Tribuna, decembrie 1891 (Anul 8, nr. 267-289)
1891-12-08 / nr. 272
Pag. 1086 expulsarea corespondentului Charolinne din Bulgaria. „Kölnische Zeitung“ primesce din Paris scriea, că ministerul francez cugetă acum mai rece despre afacerea bulgară. Pănă acuma agentul diplomatic din Sofia, Lanel încă nu a plecat din capitala Bulgariei, ba e probabil, că guvernul seu nici nu-’l va revoca, ci așteaptă deocamdată raportul scris al acestuia. „Pol. Corr.“ primesce din Berlin un comunicat oficios, după care Bulgaria nu a făcut decât un de dreptul seu, când a expulsat pe Chadourne. Acest drept trebue s-’l recunoască fiecare guvern fiecărui guvern. Este dovedit, că Chadourne a abuzat în mod grav de ospitalitatea bulgară. Schimbări în diplomaţia engleză. Din Londra se telegrafează, că ambasadorul Angliei la Petersburg, M o r i e r, va fi permutat la Roma, care în locul lui va merge la Petersburg Sir Clareford. Politica bisericească în Francia, înregistrăm seriea telegrafică sosită din Paris, că deputatul socialist Lafargue a presentat camerei mai multe proiecte de lege, prin care cere abrogarea concordatului şi a budgetului de culte, precum şi confiscarea averilor bisericesci. Budgetul cultelor să se întrebuinţeze pentru îmbunătăţirea lefilor învăţătoresci, care din averile bisericesci să se formeze un fond de pensiune pentru lucrători. Considerând, că între toţi republicanii este viuă agitaţie pentru separarea bisericii de cătră stat şi pentru reglementarea clerului, aceste proiecte îşi au importanţa lor simptomatică, deşi nu e vorba să poată reuşi. Impăratul Germaniei la Bucuresci. Guvernul român, scria „Românul“, a fost încunosciinţat în mod oficial de sosirea împăratului Germaniei în Bucuresci. Sosirea împăratului va fi în Aprilie viitor. — în acelaşi timp foile din România publică următoarele amănunte asupra venirii, primirii şi petrecerii oaspelui în ţeară: Maiestatea Sa împăratul Germaniei, însoţit de principele Enric al Prusiei şi de o suiţi compusă din 8 persoane, va iisita, înainte de a veni în ţeară, Viena şi Pest». Suveranul Germaniei va sosi la Vorciorova, însoţit şi de ministrul plenipotenţiar al României pe brogă Curtea din Viena. Maiestatea Sa regele şi principele moştenitor se vor afla la Vorciorova încungiuraţi de un numeros statmajor. Deasemanea se vor afla aci şi miniştrii plenipotenţiari ai Austriei şi Germaniei. Trenul regal se va opri câte 4 minute numai la Severin, Craiova şi Piteşci. Aci se vor afla pe peron câte o gardă de onoare, în tot traiectul de la Vorciorova şi până în gara de Nord, toate gările vor fi splendid decorate. Trenul regal va sosi în gara de Nord dimineaţa. De la gară şi pănă la palat vor fi înşirate pe ambele lături ale strajilor trupele din garnisoană, în urmna sosirii şi inima înceta de a mai bate. La această privelişte amuţi unui bărbat blăstămul pe buze , el chema pe preotul la sine, sărută marginea vestraentului seu şi îşi dete duhul. Pe un copil mic îl luă din braţele amorţite ale mamei sale, îl purta gingaş încolo şi încoace, uda buzele lui negre, neterfia palujii sei obraji, şi îl aşecta apoi mort în braţele mamei. Ei îl numiau omul cel blând al deşertului, mântuitorul, îngerul, de care epidemia se teme, fiind trimis de Allah. — îngerul acesta era — Raoul! După ani îndelungaţi se întoarse iarăşi în patria sa, pârlit de soare şi slab, cu o blândeţă cerească în giurul ochilor şi buzelor lui. Toţi se uitau la pelerinul, cu părul alb şi barba brună. El întrebă de unele persoane nu mai gări înse pe nimenea. — Pe