Tribuna, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 222-247)

1888-10-14 / nr. 233

Nr. 233 Reverendissim­ul domn Eusebiu Căr­ticea, canonic în Gherla, a fost numit rector seminarial al teologilor de acolo în locul Re­­verendissimului domn Demetriu Coroian. * în seminarul teologic din Gherla a fost numit profesor al highienei și pe acest an un Armean, anume Dr. Bányai Kristóf, care, lucru firesc, nesciind românesce propune în limba maghiară. De va ajunge la cunos­­cinţa baronului Bán­ff­y, Doamne, că ciudă îi va fi. Dar’ de ce n’a fost dl Dr. Negruţ denumit, care e Român şi n’ar fi propus în limba lui Árpád?? Curios lucru! * La preparandia din Gherla a fost numit prim profesor în locul d-nului V. Gr. Borgovan, care s’a mutat în Brăila, dl Basiliu Les, student absolut în teologie din seminarul teologic central din Budapesta. * Bar. Gabriel Kemény, fost ministru de comunicațiune ungar, a murit alaltăieri după ameatji la moșiile lui din Ajnácskő. Baronul Kemény 8­ a născut în Ciongrad, la anul 1830. El a fost și publicist, în parlament a intrat pentru întâia­ dată la anul 1863, fiind ales de deputat în Sibiiu, ca partizanul lui Deák. La 1872 sub Lonyai a fost guvernamental și a condus chia­­rul politic „Korunk“. Sub Tisza a fost mai întâiu secretar de stat în ministerul de in­terne și nu preste mult a devenit ministru de comunicațiune.* Culesul viilor în Sibiiu. Ieri a fost culesul viilor pe „Alten Berg“. Timpul a fost favorabil.* Lup turbat. Ni se scrie din Săseiori, ltingă Sebeșul­ săsesc. In noaptea spre 24 i. c. st. n. un lup turbat a muşcat pe mai mulţi păstori, care se aflau pe câmp cu oile. Pe un om bătrân din Săsciori, care se afla cu vitele pe la „cetatea“ Săsciorilor, ’l-a atacat şi ’i-a rupt nasul, buza deasupra şi o parte din obrazul stâng. * Condamnaţi pentru duel. Trib. reg. din Budapesta a condamnat pe deputatul G. Ugrón la cinci şi pe A. Bokros la şese luni închisoare de stat pentru delictul duelului. Ugrón a apelat, iar’ Bokros s’a mul­ţumit cu pedeapsa dictată. * Copil mâncat de viu. Maria Du­mitru Voicu din comuna Stroanii-Dobreni, judeţul Ilfov, în România, ducându-se la fân­tână să iee apă, a lăsat pe prispa casei un băiat abia născut de o lună. Când a venit de la fântână a găsit copilul mâncat de un râmător, şi după puţin timp copilul a în­cetat din viaţă. * Noul consul românesc la Budapesta, dl Alexandru I. Ghica, a primit de la Ma­iestatea Sa Împăratul-Rege al Austro-Ungariei obicinuita Exequatură. * Albanezii. Cetim în „Schipetari“, 4 dar din Bucuresci. Săptămânile trecute partidul naţional albanez din Coreea, în virtutea drep­turilor sale naţionale, a hotărît a face servi­ciul divin in limba poporului. Archiereul grec opunându-se la aceasta, s’a iscat conflict între partidul Grecomanilor şi partidul naţional. A­­tunci Preasfinţia Sa, venlându-se în neputinţă de a executa voinţa sa cu propriile forţe, de­­oare­ce majoritatea era pe partea partidului naţional, a recurs la autoritate, aducând gen­­­­darmeria. Astfel prin concursul acesteia, cu uşile templului dumnezeesc păzite de santi­nele, a săvîrşit slujba dumnec­eească în limba grecească. Majoritatea poporului albanez re­­tragându-se, s’a dus pe la celelalte biserici, unde se slujesce albanesce, rămânând episco­pul cu gendarmeria şi Grecomanii sei spre a se ruga în limba ţ­eilor. Tot în acest inter­val Albanezii, care au început a cunoasce, că educaţiunea şi limba grecească nu le sânt de nici un folos, au strîns toate cărţile grecesci şi în mijlocul stradei le deteră foc. O ură nedescrisă s’a născut în sinul poporului alba­nez asupra Grecomanilor mişei, această ură merge crescând în toate oraşele şi cătunele albano-române, şi ne temem, că dacă clerul şi Grecomanii nu vor ceda voinţei poporului, în­­curând putem au­ fi şi cântecul iataganului, ceea­ ce ar fi destul de trist şi răspunderea va căda asupra nemerniciei grecesci; în ori­ce caz sperăm, că poporul albano-român va scăpa în curând de aceşti sbiri ce se cheamă clerul