîmbului liberalism şi nedreptăţile; şi înţelege, simte opinia publică, că întreagă direcţia liberală se susţine numai din calomnii, dar’ nu trăieşte, căci consecvenţele ’şi le va pute trage In curând şi „Pester Loyd' însuşi*. * Va să zică: „Alkotmány* plânge de frica noastră, celelalte şoviniste ne calomniază, stăpânirea ne oprimă; dar' pot fi siguri şovinistii, că nu vor lipsi — vorba lui „Alkotmány* — consecvenţelepărând pământurile cele mai productive şi cu ajutorul institutelor lor de bani pim mâna pe moşi! una după alta, cu ajutorul unui ieftin credit. Este adevărat, că mulţi din nou şi proprietarii îşi câştigă dreptul de cetăţeni al Rusiei, dar nici anul nu încetează de-a fi supusul împăratului german, şi sunt şi recunoscuţi în Germania ca atari. Astfel răsare şi creşte mare pe pamânt rusesc o nouă Germanie, în dosul căreia se pregăteşte cucerirea lumei Brave din Apus de către germanism. E clar acum, pentru ce nu se aşează pe pământ boem. Indă ce s’au făcut stăpâni peste Polonia rusească, pământul veci rusesc până la rîul Volga, ci la sine Îi cad în braţe Boemia, Moravia, Ungaria şi popoarele din acea sferă, fiind nevoite a servi cultura germană. Lupta, ce e drept, poate să dureze şi o sută de ani, dar dacă capitalul german şi emigrarea germană cotropeşte pământul până la Volga, au aci Europa, de la Marea Baltică şi Marea Nordului, până la Marea Neagră şi Adriatică se va pleca înaintea dominaţiuneî universale a Teutonilor.“ Alarma aceasta e bine pusă la cale pentru orbecătorii politici şi pentru naivi. O discutam dealtfel în articolul prim. Ruşii contra Germanilor. Ruşii bat clopotul în dungă, că i-ar ameninţa germanismul cu cutropirea. Iată ce scrie „Ruskii Listoc“ : „S’a făcut deja multă vorbă despre înmulţirea Germanilor în guvernamentele apusene ale Rusiei. Dar vorba nu împiedecă, ca pământul rusesc să lunece în mâni Germane. Polonia, Litvania, guvernamentele din Ecaterinoslav şi Kerson se germanisează într’una şi nenorocitul nostru popor de acolo tot mai greu luptă cu puternicii imigranţi străini, a căror forţă se basează pe capitalul ce aduc cu sine. In cele zece guvernamente ale regatului polon numărul coloniştilor germani imigraţi se urcă la sute de mii, cari în scurtă vreme au cumpărat 13.529 proprietăţi mai mari şi mai mici, preţul de cumpărare a acestora, după datele oficiale, este de 415 milioane ruble. Aceşti colonişti primesc Intr’una ajutoare din patria lor germană şi chiamă atâţi manufactori şi forţe industriale după el, încât cei de aci tot mai mult sunt sdrobţi în lupta pentru existenţă. In aceste proprietăţi germane totul e german, dela stăpân până la păzitorul de gâşte, dela plugul cu abur până la cea de urmă potcoavă de cal. Aceasta, evident, e aceeaşi politică de cucerire, pe care o urmează Germania în mod oficial la Posen, cu deosebirea, că acolo se mişcă pe propriul său teritor, până când aici e pe pamânt rusesc, care nu e permis să lăsăm să fie expropriat, ci,din contră, trebuie să răspundem în acelaşi chip pe teritorul german*. In acelaşi sens vorbeşte „Novoie Vremia“ : „Milioane de Germani s’au aşezat abja la părţile sudice şi vestice ale Rusiei, cum Italia şi Austro-Ungaria în Balcan!. .Neu Freie Presse* primește dela corespondentul său din Roma următoarea comunicare pe care corespondentul In chestiune o are dela un bărbat în curent cu politica Italiei: Unele ziare germane au răspândit în timpul din urmă cele mai neverosimile știri cari aici sunt considerate ca prrcepind de la ministerul de externe din Viena. .Wessische Zeitung* a crezut că ar putea da naştere unul curent in contra Italiei prin nişte alusiuni lipsite de tact şi nerespectuoase la adresa unul inait personagiu al casei regale italiene. In Berlin se atribuie şi această pornire ca provenind de la departamentul de externe din Vena, ceea ce, evident, exceptând forma neoriinuită a acelor ştiri, este o presupunere cu totul greşită. ,Vestische Zeitung* presentă politica italiană în Peninsula Balcanică ca fiind îa doi peri şi condusă de scopuri secrete de a susţină dorinţele unui stat slav char pe socoteala Albaniei. Acest ziar vede in atitudinea un I părţi a presei italiene în contra politicei balcanice a Austriei o operă a unor influenţe mai înalte, de la cari guvernul italian nu se poate sustrage. Amândouă spusele aceste sunt false. Italia urmăreşte la Balcani aceleaşi scopuri pe faţă ca şi Austria; în primul rând menţierea păcii şi în ultimul, păstrarea Balcanuluî pentru popoarele balcanice. Guvernul nu numai că n’are nici un amestec In polemica unor ziare în contra Austriei, dar’ în repeţite rânduri a dat expresiunea cea ma! hotară actualei depline înţelegeri cu Austria. Dacă unele curente ascunse ar vei să abat Italia dela vechiul curs, apoi astfel da curente există şi în Austria. Guvernele nu sunt în legătură cu ele şi nu s’au gândit desigur să sprijinească scopuri ce ar fi In contra politicei bune şi Încercare a păcei