un mormânt părăsit îngenunchi, lung timp, în ierburi şi flori sălbatice, dădu la o parte ramurele de iederă şi de rase de pe crucea de marmoră acoperită cu muşchi, şi sărută numele: „Editha“. Se gândia apoi la o altă fiinţă moartă, şi porni la mănăstire să caute pe sora lui; aceasta fu în preijină înmormântată; după dorinţa ei, învălită cum a şi trăit; în odăiţă ei luasee însă un mic bilet. Acolo sta: „Acum, Raoul, îmi poţi ierta. Roagă-te pentru mine, căci rugăciunea ta este sfântă, eu cred în puterea ei“. „Eu încă!“ (zise Bacul şi suspină din adâncul inimii, se va oficia un Te-Deum la metropolie, după care august» oaspeţi vor face o visită I. P. S. S. metropolis lui primat. Apoi va fi un dejun intim la palat, după care la para 2 va avi loc recepţiunea corpului diplomatic, a consiliului de miniştri şi a înalţilor dignitari ai statului. Seara planti de gală la palat, la care vor fi invitaţi membrii corpului diplomatic, miniştrii şi ofiţerii superiori din garnisoană. Oraşul va fi iluminat, care la teatru va fi representaţie de gală. A doua zi, la 10 oare, trupele din garnisoană vor face exerciţii pe platoul de la Cotroceni, după care va urma defilarea. Apoi cei doi suverani vor visita casarmele, şcoalele militare, spitalul militar. Seara va fi retragere militară cu torţe şi musica. A treia oji înalţii oaspeţi vor visita dimineaţa arsenalul armatei, apoi la 2 oare vor pleca la Sinaia, unde vor sta noaptea. A patra 4* mare vânătoare la Sinaia, care în dimineaţa zilei a cincia M. S. împăratul Germaniei şi A. S. I. principele de Prusia vor părăsi castelul Peleş, reîntorcându-se în Germania cu un tren special pe la Predeal, până unde vor fi însoţiţi de M. S. regele şi principele Ferdinand. Sosirea suveranului Germaniei se crede a fi între 3 şi 5 Martie. Aceasta depinde de călătoria ce M. S. împăratul va ave să facă la Kiel, pentru a asista la botezul unui vas de răsboi, în tot timpul şederii Sale în ţeară, vor fi aflaţi pe lângă persoana suveranului german doi generali şi doi coloneii. Se crede că din această suită vor face parte dnii generali Cernat şi Fălcoianu. La onorata „Tribuna“. Primim din cercuri bisericesti foarte distinse ale eparchiei Aradului următoarele : Un răsunet din diecesa Aradului, întimpinarea ce onorata „Tribuna“ în numărul seu de Sâmbătă 18/30 Noemvrie a făcut la cercularul părintelui episcop loan Meţianu de data 20 Octomvrie a. c. nr. 4986, a trebuit să ne convingă despre faptul, că de vor amuţi sinoadele şi congresele tot ne vor rămână cine să apere pe cei asupriţi; nu-ş i vor apăra adevăraţii representanţi ai opiniunii publice. Iată de ce venim la „Tribuna“ cu recunoscinţă, cu răsunet. Aţi făcut observaţiuni puţine, dar bine motivate, şi aceste motive am dori să le cunoască publicul mai pe larg, ca să vadă, că prigonirea intereselor noastre bisericesci-culturale se întâmplă după un metod anumit, şi deci să înţeleagă calea, pe care vor unii a ne conduce, sau apicat vorbind, a ne împinge, întrăm în merit. Când la alegerea de episcop, mai întâiu unii mireni au pomenit de Meţianu, preoţimea s’a înspăimântat şi a desvoltat ântâia oarâ o resistenţă, dar’ a doua oară a ces mirenilor pentru buna pace. Acestea s’au petrecut în public la vederea tuturora, deci sânt cunoscute. Nu vor fi însă cunoscute şi căuşele, care au stîrnit spaima amintită în preoţime, şi acestea să le spunem: Preoţimea se îndoia, dacă s’ar pute să corăspundă un om fără trecut sau rolă în causa noastră publică, necunoscut peste marginile tractului protopopesc