Tribuna, februarie 1888 (Anul 5, nr. 25-47)

1888-02-02 / nr. 25

Nr. 25 din mijloc culoarea roşie predomina. La 8 oare şi jumătate formele lor începură să dispară încetul cu încetul şi după câteva minute acest fenomen ceresc dispăru cu desăvîrşire. (Anno XIX Numero 5014.) Aceasta stă scris în fruntea numărului de anul nou al Ţarului „La Prenza“ (Pressa) din Buenos- Ayres, ce apare în 24 pagine de câte 7 co­loane şi are un format mai mare decât „Ti­mes“. Acest număr de anul nou se vede, că e calculat să facă efect şi conţine o privire retrospectivă politico-scientifică şi statistică asupra anului 1887 şi anume: pe 16 pagine, ce conţin peste 1 mii, litere. O notiţă din fruntea cronicei face cu­noscut, că tiragiul acestui număr este de 25.000 exemplare (numerele ordinare au numai opt pagine,) că „Times“ nici­odată n’a publicat deodată peste 20 pagine şi este cu câteva centimetri mai mică decât „La Prenza“. Afară de aceasta acest număr are o chartă a poştelor, telegrafelor şi căilor ferate ale Repu­­blicei­ Argentine, cu o tabelă de distanţe. împărţirea repede a numărului de anul nou au făcut-o 30 de căruţe, ce porniau la 4 oare dimineaţa. Redacţia mulţumesce băn­cilor şi firmelor comerciale pentru încrederea ce au avut în Ţar şi pentru­ că au comandat de înainte un mare număr de exemplare pentru corespondenţii şi agenţii lor din străi­nătate. (Mosafiri barbari.) Petru cel mare, însoţit de împărăteasa Catarina şi de o suită mare a visitat la 1717 pe regele Friedrich Wilhelm I al Prusiei în Berlin. Se făcuseră toate pregătirile pentru primirea înalţilor oas­peţi şi după dorinţa Ţarului ’i­ s’a pus la dis­­posiţie castelul Monbijou, care era al reginii şi minunat mobilat. Se vede că regina Prusiei avea oare­care temeri de visita rusească, de­oare­ce ea puse, ca în grabă să se înlăture şi asigure obiectele mai preţioase şi mai fra­gile din castel, dar­ au mai rămas destule din ele. Regele şi soţia sa primiră părechia ru­sească cu tot ceremonialul şi onorurile cuve­nite, numai când Petru cel mare voi să îm­brăţişeze pe­ regina ea îl respinse cam brusc, lucru de care Ţarul rîse din inimă. Ţarina umbla într’o rochie destul de murdară, dar’ încărcată cu argint şi petri scumpe, şi pe la guler cu o mulţime de ordine, medalii, meda­lioane şi icoane mici de sfinţi, care la tot pa­sul făceau un sgomot ca clopoţei dela o sanie. Princesa Galizyn era bufona de curte a Ca­­tarinei, care o trata rău luându-o în rîs, ceea­­ce indigna foarte mult pe regina Prusiei. Şi temerile reginii, cu privire la castelul seu, se arătară că au fost întemeiate: multe lucruri s’au spart ori au dispărut, şi după ple­carea părechii imperiale, Monbijou sămăna cu o ruină devastată şi prădată, aşa că regina a trebuit să-’l mobileze şi să-’l aranjeze din nou. Din moştenirile anului 1887, Dl advocat Iosif Cri şi a nu din Abrud, — mereu dl advocat Iosif Cri şi a nu din Abrud, — ne trimite următoarea scrisoare — însoţită, se în­ţelege, de un vârzoc de manuscripte: Onorate D-le Redactor! Trimit aci sub •/. răspunsul meu la cei doi articoli cunoscuţi, ca să binevoesci după principiul: „audiatur et altera pars"­ a publica acest răspuns. După­ ce nu voesc, ca lucrul scandalos Înscenat de „Cunctatorul“ să se amâne pe anul 1889 — așa te rog să binevoesci a-­mi face în termin de 8 fie cunoscut, că voesci a publica acest răspuns ori ba? căci în cas de negare voiu fi silit a cere de nou interve­­nirea judecătorească. In articolul meu din urmă s’au făcut mai multe schimbări de cuvinte şi cu deosebire s’a făcut în mod neiertat una, care alterează de tot înţelesul. Eu am as ■ „ca să se