Tribuna, septembrie 1884 (Anul 1, nr. 112-135)
1884-09-12 / nr. 120
Anul I Sibiiu, Mercuri în 12/24 Septemvrie 1884 Nr. 120 Abonamentele Pentru Sitivi: 1 luna 85 cr., 10 an 2 fl. 50 cr., Va an 5 fl., 1 an 10 fl. Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. Pentru monarchie: 1 lună 1 fl. 20 cr., 1li an 3 fl. 50 cr., Va an 7 fl., 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: 1U an 10 fr., Va an 20 fr., 1 an 40 fr. Inserţiunile Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr., a treia oară 5 cr., şi timbru de 30 cr. Redacţiunea şi Administraţiunea: Sibiiu, strada Cisnădiei Nr. 3. Se prenumeră şi la poşte şi librării. Un immer costă 5 cr. Apare în fiecare zi de lucru Epistole nefrancate nu se primesc. 1 ’ Manuscripte nu se înapoiază. Sibiiu, 11 Septemvrie st. v. Drept dovadă despre statornicia bunelor relaţiuni stabilite între Curtea din Viena şi cea din Bucuresci, Alteţa Sa imperială Principele moştenitor Rudolf va petrece dimpreună cu Augusta Sa soţie dina de mâne şi cea de poimâne în castelul Peleşului, strălucitul locaş domnesc ascuns în cel mai frumos unghiu al Carpaţilor, sub stâncile măreţe ale Bucegiului. E generală mulţumirea, pe care o deşteaptă această nouă călătorie a viitorului nostru monarch în o ţară din Orient; astă dată însă noi Românii suntem la rîndul ântâiu. Pe toată întinderea hotarelor despre România populaţiunea e română, şi înainte de toate această populaţiune română a hotarelor are cuvinte de a dori, ca relaţiunile dintre monarchia noastră şi statul vecin să fie cele mai bune. Are însă noua călătorie a Principelui de coroană în deosebi pentru noi şi o importanţă politică. Timp îndelungat ne-am bucurat de ocrotirea puterii centrale, care ne-a ajutat după putinţă în lucrarea noastră de desvoltare, fiindcă eram socotiţi drept un element trainic, capabil de desvoltare şi mai presus de toate important pentru menţinerea echilibrului în viaţa patriei noastre. De un timp încoace puterea centrală, decum să ne sprijinească, află fel şi fel de chipuri spre a împedeca desvoltarea noastră. Este un rău înţeles de rasă, care o cere aceasta. Fiind însă, că astăzi, la finele secolului XIX, acest interes nu se poate mărturisi, ni s’a scornit vina că sântem un element primejdios, care lucrează în ascuns contra tronului şi contra intregităţii ţării. Din voia lui Dumnezeu şi vrednicia Românilor s’a întemeiat peste Carpaţi, la gurile Dunării, un stat romăn. Prin posiţia sa geografică şi etnografică, prin tradiţiunile sale culturale şi prin interesele sale de conservare acest stat e legat de Europa apuseană şi prin aceasta un aliat firesc al monarchiei noastre. Din nenorocire însă pentru fraţii noştri de peste Carpaţi suntem şi noi aici, şi consolidarea statului român nu poate să rămână fără de urmări binefăcătoare pentru desvoltarea noastră. Lucrarea intelectuală, care se desfăşură în România, e românească şi Români suntem şi noi. Nu simţim ce-i drept, decât foarte puţin din frământările ce se petrec în România, dar din resultatele acestor frământărine împărtăşim şi noi, şi dacă în România se ridică nivelul de cultură, el se ridică şi la noi, suflarea caldă, care se produce pe câmpiile de la poalele munţilor trece şi aici în văile ascunse. Câtă vreme există statul român şi se desvoaltă în pace, suntem şi rămânem şi noi Români şi cultura noastră nu poate fi alta decât aceea care se produce în România. De aceea, orbiţi de dorinţa de a ne impune naţionalitatea lor. Maghiarii socotesc consolidarea statului român drept o primejdie pentru dînşii. înţeleg, ce-i drept, că este în interesul politic al statului ungar, ca România să se consolideze, pentru ca să se poată susţină faţă cu Rusia, însă faţă cu acest interes politic al ţerii ca ţară e interesul lor de rasă, interesul poporului maghiar genetic. ’Şi-au dat dar toată silinţa de a împedeca stabilirea bunelor relaţiuni între monarchia noastră şi România, şi ani dejile de-a rîndul noi am fost o nenorocire pentru statul român. Căci îndată ce fraţii noştri de preste Carpaţi s’ar lăpăda de noi, Maghiarii le-ar fi cei mai buni amici. Fiind însă, că ei nu se pot lăpăda, li s’a scornit vina, că stau în tainică înţelegere cu noi, ca să cucerească cu ajutorul Rusiei Ardealul şi să întemeeze