Tribuna, septembrie 1884 (Anul 1, nr. 112-135)

1884-09-12 / nr. 120

Anul I Sibiiu, Mercuri în 12/24 Septemvrie 1884 Nr. 120 Abonamentele Pentru Sitivi: 1 luna 85 cr., 10 an 2 fl. 50 cr., Va an 5 fl., 1 an 10 fl. Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. Pentru monarchie: 1 lună 1 fl. 20 cr., 1li an 3 fl. 50 cr., Va an 7 fl., 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: 1U an 10 fr., Va an 20 fr., 1 an 40 fr. Inserţiunile Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr., a treia oară 5 cr., şi timbru de 30 cr. Redacţiunea şi Administraţiunea: Sibiiu, strada Cisnădiei Nr. 3. Se prenumeră şi la poşte şi librării. Un immer costă 5 cr. Apare în fiecare zi de lucru Epistole nefrancate nu se primesc. 1 ’ Manuscripte nu se înapoiază. Sibiiu, 11 Septemvrie st. v. Drept dovadă despre statornicia bu­nelor relaţiuni stabilite între Curtea din Viena şi cea din Bucuresci, Alteţa Sa im­perială Principele moştenitor Rudolf va petrece dimpreună cu Augusta Sa soţie dina de mâne şi cea de poimâne în cas­telul Peleşului, strălucitul locaş domnesc ascuns în cel mai frumos unghiu al Car­­paţilor, sub stâncile măreţe ale Bucegiului. E generală mulţumirea, pe care o deşteaptă această nouă călătorie a viitoru­lui nostru monarch în o ţară din Orient; astă dată însă noi Românii suntem la rîn­­dul ântâiu. Pe toată întinderea hotarelor despre România populaţiunea e română, şi înainte de toate această populaţiune română a hotarelor are cuvinte de a dori, ca rela­­ţiunile dintre monarchia noastră şi statul vecin să fie cele mai bune. Are însă noua călătorie a Principelui de coroană în deosebi pentru noi şi o im­portanţă politică. Timp îndelungat ne-am bucurat de ocrotirea puterii centrale, care ne-a ajutat după putinţă în lucrarea noastră de des­­voltare, fiindcă eram socotiţi drept un element trainic, capabil de desvoltare şi mai presus de toate important pentru men­ţinerea echilibrului în viaţa patriei noastre. De un timp încoace puterea centrală, decum să ne sprijinească, află fel şi fel de chipuri spre a împedeca desvoltarea noastră. Este un rău înţeles de rasă, care o cere aceasta. Fiind însă, că astăzi, la finele seco­lului XIX, acest interes nu se poate măr­turisi, ni s’a scornit vina că sântem un element primejdios, care lucrează în ascuns contra tronului şi­ contra intregităţii ţării. Din voia lui Dumnezeu şi vrednicia Românilor s’a întemeiat peste Carpaţi, la gurile Dunării, un stat romăn. Prin po­­siţia sa geografică şi etnografică, prin tra­­diţiunile sale culturale şi prin interesele sale de conservare acest stat e legat de Europa apuseană şi prin aceasta un aliat firesc al monarchiei noastre. Din nenoro­cire însă pentru fraţii noştri de peste Car­paţi suntem şi noi aici, şi consolidarea statului român nu poate să rămână fără de urmări binefăcătoare pentru desvoltarea noastră. Lucrarea intelectuală, care se desfăşură în România, e românească şi Români suntem şi noi. Nu simţim ce-­i drept, decât foarte puţin din frământările ce se petrec în România, dar din resulta­­tele acestor frământări­­ne împărtăşim şi noi, şi dacă în România se ridică nivelul de cultură, el se ridică şi la noi, suflarea caldă, care se produce pe câmpiile de la poalele munţilor trece şi aici în văile as­cunse. Câtă vreme există statul român şi se desvoaltă în pace, suntem şi rămânem şi noi Români şi cultura noastră nu poate fi alta decât aceea care se produce în România. De aceea, orbiţi de dorinţa de a ne impune naţio­nalitatea lor. Maghiarii socotesc consolidarea statului român drept o pri­mejdie pentru dînşii. înţeleg, ce-i drept, că este în inte­resul politic al statului ungar, ca România să se consolideze, pentru­ ca să se poată susţină faţă cu Rusia, însă faţă cu acest interes politic al ţerii ca ţară e interesul lor de rasă, interesul poporului maghiar genetic. ’Şi-au dat dar toată silinţa de a îm­pedeca stabilirea bunelor relaţiuni între monarchia noastră şi România, şi ani de­­jile de-a rîndul noi am fost o nenorocire pentru statul român. Căci îndată ce fraţii noştri de preste Carpaţi s’ar lăpăda de noi, Maghiarii le-ar fi cei mai buni amici. Fiind însă, că ei nu se pot lăpăda, li s’a scornit vina, că stau în tainică înţelegere cu noi, ca să cucerească cu ajutorul Rusiei Ar­dealul şi să întemeeze statul