grecesc. Atunci iubirea şi credinţa va domni între fraţi şi lumea va recunoasce, că în Al­­bano - Macedonia nu există nici un picior de Grec. VAK LET­ATI. 9 (Duel între femei.) Pădurea Meudon, lângă Paris, a fost teatrul unei întâlniri cu sabia între două doamne din societatea pari­­siană. întâlnirea n’a avut nici un resultat fu­nest. Cele două doamne au fost surprinse îna­inte de a se începe lupta, duse la poliţie şi admoniate aspru. Săbiile, de o valoare mare, au fost confiscate. Causa duelului e o afacere amoroasă. După o mică părneală între cele două rivale, s’a hotărît o întâlnire pe teren, care n’a avut loc, după­ cum am spus. (Un bandit ucis de o femeie.) Leon Higwai, un spăimântător bandit, care de multă vreme cutriera ţinutul Herville din statul Kansas, în America, ucigând şi prădând călă­torii şi dând foc la case, a fost de curând ucis de o femeie tânără şi frumoasă, doamna Lizie Hoy. Banditul întră într’o dimineaţă în casa ei, pe când se afla singură, și-’i (J.ise: — „D-nă, ești în puterea mea, ai să-’mi dai tot ce voiu cere“. — „Și ce ceri d-ta“ ? îl întrebă femeia fără să se înspăimânte. — „Puțină dragoste mai ântâiu şi pe urmă ceva bani de cheltueală“. — „Puțin lucru ceri, răspunse dânsa, prefăcându-se că caută nisce chei. Viteji ca d-ta trebuesc răsplătiţi cu ceva mai mult“. Ea se apropiase pe nesimţite de un colţ al camerii, unde se afla o puşcă încărcată. Mai înainte ca banditul să aibă vreme să sară la dînsa, îi trimise un glonţ, care din nefericire lovi numai păretele. Atunci se întâmplă o scenă oribilă. Banditul scoase un cuțit din buzunar și merse ridând asupra femeii, pe care o răni în frunte. Sângele începu a-și curge stropind mobilele. Ea se prefăcu că pică și ridică pușca ce căzuse jos. O apucă de ţeve și isbi cu butucul cu atâta putere în capul banditului, încât acesta căci, zăpăcit la pământ, îi rămase însă atâta putere ca să se tî­­rască la fereastră şi sări în curte. Aci înca­lecă pe cal şi o luă la fugă. Când oamenii din oraş au aiurit de în­tâmplare, s’au­ luat după el; căutară o jumă­tate de­­fi ţi-’l găsiră mort într’un șanț. Țeasta capului îi era crepată din frunte pănă în drep­tul cefii. Rana d-nei Hoy nu e gravă. Guvernul din Kansas a decis să-­i dee o medalie, pentru­ că a scăpat țeara de un așa bandit periculos. (Un plic diplomat.) Păcală are slă­biciunea, de a voi să se arete mai presus de ceea­ ce este, şi copiii sei au învăţat şi ei obiceiul acesta dela dînsul. De curând se afla în Cişmigiu cu bă­iatul lui cel mai mare. Păcală se puse pe o bancă să cetească un jurnal, care co­pilul alerga prin grădină, jucându-se cu alţi băieţi. Când se întoarse îl întrebă: — „Ei, te-ai jucat?“ — „Da, tată“. — „Ce ai spus băieţilor?“ — „Ca să arăt că sânt boer, nu le-am spus că îmi eşti tată, le-am spus că îmi eşti slugă.“ SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. (De ieri.)*) Budapesta, 24 Octomvrie n. (Con­­ferenţa oraşelor libere în cestiunea re­­guliilor). 22 oraşe libere ’şi-au trimis representanţi. Acel din Caşovia ac­centuează, că nu s'a făcut întrunirea din punct de vedere oposiţional, ci numai pentru apărarea intereselor proprii, apoi depune proiectul Caşoviei, care propune, ca regaliile să rămână în mânile oraşe­lor libere. Dobriţinul nu se alătură propunerii Caşoviei, ci propune, ca gra­­vaminele oraşelor să se aducă la cuno­­scinţa ministrului, care, speră, că le va lua în considerare. Alba-regală fiice, că astăfii nu se poate sei cât venit au oraşele din dreptul de cârcimărit, de aceea nu se poate sei cum să se predee aceasta statului. Statul să țină cestiu­nea cinci ani de fiile în suspens, car’ după aceea să le rescumpere după o cheie comună. Propune mai departe să se ducă representanții orașelor libere reg. corporativ la ministrul și să-ș i pre­­senteze gravaminele acestora. Pojonul se alătură propunerii acesteia cu obser­varea, că afacerea numai după cinci ani se poate precisa. Aradul încă primeşte propunerea. Şedinţa se con­tinuă. Ajnácske, 24 Octomvrie