scie, că şi pe aici sânt oameni destul de luminaţi, ca o parti­cipare la o cină comună să nu o privească de ceva de sositor — şi s’a schimbat şi tipărit în mod batjocoritor în Nr. 11, „că partici­pând la o cină să nu o privească de ceva dejositor. Te rog a em­enda greşala aceasta făcută verosimil cu voea, căci altcum voiu fi silit a o emenda pe altă cale. Al D-tale Abrud, 11/2 1888, stimător­ , Iosif Crişianu, advocat De­oare­ce mulţi dintre cetitorii noştri au stăruit să nu-mi tot năpăstuim cu întâmpinările d-lui losif Crişianu din Abrud, de­oare­ce nu stim, dacă în faţa îmbulzirii de material, vom pută ori nu să împlinim în timp de opt mie porunca aspră a d-lui advocat losif Crişianu din Abrud, de­oare­ce nu voim să luăm asupra noastră răspunderea pen­tru întinderea discuţiunii forţate de dl advocat losif Crişianu din Abrud, şi de­oare­ce pe noi nu ne costă nimic, dacă dl advocat losif Crişianu din Abrud va cere intervenirea judecătoriei, declarăm că astăz nu stim, dacă vom pute ori nu să împlinim straşnica poruncă a d-lui advocat losif Crişianu din Abrud. • Din public.*) Dare de seamă şi mulţumită publică. La 1/13 Ianuarie a. c. s’a arangiat din partea subscrisului, ca învăţătorul şcoalei gr.-or. din Rîpa-inferioară şi din partea elevilor acelei şcoale, o producţiune declamatorică. Reuşita a fost pe cât se poate de bună, căci pre­lângă folosul moral al elevilor şi al poporului credincios din această comună com­pactă au incurs şi o sumă frumuşică, spre ajutorarea elevilor săraci. îmi ţin deci de sfântă datorinţă a aduce şi pe această cale în numele micuţilor mei elevi cele mai călduroase mulţumite prea sti­mabilelor doamne şi domni, care­­şi-au arătat şi cu aceată ocasiune marinimositatea şi inte­resul ce îl au faţă cu şcoala prin următoarele oferte, anume: On. doamne Anisia Popescu 1 fl.; Maria Şendrea 1 fl. şi On. domni Ni­­colau Gliga, paroch în Rîpa­ superioară 1 fl.; Igna Șendrea, subnotar cercual 1 fl.; Vasile Mateiu, paroch gr.-or. în loc 1 fl.; Șular Za­­harie, cantor 1 fl.; Creciun Vasile a lui Zaha­­rie, jude comunal 1 fl.; Creciun George 1 fl.; Șular Mihailă, colector de dare 50 cr.; Cre­ciun loan al Măriei 50 cr.; Covrig Şofron a lui Maxim 30 cr. Din Reghinul­ săsesc au contribuit pentru micuţii mei elevi: p.­t. domni Dr. Ab­­solon Todea 1 fl.; d-na Sabina Todea 50 cr.; Iacob Butnariu 30 cr.; Ioan Sara 30 cr.; Nicolau Radu 20 cr.; Teodor Morar Câmpea­nul 10 cr. La­olaltă face suma de 11 fl. 30 cr., din care subtrăgendu-se spesele de 8 fl. resultă un venit curat de 3 fl. 30 cr. — Din care sumă s’au procurat deja libere şi recur­­site de scris pentru elevii acestei şcoale. Tot cu ocasiunea aceasta dl învăţător din G.­Hodac, Vasile Duma, a donat la doi elevi săraci două ABC dare de dl I. Popescu şi pentru elevii ce s’au distins în declamări 10 exemplare din biblioteca „Tribunei“. Suntem Rîpa-inferioară, 30 Ianuarie 1888, cu toată stima: Ioan Duma, învăţătorul şcoalei din loc. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia nu primesce răspunderea. POSTA ULTIMĂ. Viena, 12 Februarie n. „Köl­nische Zeitung“ declară: Dacă Ru­­sia va deschide cestiunea orien­tală prin o năvălire în Bulgaria, Ger­mania va declara, că acţiunea rusească nu o va privi decât de un atac în contra Austriei. In Podwolocsiska Rusia ţine sub pază pe sudiţii austriaci în scopul de a câştiga pretexte pentru expulsarea lor; ieri s’au făcut multe perchisiţiuni domi­ciliare la Austriaci, mai mulţi au fost arestaţi. Constantinopol, 12 Februarie n. Rusia a declarat, că dacă Kazim- Bey va fi numit de comisar în Sofia, ea va rupe relaţiunile cu Poarta. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 13 Februarie­­. Ba­lul de curte a reuşit splendid; nu­mărul participanţilor a fost 1200. Curtea s-a presentat la 9 oare. Maiestă­ţile Lor au ţinut cerele. Tinerimea a jucatrincipesa Pmoştenitoare, Archidu­­cesa Valeria încă a jucat. Maiestatea Sa a vorbit în deosebi mult cu An­drás­s­y. — Principele de Coroană Ru­dolf a dat înainte de a mea­ un dejun de 40 cu verte colaboratorilor opului „Österreich-Ungarn in Wort und Bild11. San­ Remo, 13 Februarie n. Starea principelui moştenitor german e mereu mulţumitoare. Ieri a pe­trecut două oare afară de pat. Londra, 13 Februarie n. „Mor­ning p o­s t“ desminte faimele despre ne­­gocieri cu puterile centrale. O asemenea procedere ar fi o ameninţare serioasă a păcii europene, care nu este în pericol, câtă vreme alianţa triplă va fi sprijinită de către Anglia şi Turcia. „Standard“ dice: Câtă vreme alianţa triplă este o garanţă de pace, poate conta la spri­­jinul Angliei. Dacă pacea se va con­turba de cătră o putere ce stă afară de alianţă, Anglia îşi va pune greutatea în cumpănă în contra celui­ ce va ataca. Aceasta este politica lui Salisbury. Bucuresci, 13 Februarie­­. Dintre 17 balotagii, 12 au reuşit în favorul guvernului. TRIBUNA Bibliografie. Un libret nou de Carmen Sylva. Din Bucuresci­­i­ se scrie Ţarului „Wien. Allgem. Zeit.“, că regina României, încurăgiată de succesul obţinut prin „Apajune“, lucră de mai multă vreme la un libret cu motive ve­sele, care va fi ţesut întreg din mituri şi cân­tece poporale românesci. Acest op interesant e aproape de a fi încheiat, şi regina are de cuget să-­l trimită unui componist de operette din Viena. Şi ca se poată da o musică ve­selă şi corespu­ndetoare acestui libret, Carmen Sylva a cerut să ’i­ se trimită din Viena toate extrasele notelor de forte-pian ale acelor ope­rete, care s’au representat în anii din urmă pe linia teatrelor vieneze; mai departe se­’i trimită composiţiunile tuturor măiestrilor de musică favoriţi ai reginei. Noua operetă a Carmen Sylvei — Tce foaia vieneză — tre­­bue că e un şir vesel de cele mai drăgălaşe cântece şi romanţe poporale românesci. „Foia Diecesană“. Organ al eparchiei gr.-or. rom. a Caransebeşului, apare odată pe săptămână, în Caransebeş, Anul III Nr. 5 de la 31 Ianuarie 1888. Sumar: Cercular consisto­rial în causa echivalentului. — Imortalitatea şi revederea. (Continuare). — Apelul femei­lor române din Oraviţa. —­­ Simeon Bica. — Varietăţi. — Concurse. „Revista“ societăţii scientifice-literare „Ti­nerimea română“. Apare odată pe lună în Bucuresci. Anul VI, Nrul 1. Sumar: Gus­tul literar la noi, de St. V. Nanu. — Origi­nea Amidonului, de N. Dumitrescu. — Devo­tamentul ei, de Grigore Creţescu. — Pedago­gia la noi, de St. P. — Etatea stelelor, de C. I. Manolescul. — Soare Petru, povestire poporală, de Radulescu- Niger. — Extrase din foi bisericesci şi şcolare. Posturi vacante: — Un post de protopresbiter gr.-or. în tractul Făgetului. —­ Emolumentele îm­preunate cu acest post sunt: 1. Dotaţiunea parochială-protopresbiterală din Făget ce constă, din două sesiuni parochiale, stola şi birul pa­rochial. 2. Birul protopresbiteral dela preoţii tractului şi anume: dela preoţii cu parochii de clasa I-a cu 8 fl., dela cei de clasa Il-a 6 fl. şi dela ceilalţi 4 fl. 3. Taxele pentru biletele de cununie şi anume 2 fl. dela o nuntă. 4. Pauşal de călătorie 300 fl. — A se adresa pănă în 1 Martie st. v. a. c. la protopresbiterul tractului Mihail Pop­o­viei în Orşova. — Un post de învăţător la şcoala gr.