statul daco-român, atât de mult visat în curgerea veacurilor. Şi dacă este aşa, ori şi ce măsură luată contra noastră este o măsură de legitimă apărare. Astăzi însă nu ni se mai poate scorni această vină. E absurd a insinua, că conspirăm cu o ţară aliată contra patriei noastre, când Principele nostru moştenitor trăesce în cele mai bune relaţiuni cu Regele acelei ţeri. Posiţiunea noastră e astădi lămurită. E, ce-i drept, un curent puternic între noi, dar acesta nu se îndreptează nici contra ţerii, nici contra tronului, ci contra actualului sistem de guvernament şi indirect contra poporului maghiar, care îl susţine, în dina, când Maghiarii ar renunţa de a se mai opinti să realizeze utopia unei Ungarii naţionale maghiare, în aceea divor avă simpatiile noastre şi ale întregului popor român. Câtă vreme însă ei îşi consumă toate puterile în lupta de rasă pornită în contra noastră, noi ne aflăm în legitimă apărare şi nimeni, sprijinindu-’i pe dînşii, nu poate conta pe simpatiile noastre. Văctând bunele relaţiuni, care s’au stabilit între cabinetul din Viena şi cel din Bucuresci, între Curtea din Viena şi cea din Bucuresci, încetul cu încetul vor înţelege, credem, şi Maghiarii, că li s’a luat cea mai puternică dintre armele, cu care au luptat contra noastră şi vor curma lupta de rasă, care îi slăbesce fără ca să aibă în ceea ce ne privesce pe noi resultatele dorite de dînşii. Revistă politică. Sibiiu, 11 Septemvrie st. v. Astăzi se întrunesc miniştrii la Pesta spre a se sfătui şi a stabili budgetul comun, ocupându-se în prima linie cu trebuinţele urcate ale secţiunei de marină, trebuinţe, care trec peste suma de 2 milioane de floreni. Tot cu această ocasiune se va lua o hotărîre şi în privinţa reinfiinţărei Iosefinului (academie militară de medicină), în cas când s’ar hotărî reînfiinţarea, se va înscrie în budget o sumă oarecare şi pentru această academiă militară. O altă cestiune importantă de care se va ocupa consiliul este prefacerea celor 13 regimente de artilerie în 14 brigade de artilerie; această măsură organisătoare va ave de urmare sporirea cheltuielelor ordinare cu 300.000 de floreni. Suma de 300.000 floreni, care s-a acordat în decurs de 9 ani pentru ţinerea în stare bună a edificiilor militare şi care a fost înscrisă între cheltuielele extraordinare, acum va fi trecută la cheltuielele ordinare, în faţa urcărei cheltuielelor, ce se pune în perspectivă „Pesti Napló“ dice: „Privim cu îngrijire la deliberările ce se vor începe Marţi în consiliul miniştrilor, pentru că ţeara este ameninţată de sarcini nouă. Acum se simte mai mult ca oricând trebuinţa de a se încungiura chieltuieli nouă. Partea cea mai mare a poporaţiunei, puterea contribuenţilor, cari trăesc direct sau mijlocit din agricultură, sufere foarte mult din causă că preţurile bucatelor au scăzut şi din causă că productele numai cu mare greutate se pot vinde. Cei trei împăraţi au întărit din nou pacea; de ce se sporesc acum cheltuielele pentru scopuri militare ? în loc de acestea, mai bine ar face consiliul de miniştri dacă s’ar ocupa cu reducerea cheltuielelor armatei şi uşurarea sarcinelor poporului“. Pe când la noi se are în vedere sporirea cheltuielelor armatei, în Rusia se plănuiesce reducerea acestor cheltuieli. Iată ce cetim în această privinţă în „ Gazetta de Moscva“: „Reducerea cheltuielelor pentru întreţinerea armatei permanente se va realiza prin aceea, că se vor înmulţi anii de serviciu şi se va micşora numărul recruţilor, în loc de 260.000 de recruţi cu două periode de serviciu, şi anume trei ani pentru infanterie şi patru ani pentru cavalerie, misiunea legislativă a hotărît în ultima ei şedinţă: 1. să reducă statul regimentelor caucasice, precum şi statul reservei în timp de pace, prin ceea ce s’ar micşora statul general al armatei cu 100,000 de soldaţi; 2. să în traducă cinci ani de serviciu pentru infanterie şi artilerie, şi şese ani pentru cavalerie; 3. să întocmească contingentul anual al recruţilor aşa ca 190,000 soldaţi să servească 5 pănă la 6 ani, iar 45.000 numai 9 luni, micşorându-se cu modul acesta numărul recruţilor cu 25.000. Dacă socotim acum pe 90 de ruble întreţinerea anuală a unui soldat, economia ce se va face în budgetul armatei va fi pe fiecare an mai bine de 