n. Fo­stul ministru de comunicaţiune baronul Gavriil Kemény a murit astăzi după am­ea­zii. Viena, 24 Octomvrie n. Ministrul de finance a presentat proiectul de bud­get pro 1889. Cheltuelile sânt preli­minate cu 538.345.786 fi., ear’ venitele cu 538.511.245 fi. La o casă ce se clădesce acuma s’a dărimat un zid, care cădend pe lucrători, a omorît 4 și a rănit 21 de persoane. (De adi.) Budapesta, 25 Octomvrie nou. După o consultare de 41/la oare, Curia a respins cererea de nuli­tate în procesul generalului Traian Doda. Bucuresci, 25 Octomvrie n. La alegerile pentru cameră în cole­giul electoral ântâiu, dintre cele 49 alegeri cunoscute până acum, 45 de deputați cad pe partidul gu­verna­mental-conservator şi­­ pe opoziţia liberală. Alegerile din Bucuresci au reuşit în favorul guvernului. *) Sosite după încheierea foii. Eed. T R I B U N A Bibliografie. A eşit, de sub tipar volumul I, din Is­toria Românilor din Dacia-Traiană, de A­l. Xenopol, profesor la universitatea din Iaşi. Volumul expune în mod critic istoria formalităţii naţionalităţii româneşci din timpu­rile cele mai vechi pănă la întrunirea princi­patelor. Este­ împărţit în 4 capitole: I. Dacia an­ti-romană, II. Dacia sub Romani, III. Nă­vălirea barbarilor, perioda I. Românii în munţi. IV. Perioda II. începuturi de stat. Mai bine de o miie de note cuprinde bogatul material istoric, din care a fost culeasă expunerea. Volumurile viitoare vor apare în inter­vale de 6 luni şi vor cuprinde în materiile ur­mătoare: Volumul II.: De la descălecare pănă la Mih­ai Viteazul. Volumul III.: Dela Mihai Viteazul pănă la Matei Basarab şi Vasile Lupul. Volumul IV.: Dela Matei Basarab şi Vasile Lupul până la Fanarioţi. Volumul V.: Epoca Fanarioţilor. Volumul VI.: Istoria con­timporană dela 1821 —1862 şi indicele. O largă parte este consacrată istoriei Românilor dintre Carpaţi, „înveţătorul­­popular“, publicare limbis­­tică săptămânală. Metodă pentru a învăţa singur a scrie şi a vorbi limba franceză. Abo­namentul pentru un an (curs complet) lei noi 30, pentru 2 luni lei noi 5. Se trimite după cerere un număr specimen contra 50 bani în mărci poştale. Redactor L. Lavaque, strada Dorobanţilor, Nr. 133, Bucuresci. Extrase din „Budapesti Közlöny". Licitaţiuni: — 9 Noemvrie st. n. a. c. imobilele lui Szilard Felie în Oloşag de cătră executo­rul jud. din L­u­go­j. — 3 Februarie st. n. 1889 imobilele lui Constantin Popescu în Moldova-nouă de cătră judecătoria cerc. din Oraviczaba­­n­y­a. — 15 Noemvrie st. n. a. c. imobilele lui Jefta Kata­n­its de cătră judecătoria cercuală din Verseț. — 27 Decemvrie st. n. a. c. imobilele lui Samoilă Stern de cătră judecătoria cerc. din O­dorheiu. — 27 Noemvrie st. n. a. c. imobilele lui Antoniu Salamon din Reti de cătră jude­cătoria cerc. din Sepsi-Sân-Georgiu. Edict: A se insinua pretensiunile în 45 de «fii0 . — la rămasul după Andreiu Retscher (din Gârbova) la tribunalul reg. din Sibiiu. Concurs în provincie: — Contra Leopold Pollák, comerciant în Arad. Cone. cms. Mihail Bilkei Papp; massa crt. Ludovic Vi­zer. Term. de ins. 26 Noemvrie n.; proced. de licuid. 10 De­cemvrie n. Posturi vacante: — Un post de scriitor la judecătoria cerc. din Jászapát, cu salar de 500 fi. și relut de cuartir. — A se adresa în patru săptămâni la autorităţile competente. — Un post de scriitor la judecătoria cerc. din Szirák, cu salar de 500 fi. şi 100 fi. re­lut de cuartir. — A se adresa în patru săp­tămâni la autorităţile competente. — Un post de practicant în drept cu diurnă la judecătoria cerc. din Nagyváradvidék şi unul la cea din Margita — A se adresa în patru săptămâni la autorităţile competente. — Un post de conducător clasa a IlI-a de cărţi funduare la judecătoria cerc. din Şim­­leul-Silvaniei, cu salar de 800 fi. şi 200 fi. relut de cuartir. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de practicant în drept cu diurnă la judecătoria cerc. din Kun- Sz­en­t-M­ár­to­n. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. Buletin meteorologic. Sibiiu, 25 Octomvrie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în imn. (Mediul lunar 726.9) Observată Staţiunile Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Diferenţa din presiuă 732.4 +4.6 —3.2 +8.0 +3.0 M­­ Presiune atmosf. în min. Tempe­ratura Celsius Direcţia vântului Din ţeară, 23 Octomvrie, 7 oare dimineaţa. V­ântul direcţia tăria Sătmar..................... 764 + 0.6V 2 Oradea­ mare. . . .— — — — Cluj........................... 765 + 4.2V 2 Orșova..................... 765 + 0.4 M­2 Timișoara..................... 768 + 2.2— — Arad........................... 765 + 2 0. 2 Panciova..................... 766 + 2.0V 2 Sosiţi în Sibiiu.­­ La 25 Octomvrie n. Hotel „ împăratul Romanilor“. Iuliu Reiter, din Viena; Iosif Bohn, din Alba-Iulia, comercianţi: loan Mateschia din Deva. Jurchescu, proprietar din Abrud. Hotel „Meitzer“. Bela Vayda, Frideric Fraenk, ambii din Budapesta, călători; Nicolau Vlad, medicinist; Barcsay, călător, ambii din Viena. Economie. Secuestrarea liniei ferate Lemberg— Cernăuţi—Iaşi. Faţă jurnalul consiliului de miniştri ai României cu privire la secuestrarea acestei linii: Consiliul de miniştri în şedinţa sa de la 5 Octomvrie v. 1887 având în vedere referatul d-lui ministru al lucrărilor publice Nr. 10.115, prin care propune înfiinţarea sechestrului de cătră stat pe liniile române exploatate de compania Lem­berg—Cernăuţi—Iaşi, considerând, că compturile de exploa­tare a liniilor române administrate de com­pania Lemberg—Cernăuţi—Iaşi, nu sânt înte­meiate pe înregistrări făcute în conformitate cu o ţinere regulată de scripte în comptabili­­tate, că nu sânt însoţite de acte justificative şi că conţin numeroase neregularităţi, considerând, că statul se află pus în imposibilitate de a controla şi verifica aceste compturi, de vreme­ ce la sediul comitetului dirigent, organ legal al societăţii la Bucuresci, nu se află o comptabilitate proprie şi deose­bită pentru liniile române, considerând, că în acest fapt resultă numeroase neajunsuri în detrimentul statului, considerând, că contrar disposiţiunilor art. 15 al actului de concesiune şi contrar sentenţei arbitrare din 15 Maiu 1872, liniile române nu au o administraţie proprie şi deo­sebită, comitetul dirigent din Bucuresci şi di­recţiunea de exploatare din Iaşi fiind nişte organe fără puteri şi care există numai de formă; considerând, că contrar numeroaselor invitări ale guvernului, concesionarii au re­­fuzat întotdeauna a se conforma stipulaţiuni­­lor art. 6 relativ la materialul rulant; considerând într’un mod general reaua administraţiune a liniilor române de către com­pania Lemberg—Cernăuţi—Iaşi, constatată atât din compturile de exploatare pe anul 1887, cât şi din acelea ale anilor precedenţi, având în vedere art. 30 al actului de concesiune. Decidem: Liniile române ale companiei Lemberg— Cernăuţi—Iaşi se vor secuestra pe risicul şi pericolul concesionarilor. Secuestrul se va înfiinţa în fiiua de 18 Octomvrie v. 1888, la oarele 12 din fii. Dl ministru al lucrărilor publice este însărcinat cu aplicaţiunea secuestrului şi se numesce ca executor de sechestru D. G. I. Duca, director general al căilor ferate ale statului, şi în cas de împedecare a d-lui Duca, D. E. Miclescu, sub - director general în aceeaşi administraţie. Ori­ce drept de administraţiune şi de ex­­ploataţiune a comitetului dirigent din Bucureşci şi a directorului de exploatare din Iaşi în­cetează de la data de 18 Octomvrie v. 1888, la oarele 12 din fii. Toţi funcţionarii liniilor secuestrate sânt puşi sub ordinile executorului de secuestru din fiiul intrării sale în funcţiune. Această decisiune va fi publicată, în ţeară în „Monitorul­­ Oficial“, la Viena în jurnalele „Fremdenblatt“, „Presse“, „Neue Freie Presse“ şi la Londra în jurnalele „Times“ şi „Daily­ News“. Dl ministru al lucrărilor publice este autorizat să execute disposiţiunile prezentului jurnal. Th. Rosetti, P. P. Carp, Al B. Ştirbei­u, General C. Barozzi, M. Ger­mani, Al. Marghiloman. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 9 şi 10 Octomvrie st. v. 1888. Grozovics lui Focşeneanu, grâu 3500 hect., 11.5 lei. Dumitriadi lui Focşeneanu, orz 1850 hect., 5.65 lei. Eisenstein lui G. Mendl, secară 3000 hect., 5.80 lei. Vrionis lui G. Mendl, grâu 2000 hect., 12.5 lei. Vrionis lui G. Mendl, secară 2000 hect­., 6.75 lei. Vrionis lui G. Mendl, secară 1500 hect., 6.10 lei. Vrionis lui G. Mendl, săcară 1500 hect., 6.05 lei. Agio 1.55 °­ C. Preţul mărfurilor. * Piaţa din Timişoara, 22 octomvrie. Prețurile ce­realelor computate după maja metrică. Grâu fl. 7.— 7 05. Secară fl. 4.60-4.70. Orz fl. 5.—.—5.10 Orfis mercantil fl. 4.20—4.40. Oves vânturat fl. 4.50—4.60. Mehr fl. 3.75—3 80. Spirt, comun per 10,000 litre fl. 18.—.—18.50. Spirt rafinat per 10,000 litre fl. 19.------19 50 Târgul de rîmători în Steinb­uch. In 23 Octomvrie n. s’a notat: unguresei bătrâni grei 48— cr. pănă 49.— cr. unguresei grei, tineri 50.— cr. pănă 50.% cr., de mijloc 50.— cr. pănă 50. % cr., ușori 50— cr. pănă 51.—cr., marfă țărănească, grea 48.— cr. pănă 49.‘/2 cr., de mijloc 48.— cr. pănă 49.*/, cr., ușoară 49.— cr. pănă 50.— cr., românesc­ de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr., transito de mijloc .— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă —. - cr., transito sârbesc, grei 48.'/2 cr. pănă 49.'/2 cr., transito de mijloc 48.— cr. pănă 49.— cr., transito uşori 47.— cr. pănă 48.— or., îngrăşaţi cu ghindă —.— cr. pănă —.— or. per 4%, cumpăniţi la gară. Pag. 931 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 23 Oct. 1888. Cursul pieţii din Sibiiu. din 25 Octomvrie st. n. 1888. Hârtie monetă română . . Comp. 9.30 vend. 9­35 Lire turcesci...................... „ 10.90 „ 11.— Imperiali................................. „ 9.90 „ 10.— Enlele rusesei...................... „ 1.25 „ 1.28 Bursa de Budapesta din 24 Octomvrie st. n. 1888- Rentă de aur ung. 6°/0......................................—.— „ „ n » 4­ 70...........................................101.16 V „ hârtie „ 5%...................................... 92 25 împrumutul căilor ferate ing.....................................146.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)........................................................ 97.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)........................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)......................................................115.— Bonuri rurale ing.........................................................104.50 „ ft ft cu cl. de sortare .... 104.— „ „ „ bănățene-timișene .... 104.50 „ „ „ cu cl. de sortare .... 104.— ft . transilvane...........................................104.25 ft „ croato-slavone ....... 104.— Despăgubire pentru dijma ing. de viu . . . 99.50 împrumut cu premiu ing...........................................130.50 Dosari pentru regularea Tisei și Seghedin . . 123 — Renta de hârtie austriacă.............................................83.25 ft ft argint austriacă.............................................82.60 „­e aur austriacă...........................................109.50 Losurile austr. din 1860 ...................................... 140.25 Acţiunde băncei austro-ungare........................... 870.— „ ft de credit ing........................• 305.75 n v n „ austr...........................312.20 Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albina“.....................................................................102.­ Argintul................................................................................ Galbeni împărătesei................................................ 5,75 Napoleon­ d’ori.......................................................... 9.64 Marci 100 imp. germane..................................... 59.55 Londra 10 Livres sterling­.....................................121.70 Bursa de Viena din 24 Octomvrie st. n. 1888. Benta de aur ing. 6%................................... . « » . 4°/o......................................101 10 „ „ hârtie „ 5% ........ 