-or. din Vlaicoveţ, protopresbiteratul Verşe­­ţului. Emolumentele sunt: 300 fl. în bani gata, 10 fl. pentru conferenţe, 5 fl. pentru scripturistică, 8 metri c. lemne de foc, câte 40 cr. dela fiecare împrmentare, unde va fi poftit, cuartir liber cu grădină. — A se adresa pănă în 1 Martie st. v. a. c. la oficiul pro­­topresbiteral în Merei­na per Varad­ia. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 3 Martie st. n. a. c. imobilele lui George Lung din Marton«? de cătră judecătoria reg. din Zenta. — 21 Februarie st. n. a. c. imobilele lui Demetriu Ioanovits din Timișoara de catră tribunalul reg. de acolo. — 5 Aprilie st. n. a. c. imobilele văduvei după Martin Davidovich din Bodonos de cătră judecătoria reg. din Margitta. — 3 Martie st. n. a. c. imobilele lui loan Tolveth din Becícherecul­ mare de cătră tribu­nalul reg. de acolo. — 17 Februarie st. n. a. c. imobilele lui Flori Döme din Zenta de cătră judecătoria reg. de acolo. Post vacant: — Un post de jude la tribunalul reg. din Eger cu salar anual de 1500 fl. şi 200 fl. bani de cuartir. — A se adresa pănă în 27 Februarie st. n. a. c. la preşedintele tri­bunalului: Alexandru Hungor în Eger. LOTERIE. Tragerea din 11 Februarie st. n. Budapesta: 20 51 66 77 3. Buletin meteorologic. Sibiiu, 12 şi 13 Februarie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.9) Din ţeară, 9 Februarie, 7 oare dimineaţa. Observată din Staţiunile Temperatura Maximul Direcţia Diferenţa şi minimul după de vântului pretouă Celsius temperatură. 727.0 -f2.1 —20.5 —4.8 —20.5 SO 717.1 -f-0.1 —15.4 —3.5 —15.4 SO Presiune atmosf. în mmn. Tempe­ratura Celsius Véntul direcţia tăria Sătmar..................... 757.8 —9.50 2 Oradea­ mare.... 757.1 —8.4S 2 Cluj........................... 759 2 —14.80 1 Orşova..................... 757.3 —12.6V 1 Timişoara..................... 756.8 —12.0N 3 Arad........................... 756.4 —9.0 SO4 Panciova..................... 756.5 —7.6 so4 Sosiţi în Sibiiu. > La 12 Februarie n. Hotel Neum­ehrer. Contele Mikes, din Mediaş; Babeş, locotenent din Mediaş; C. Deltl, Hausenblas, comercianţi din Viena; I. Fried, comerciant din Buda­pesta ; Ostheim, comerciant. Hotel „Imperatul Romanilor“; Isidor Pfeifer, Carol Stampf, I. Brand, comercianţi din Viena; Martin Fonod, proprietar din Ocna­ Sibiiului; Eleonora Nichita din Zileu. Economic. Răsboiul vamal şi indi­stria săsască din Ardeal. Cetim în organul partidului naţional săsesc „Siebenbiirghisch-Deutsches- Tageblatt“ următoarele: „Cetitorii noştri de­sigur au cetit cu multă mirare răspun­sul secretarului de stat Matlekovits la vorbirea lui Steinacker, care în 4 ianuarie a făcut interpelare în dietă asupra regresului industrial. Matlekovits a răspuns: „Nu stiu nimic despre aceea, că industria ardelenească a Saşilor ar fi suferit ceva pagube prin răs­boiul vamal, din contră eu sunt cu to­tului tot altfel informat. în urma acestui răsboiu vamal industriaşii ardelenesci au primit atâtea comande, încât le e cu ne­putinţă de a mai primi altele. Unde sunt deputaţii saşi, ca să dee de gol un răspuns, care arată atâta necunoscinţă a relaţiunilor, un răspuns de acest fel al unui representant al guvernului? întradevăr, e un lucru de tot hazul a ceti şi a audi aşa ceva. Camerele comerciale, reuniunile industriale şi nenumă­raţi industriaşi se plâng di de­ci în rapoartele cătră guvern, în Ţare, unde li se dă numai ocasiune, se plâng, că Ardealul şi în specie industria săsască atâtea pagube a suferit, încât o parte din acea industrie s’a istovit cu totul — car’ secretarul de stat, care trebue să scie totul, declară, că după­ cum e informat dînsul lucrul stă altcum. Așadar’ afară cu aceste date ! Unde sânt ele, cine le-a raportat, pe