daco-român, atât de mult visat în curgerea veacurilor. Şi dacă este aşa, ori şi ce măsură luată contra noastră este o măsură de le­gitimă apărare. Astăzi însă nu ni se mai poate scorni această vină. E absurd a insinua, că conspirăm cu o ţară aliată contra patriei noastre, când Principele nostru moştenitor trăesce în cele mai bune relaţiuni cu Regele acelei ţeri. Posiţiunea noastră e astăd­i lămurită. E, ce-i drept, un curent puternic între noi, dar acesta nu se îndreptează nici contra ţerii, nici contra tronului, ci contra actua­lului sistem de guvernament şi indirect contra poporului maghiar, care îl susţine, în dina, când Maghiarii ar renunţa de a se mai opinti să realizeze utopia unei Ungarii naţionale maghiare, în aceea di­vor avă simpatiile noastre şi ale în­tregului popor român. Câtă vreme însă ei îşi consumă toate puterile în lupta de rasă pornită în contra noastră, noi ne aflăm în legitimă apărare şi nimeni, spri­­jinindu-’i pe dînşii, nu poate conta pe simpatiile noastre. Văctând bunele relaţiuni, care s’au sta­bilit între cabinetul din Viena şi cel din Bucuresci, între Curtea din Viena şi cea din Bucuresci, încetul cu încetul vor înţelege, credem, şi Maghiarii, că li s’a luat cea mai puternică dintre armele, cu care au luptat contra noastră şi vor curma lupta de rasă, care îi slăbesce fără ca să aibă în ceea ce ne privesce pe noi resultatele dorite de dînşii. Revistă politică. Sibiiu, 11 Septemvrie st. v. Astăzi se întrunesc miniştrii la Pesta spre a se sfătui şi a stabili budgetul co­mun, ocupându-se în prima linie cu tre­buinţele urcate ale secţiunei de marină, trebuinţe, care trec peste suma de 2 mi­lioane de floreni. Tot cu această ocasiune se va lua o hotărîre şi în privinţa rein­­fiinţărei Iosefinului (academie militară de medicină), în cas când s’ar hotărî reînfi­inţarea, se va înscrie în budget o sumă oarecare şi pentru această academiă mili­tară. O altă cestiune importantă de care se va ocupa consiliul este prefacerea celor 13 regimente de artilerie în 14 brigade de artilerie; această măsură organisătoare va ave de urmare sporirea cheltuielelor ordinare cu 300.000 de floreni. Suma de 300.000 floreni, care s-a acordat în decurs de 9 ani pentru ţinerea în stare bună a edificiilor militare şi care a fost înscrisă între cheltuielele extraordinare, acum va fi trecută la cheltuielele ordinare, în faţa urcărei cheltuielelor, ce se pune în per­spectivă „Pesti Napló“ dice: „Privim cu îngrijire la deliberările ce se vor începe Marţi în consiliul miniştrilor, pentru­ că ţeara este ameninţată de sarcini nouă. Acum se simte mai mult ca ori­când trebuinţa de a se încungiura chieltuieli nouă. Partea cea mai mare a poporaţiunei, puterea con­­tribuenţilor, cari trăesc direct sau mijlocit din agricultură, sufere foarte mult din causă că preţurile bucatelor au scăzut şi din causă că productele numai cu mare greutate se pot vinde. Cei trei împăraţi au întărit din nou pacea; de ce se spo­resc acum cheltuielele pentru scopuri mi­litare ? în loc de acestea, mai bine ar face consiliul de miniştri dacă s’ar ocupa cu reducerea cheltuielelor armatei şi uşurarea sarcinelor poporului“. Pe când la noi se are în vedere spo­rirea cheltuielelor armatei, în Rusia se plănuiesce reducerea acestor cheltuieli. Iată ce cetim în această privinţă în „ Ga­­zetta de Moscva“: „Reducerea cheltuie­lelor pentru întreţinerea armatei perma­nente se va realiza prin aceea, că se vor înmulţi anii de serviciu şi se va micşora numărul recruţilor, în loc de 260.000 de recruţi cu două periode de serviciu, şi anume trei ani pentru infanterie şi patru ani pentru cavalerie, misiunea legislativă a hotărît în ultima ei şedinţă: 1. să re­ducă statul regimentelor caucasice, precum şi statul reservei în timp de pace, prin ceea ce s’ar micşora statul general al ar­matei cu 100,000 de soldaţi; 2. să în tra­ducă cinci ani de serviciu pentru infan­­ter­ie şi artilerie, şi şese ani pentru cava­lerie; 3. să întocmească contingentul anual al recruţilor aşa ca 190,000 soldaţi să servească 5 pănă la 6 ani, iar 45.000 numai 9 luni, micşorându-se cu modul acesta numărul recruţilor cu 25.000. Dacă socotim acum pe 90 de ruble întreţinerea anuală a unui soldat, economia ce se va face în budgetul armatei va fi pe fiecar­e an mai bine de 9 milioane de