92.20 împrumutul căilor ferate ing..........................146.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune).................................................97.90 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune) ........................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)...............................................115.25 Bonuri rurale ung..............................................104.60 „ „ „ cu el. de sortare .... 104.60 „ ft „ bănățene-timişene .... 104.40 Bonuri rurale ung. cu cl. de sortare .... 104.40 „ „ transilvane...........................................104.50 „ „ croato-slavone.................................104.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99.50 împrumut cu premiu ing................................130.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 123.50 Bentă de hârtie austriacă.............................................82.70 „ „ argint austriacă........................................82.20 „ „ aur austriacă............................................110.05 Losuri austr. din 1860 140.25 Acţiunile băncii austro-ungare.................. 870.— ft ft de credit ing.............................. 305.25 „ S f­ I) austr............................311.70 Argintul..................................................................— Galbeni împărătesei........................................ 5.78 Napoleon­ d’ori............................................. 9.65 Mărci 100 imp. germane................................59.60 Londra 10 Livres sterlingi..........................121.60 Bursa de Bucuresci. Semințe Cualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilog. dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenesc, non Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord 74 74 74 74 74 74 — — 75 75 75 75 75 75 — — Seminţe, vechi ori none Soiul Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela­­ pănă la Scara Orz Ov£s Cucuruz (porumb) ro­n Hrişcă Nutreț de vinars de bere bănăț. de alt soiu : 70—72 60—62 62—64 64—66 39-41 75 73 5.55 5.45 6.25 7 75 5.10 6.05 5.85 5 5.75 5 85 7 25 8 90 5.55 6.10 6. — 5 25 Termin marfă finală Grâu n Cucuruz n Oves de primă, de toam. Iul. Aug. Maiu-Iun. de toam. de primă. 0600­­.­4 3 3 o «3 w ° ^ o *©A 8­63 7.85 5.37 5 05 5 66 8 să p.,2 d­a 861 7 87 5.18 5.10 5.68 Cursul dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 70.—75.­n franceză— — n italiană— — re roșie 62.—70.­Olen de rap. Oleu de in roșu— — Uns. de porc dela Pesta 63.5064.— ©S dela țeară— — fe Slănină sventată 53 —54.—O n afumată 61.—62.— O Său 30.-31. -po Prune din Bosnia, în buți— — r din Serbia, în buți— — p. Lictar slavon, nou bănățenesc 15.—15.50 n 14.7515.— P4 Nuci din Ungaria— — Gogoși unguresei— — „ serbesci— . -_4--­Miere bruta 29 —30. -n galbină străcurată 37 —38 -Ceară de Rosenau 116. 117. Spirt Spirt 17.5018.— r» Drojdiuțe de spirt 21.—21.50 23 Octomvrie. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5% . . 94.— —.— Benta română amort. 5% . . 94.% —.— ft (Schuldversehreib.) . . ---— Oblig, de Stat. C. F. B. 6°, 0 . ---.--­—.— Benta rom. (Bur. eonv.)6'’/0 98.% —.— împrumutul Municipal 5% . . 84 —— Scrisuri func. rurale 7% . . 107.— —.— Scrisuri func. rurale 5% . . 96.% —.— Idem urbane 7%..................... 105 — —.— ft 6%..................... 101.— —.— s 5%..................... 93.— —.— Banca Naț. (500 lei vărs. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) Soc. de Asig. Nat. (200 lei vers.) S. cred. mob. r. (250 lei vers.) Soc. r. de con. (250 lei vers.) Oblig. Casei Pensiunilor. . . Agio.................................. Schimb Londra 3 luni........................... ft ceh................................ Paris 3 luni................................ . cek...................................... Berlin 3 luni........................... ft cek ...... . Viena........................................... 2.05 Agio Redactor responsabil: Septim­iu Albiul

Next