ce se basează ? Nu e pentru prima oară, că aceste date „ofi­cioase“ stau în cea mai directă contradicere cu adevărul! După datele, pe care le află dl secretar de stat în actele ministerului său, în primul an al răsboiului vamal a fost un regres de 63 percente în exportul din Un­garia în România. Se înțelege, că diferite so­iuri de marfă arată o mare deosebire. Dar, chiar productele industriei săsesti sunt acele, care arată mai mult regres: industria de funii 59°­0 mărfuri de lână 86, pelea 52—70, ţoale 73, hârtie de pachete 89, lăcli zugrăvite 83, făclii de stearin 99 percente etc. Din toate părţile locuite de Saşi veniau plângeri asupra grozavei lipse, aşa încât oamenii, numai ca să-­şi afle pânea de toate olele, au emigrat în România ca să-­şi adaoge, la preţiosul ca­pital al statului vecin, cu puterea de muncă a lor — şi acum dl Matlekovits afirmă, că „industriaşii din Ardeal au primit atâtea co­mande, încât le era cu neputinţă de a mai primi altele“. Şi nu e destul, că industria săsască în specie şi cea ardelenească preste tot a suferit aşa de greu în urma răsboiului vamal, se adaoge şi o a doua împregiurare, care a adus tot aceleaşi pagube: prin răsboiul vamal s’a făcut imposibilă procurarea materialului brut, pe care industriaşii noştri îl aduceau din Ro­mânia, importul a regresat cu 66°/0. Unele specii d­­e­ lâna, care joacă o rolă atât de importantă în industria săsască, ca material brut era înspăimântător de scumpă şi preţul ei ajunse la dimensiui uriaşe. Aşa ne-am tre­zit într’o bună dimineaţă că industria noastră a perdut tot terenul, căci graniţa pentru tre­buinciosul material brut era închisă — şi dl Matlekovits susţine, că aceasta nu înseamnă a „suferi pagubă!“ Noi însă întrebăm: unde va ajunge ţeara, a cărui guvern are atâta cunoscinţă despre cele mai de căpetenie interese ale ţerii ? Preţul mărfurilor­ ? Piaţa din Arad, 10 Februarie. (Oficial.) Seminţe: grâu curat greu 6 fl. 50 cr.; mijlociu 6 fl. 10 cr.; curat, mai uşor 6 fl 20 cr.; de mijloc 6 fl. 20 cr.; ordul greu 5 fl. 35 cr.; mijlociu 5 fl. 30 cr.; ovăş greu 5 fl. 5 cr.; mijlociu 4 fl. 90 cr.; cucuruz 5 fl. 35 cr. pentru 100 chile. Făină: cea mai fină Nr. 0 17 fl. — cr.; fină 1 15 fl. 50 cr.; Nr. 2 14 fl. —­ cr.; albă, de pane 13 fl. — cr.; neagră, de pane 9 fl. 50 cr.; de secară 11 fl. 50 cr.; păsat de grâu curat 17 fl. — cr.; ar­­păcaș 15 fl. 40 cr. Leguminoase: mazere 24 fl. — cr.; bob 8 fl. 50 cr.; linte 26 fl. — cr.; malaiu 11 fl. 50 cr.; cartofi 4 fl. 20 cr. per. m. m. F . n. . în sarcini, de cel mai bun 4 fl. 50 cr.; mijlociu 4 fl. 20 cr.; nelegat, cel mai bun 4 fl. 20 cr.; mijlociu 4 fl. — cr. per cent. m. Pae de pat: cele mai bune 2 fl. 20 cr.; mijlocii 2 fl. — per cent. m. Pae de nutreţ: bune 2 fl. 20 cr.; mijlocii 2 fl. — cr. per cent. m. Pae de aşternut: bune 1 fl. 20 cr.; mijlocii — fl. —, cr. per cent. m. Lemne: de goron 3 fl. — cr.; de fag 3 fl. — cr.; de ulm 3 fl. — cr.; de brad 1 fl. 80 cr. per cent. m. Carne de vită: 52 cr.; viţel 70 cr.; porc 56 cr.; pae 30; unsoare de porc 7­0 cr.; slănina 70 cr.; unt 1 fl. 20 cr.; unt ales 1 fl. 50 cr. un chilo. Diferite: spirt de vin 60 cr.; lapte 12 cr.; vin alb vechiu 30 cr.; vin alb nou 20 cr.; roșu vechiu 60 cr.; roșu nou 40 cr.; oţet 6 cr.; vinars (silvariu) 60 cr.; bere 28 cr. litru. Legume: chel 14 cr.; călărarie 12 cr.; sfecle 10 cr.; morcovi 12 cr.; ceapă 10 cr.; aia (usturoiu) 18 cr.; teler 16 cr.; pătrunjel 12 cr.; păstârnac 12 cr.; verdețuri de supă 12 cr.; un ou 3 cr. ; piper, un chilo 1 fl. 40 cr.; paprică 1 fl. 60 cr.; păradaise — cr.; salate — cr.; 100 pepeni — cr. Tergul de rîmători în Steinbruch. In 11 Febrarie n. s’a notat: unguresci bătrâni grei 50— cr. pănă 51.