ruble“. Oficiosul „Journal de St. Peters­­boil­g“, ocupându-se cu numirea lordu­lui Dufferin ca vice-rege al Indiei din punct de vedere al relaţiunilor anglo-ru­­sesci, scrie: „Lordul Dufferin, în tot tim­pul petrecerei sale în Rusia, a manifestat dorinţa de a redă domnind în relaţiunile ambelor ţeri bunăvoinţa şi încrederea re­ciprocă, şi încât priveste pe guvernul ru­sesc, dînsul a av­ut o pasiune de a se con­vinge de disposiţiunile amicale şi pacinice ale acestuia faţă cu Englitera. Ne este clar permis a spera că influenţa dînsului ca vice-rege al Indiei va contribui la înlătu­rarea dificultăţilor, care s’ar pută ivi între ambele ţeri şi că dînsul va sprijini pe gu­vernul rusesc în aspiraţiunile sale, care tind de a înlocui contrastul de mai nainte prin buna înţelegere şi încrederea reciprocă spre binele atât al Engliterei cât şi al Ru­siei, în Asia ca şi în Europa“. Primarul din capitala Belgiei. În­­tr’o convorbire ce a avut cu un corespon­dent al unui diar, a exprimat speranţa că opoziţia în contra legei şcolare va reapuca iarăşi drumul legal, cel puţin capii par­tidului liberal lucrează în această direc­ţiune. Atenţiunea publicului va fi acum absorbită de alegerile comunale și de aceea dînsul nu crede că ordinea va mai fi tul­­burată. întâmplându-se însă, ca in­ciua pu­­blicărei legei școlar­e să intervină trupele, dînsul se va retrage imediat. Este adevă­rat că guvernul are de gând să iee mă­suri militare, dar ordinea numai atunci va fi ameninţată în mod serios, dacă guver­nul va voi să restrîngă drepturile comu­nale, ceea ce este de temut. Capii partidului conservator din En­glitera încă nu se lasă mai pe jos ca li­beralii . La 4 i. c. Sir Stafford Northcote, conducătorul conservatorilor din camera comunelor, a ţinut un discurs în Edin­­bourgh înaintea a vr’o 4000 de ascultă­tori. Northcote luând în apărare partidul conservator faţă cu atacurile din urmă ale lui Gladstone, zise că dacă bilul pentru noua împărţire a districtelor electorale s’ar fi presentat odată cu bilul pentru reforma electorală şi dacă sesiunea trecută s’ar fi consacrat cu totul acestor proiecte de legi, ar fi fost timp de ajuns spre a le discuta şi resolva pe amândouă. După­ ce critică apoi politica finanţiară a guvernului li­beral, oratorul trece la politica externă şi în special cu privire la cestiunea egipteană (zice că actuala expediţiune pentru desîm­­presurarea Chartumului s’ar fi putut în­cungiura printr’o acţiune înţeleaptă şi ener­gică încă în primele stadii ale cestiunei. Cu privire la situaţiunea actuală în Africa de sud Sir Stafford afimă că Englitera sufere o umilinţă, pe care mai nainte nici un băr’bat de stat englez n’ar fi suferit-o. Guvernul mai pretutindenea a păţit fiasco cu politica sa externă. Cu privire la rescoala­­lin Sudan iată ce se anunţă din Cair cu data de 8 Septemvrie: Mudirul din Dongola a tri­mis o telegramă, prii­ care se vestesce că Gordon paşa a bătut cu desăvîrşir­e în diua de 12 Iulie pe emirul din Abuk­­hanga precum şi armata insurgenţilor ce venia din Cordofan. O altă luptă a avut loc la 18 August, în care insurgenţii de asemenea au fost bătuţi. Oraşul Chartum acum este liber. Şeicul Sidi, fiiul seu şi aderenţii sei au fost omorîţi. Această scrie despre învingerile lui Cordon este confirmată şi printr’o scrisoare a lui Khatem Bey, care ţine ocupat cu trupe egiptene oraşul Halfayah. Capii tribului Seikiys au declarat că se supun şi au jurat pe Coran că nu vor mai da ascultare falsu­lui profet. Din Croaţia. La 21 Septemvrie n. a fost afişată la Agram o ordonanţa a magistratului oraşului îndrep­tată în contra exceselor. Conform acestei ordonanţe timpul cât pot să fie localurile deschise e mărginit. Adunările, cântările demonstrative, atacurile la persoană şi proprietate, fie prin faptă, fie prin cuvânt, respândirea de faime mincinoase, aţîţările la ură şi duşmănie în contra persoanelor singuratice, a claselor şi a partidelor, sunt strîns oprite. Capilor de familie şi posesorilor de ate­liere li se comandă a nu concede membrilor fa­miliei, servitorilor şi lucrătorilor lor de a umbla pe strade seara după 8 oare şi a închide porţile seara la 9 oare. Poliţia e îndreptăţită a face în­trebuinţare de armă în contra celor ce se opun. Excedenţii sunt ameninţaţi a fi expulşi de pe te­

Next