9 milioane de ruble“. Oficiosul „Journal de St. Petersboilg“, ocupându-se cu numirea lordului Dufferin ca vice-rege al Indiei din punct de vedere al relaţiunilor anglo-rusesci, scrie: „Lordul Dufferin, în tot timpul petrecerei sale în Rusia, a manifestat dorinţa de a redă domnind în relaţiunile ambelor ţeri bunăvoinţa şi încrederea reciprocă, şi încât priveste pe guvernul rusesc, dînsul a avut o pasiune de a se convinge de disposiţiunile amicale şi pacinice ale acestuia faţă cu Englitera. Ne este clar permis a spera că influenţa dînsului ca vice-rege al Indiei va contribui la înlăturarea dificultăţilor, care s’ar pută ivi între ambele ţeri şi că dînsul va sprijini pe guvernul rusesc în aspiraţiunile sale, care tind de a înlocui contrastul de mai nainte prin buna înţelegere şi încrederea reciprocă spre binele atât al Engliterei cât şi al Rusiei, în Asia ca şi în Europa“. Primarul din capitala Belgiei. Într’o convorbire ce a avut cu un corespondent al unui diar, a exprimat speranţa că opoziţia în contra legei şcolare va reapuca iarăşi drumul legal, cel puţin capii partidului liberal lucrează în această direcţiune. Atenţiunea publicului va fi acum absorbită de alegerile comunale și de aceea dînsul nu crede că ordinea va mai fi tulburată. întâmplându-se însă, ca inciua publicărei legei școlare să intervină trupele, dînsul se va retrage imediat. Este adevărat că guvernul are de gând să iee măsuri militare, dar ordinea numai atunci va fi ameninţată în mod serios, dacă guvernul va voi să restrîngă drepturile comunale, ceea ce este de temut. Capii partidului conservator din Englitera încă nu se lasă mai pe jos ca liberalii . La 4 i. c. Sir Stafford Northcote, conducătorul conservatorilor din camera comunelor, a ţinut un discurs în Edinbourgh înaintea a vr’o 4000 de ascultători. Northcote luând în apărare partidul conservator faţă cu atacurile din urmă ale lui Gladstone, zise că dacă bilul pentru noua împărţire a districtelor electorale s’ar fi presentat odată cu bilul pentru reforma electorală şi dacă sesiunea trecută s’ar fi consacrat cu totul acestor proiecte de legi, ar fi fost timp de ajuns spre a le discuta şi resolva pe amândouă. După ce critică apoi politica finanţiară a guvernului liberal, oratorul trece la politica externă şi în special cu privire la cestiunea egipteană (zice că actuala expediţiune pentru desîmpresurarea Chartumului s’ar fi putut încungiura printr’o acţiune înţeleaptă şi energică încă în primele stadii ale cestiunei. Cu privire la situaţiunea actuală în Africa de sud Sir Stafford afimă că Englitera sufere o umilinţă, pe care mai nainte nici un băr’bat de stat englez n’ar fi suferit-o. Guvernul mai pretutindenea a păţit fiasco cu politica sa externă. Cu privire la rescoalalin Sudan iată ce se anunţă din Cair cu data de 8 Septemvrie: Mudirul din Dongola a trimis o telegramă, prii care se vestesce că Gordon paşa a bătut cu desăvîrşire în diua de 12 Iulie pe emirul din Abukhanga precum şi armata insurgenţilor ce venia din Cordofan. O altă luptă a avut loc la 18 August, în care insurgenţii de asemenea au fost bătuţi. Oraşul Chartum acum este liber. Şeicul Sidi, fiiul seu şi aderenţii sei au fost omorîţi. Această scrie despre învingerile lui Cordon este confirmată şi printr’o scrisoare a lui Khatem Bey, care ţine ocupat cu trupe egiptene oraşul Halfayah. Capii tribului Seikiys au declarat că se supun şi au jurat pe Coran că nu vor mai da ascultare falsului profet. Din Croaţia. La 21 Septemvrie n. a fost afişată la Agram o ordonanţa a magistratului oraşului îndreptată în contra exceselor. Conform acestei ordonanţe timpul cât pot să fie localurile deschise e mărginit. Adunările, cântările demonstrative, atacurile la persoană şi proprietate, fie prin faptă, fie prin cuvânt, respândirea de faime mincinoase, aţîţările la ură şi duşmănie în contra persoanelor singuratice, a claselor şi a partidelor, sunt strîns oprite. Capilor de familie şi posesorilor de ateliere li se comandă a nu concede membrilor familiei, servitorilor şi lucrătorilor lor de a umbla pe strade seara după 8 oare şi a închide porţile seara la 9 oare. Poliţia e îndreptăţită a face întrebuinţare de armă în contra celor ce se opun. Excedenţii sunt ameninţaţi a fi expulşi de pe te