— cr. unguresci grei, tineri 52 — cr. pănă 53.— cr., de mijloc 51.— cr. pănă 52— cr., ușori 49.— cr. pănă 50.— cr., marfă țărănească, grea 49— cr. pănă 50.— cr., de mijloc 49.— cr. pănă 50.— cr., ușoară 48.— cr. pănă 49.— cr., românesci de Bakony, grei —.-- cr. pănă —.— cr., transito de mijloc —.— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito serbesci grei 49.— cr. pănă 50.’/a cr., transito de mijloc 49 - cr. până 50.— cr., transito ușori 48.— cr. pănă 49.— cr., îngrășați cu ghindă —.— cr. pănă —.— cr. per 4u/0 cumpăniți la gară. Pag. 99 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 11 Febr. 1888. Cursul pieții din Sibiiu. din 13 Februarie st. n. 1888. Hârtie monetă română . . Comp. 8.40 vend 8.45" Lire turcesci...................... . 11.20. 11.25 Imperiali................................ „ 10.20/ 10.25 Ruble rusesci...................... „ 1­07 71 1.08 Bursa de Budapesta din II Februarie st. n. 1888. Rentă de aur ing. 6°/0 ....... AO L 9 .50 „ „ hârtie „ 5°/0........................... 83.­­Împrumutul căilor ferate ing..................... 148.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)........................................................ 94.­Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)..................................................... 1­23.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..................................................... 10 .­Bonuri rurale ing.......................................... 10 . „ „ „ cu cl. de sortare . . 10 .75 „ „ „ bănățene-timișene . 10­­.50 „ „ „ cu cl. de sortare . . 103.50 „ „ transilvane........................... 10 L — „ „ croato-slavone...................... ---.--­ Dessăgubire pentru dijma ung. de vin . 91­. 0 Împrumut cu premiu ing............................ 110.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin 122.— Renta de hârtie austriacă........................... 77.75 „ „ argint austriacă........................... 89.25 „ „ aur austriacă........................... 108.25 Losurile austr. din 1860 ...................................... 133. Acţiunile băncei austro-ungare...........................8^0. „ „de credit ung.................... 271.50 n „ austr...........................2 .9.30 Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“................................................................102.— Argintul..................................................................— Galbeni împărătesei................................ 5.92 Napoleon­ d’ori........................................................... 10.03 Mărci 100 imp. germane............................................62.20 Londra 10 Livres sterlingi................................127.— Bursa de Viena din 11 Februarie st. n. 1888. Renta de aur ung. 6°/0...................................... n n jî « 4 /o............................... „ „ hârtie_ „ 5%....................................... împrumutul căilor ferate ing................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)..................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..................................................... Bonuri rurale ing.................................................... „ „ „ cu cl. de sortare . . . . „ „ „ bănăţene-timişene .... Bonuri rurale ung. cu cl. de sortare . . . . „ „ transilvane...................................... „ „ croato-slavone................................. Despăgubire pentru dijma ung. de vin . împrumut cu premiu ing...................................... Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Rentă de hârtie austriacă..................................... „ „ argint austriacă................................ „ „ aur austriacă...................................... Locuri austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncii austro-ungare........................... „ „de credit ung......................... „ „ „ „ austr. . . Argintul...................................................................... Galbeni împărătesei................................................ Napoleon­ d’ori...................................................... Mărci 100 imp. germane..................................... Londra 10 Livres sterlingi................................ Bursa de Bucuresci. Redactor responsabil: Adrian C­asoltanu 1 96.50 83.— 148. 93.70 123.75 108.25 104.— 103.50 103.­­ 103.— 103.60 103.25 119.— 122.— 77.80 79.40 108.49 133.25 86 271.50 269.20 5.99 10.04 62.20 126.8) Seminţe Grâu Bănăţenesc, dou Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord Cualitatea per Hect 74 74 74 74 74 74 Preţul per 100 chilogr. — — Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilog. dela până dela pănă 75 75 75 75 75 75 Seminţe, vechi ori noue Soiul Cualitatea per Hect. — — Prețul per 100 chilogr. dela pănă Secară Orz n Ovăs Cucuruz (porumb) » V Hrișcă Nutreț de vinars de bere bănăț. de alt soiu n 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 73 5.60 5.40 5.75 6.90 5.40 5.65 5.55 6.­­5.75 5.60 6.8­ 7.60 5.75 5.70 5.60 6.75 x6 fl fl 1« a­ 5,8 * a3 Grâu n Cucuruz O­văs de primă, de toam. Maiu-Iun. Iul. Aug. de primă, de toam. &­ •1— H îfl a o eS mg vH h ft 7. 1 7 61 5.95 5.55 îi ftg £ 3 da 7.. 3 7.66 5.97 5.57 Soiu Cursul Producte diverse dela1 pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 42.—45.— franceză— — italiană— — » Ol­eu de rap. Oleu de in roșie roșu 42.—46 — Uns. de porc dela Pesta 60.-61.­a „ dela țeară— ci Slănină sventată 49 50­0.­O afumata 57. -58.­■o Său 31.—.32. oo Prune din Bosnia, în buţi— — 11 din Serbia, în buţi— 1t Lictar slavon, nou ÎL—14.5 HL 11 bănăţenesc 12.5013.­Ph Nuci din Ungaria— — Gogoşi unguresci— — •„ serbesci— — Miere brută— — n galbină stracurată 3 —(4 -Ceară de Rosenau 118. 119. Spirt Spirt 24.2524.50 -Droj^S­ute de spirt 2H —2S..MI 11 Februarie — 4 oare p. m. Casa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 . . —.— —.— Renta română amort. 5% . . —.— —.— „ (Schuldverschreib.) . . —.— —.— Oblig, de Stat. C. F. R. 6V0 ■ - —•— —•— Renta rom. (Rur. conv.) 6% . —.— —.— împrumutul Municipal 5°/o • • —•— —.— Scrisuri func. rurale 7°/o • • —•— —•— Scrisuri func. rurale 5°/o • • ------- —-— Idem urbane 7°/o...................... —•- - ------­* 6°/o * 6»/0 Banca Naț. (500 lei vărs. într.) 229s/4.2 .0 1018 1010 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers.) ---.---231. V. Soc. de Asig. Nat. (200 lei vers.) --.---206.­ S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) -----­---.--­Soc. r. de con. (250 lei vers.) --.---84.85.82V2 Oblig. Casei Pensiunilor. . . . .--­-­Agio........................................... 17.— 16 85 Schimb Londra 3 luni........................... 25.30 ---.--­„ cek................................ 25.41 V. --.-­Paris 3 luni................................ 99.90 ---.--­„ cek..................................... 100. -l'L ---.__ Berlin 3 luni........................... 124.15 -----­„ cek................................ 121.80 -----­Viena........................................... 2-y. ..— n • ................................ Agio........................................... 16.90 ---#_

Next