sau ale congregaţiunii din respectivul comitat, şi apoi înzestrat cu un studiu teologic numai de câteva luni, pe când la noi toţi preoţii, şi capelanii încă, aveau câte trei ani sau cursuri de teologie în regulă, şi aşa mirenii puteau găsi candidaţi în abundanţă aici la noi, între preoţii noştri maturi, cu studii academice, cu diplome scl., să mai adaug, că avem mulţi, care de când au eşit din şcoală, au mai prins cartea în mână. In scurt, preoţimea era îngrijată pentru vara şi cuviinţa preoţească. Meţianu, odată episcop, începu cu pastorale şi cu cerculare, dintre care cel de la 20 octomvrie a. c. nu este unicul. Presimţul preoţimii se adeveresce. Un om cu miscuri cunoscinţe teoretice, nu înfrunta cu vorbe aspre o corporaţiune în faţa lumii; sau dacă posedea cunoscinţe positive, soia că o corporaţiune, o persoană morală, în nici un codice penal nu este subiect de vină, prin urmare nu poate fi pedepsită cu înfruntare publică peste tot; in fine, ca să cunoască că n’a făcut bine, este încă deajuns o pricepere sănătoasă naturală, precum se exprima bunăoară în proverbul poporal ce zice : cinstesc« cuibul tău ! Cașul subversant nu este solitar, provenit doară din o nebăgare de seamă, fără se lucră astfel neîntrerupt după metod, cum dăm cu socoteala, şi spre ilustrare servească câteva date parte de la Preasfinţia Sa, parte de la argaţii sei, lucruri concrete ce lovesc în vara preoţimii, în existenţa ei şi în simţul religios al credincioşilor, anume: în tipografia diecesană se publică în fiecare an un călindar cu un şematism mic oficial, pe lângă alt material, adecă nu e op privat. Se trimite preoţilor, şi aceştia caută să împartă între popor exemplare cu miile, că fiecare cărturar cumpără barem calendar, pentru unii singura lectură anuală. Ce conţin aceste calendare? Am amână trei ani, şi să citez: în călindarul din 1888 pag. 95 preotul cere stola pentru deslegare. Ţiganul nu vrea să plătească pentru mamă-sa, ci răspunde preotului! beag-o eară! Pe pag. 96 cere preotul stola 3 fl. argint, pentru Ţiganul mort, car’ fiiul mortului răspunde: „Die părinte, dă-’mi o fl, bani răi, şi-’l du dracului de acolea!“ — în călindarul din 1891 pe pag. 91: „popa slugind şi îndrugând de ale lui prin biserică.. ce-’i trasare prin minte, să îndrume dascălul să fure un miel... popa începe evangelia cu: Adus-ni pe biciche? adus pe dracu să te iei“ — în calendarul pe 1892 la pag. 94: „Ţiganul a primit anafora, sărutând mâna preotului, a închis ochii şi zup cu ea în batea.. Dar’ ce drac, când s’o înghită, se trezesce că e încă tot pe buze“. . Este învederat, că funcţiunile bisericesci se iau în bătaia de joc; se atacă, — precum am zis, — simţul religios al credincioşilor, şi astfel existenţa economică şi vara morală a preoţimii. De 17—18 ani episcop, este un interval deajuns, ca dintr’un cler rău să faci bun, sau unul bun să’l strici a deveni rău. După acest interval nu mai poate fi în drept un episcop a se plânge de calitatea clerului seu. Se va zice doară, că dl episcop nu are cunoscinţă de halaripul ţigănesc al argaţilor sei din tipografie. Aceasta s’o creadă, cine poate. Noi credem, precum înţelegem comentarul ce ni ’1 dă dl episcop prin faptele sale proprii, că hirotonesce întru preoţi indivizi de aceia, care departe de a fi învăţat cursuri teologice, n’au nici cele mai necesare pregătiri, revocând astfel evul mediu cu ale sale fabule triste despre cualificaţiunea clerului, apoi hirotonesce şchiopul, miopul, spânul, natus ex adulterio, ex sacrilegio etc. Nomina sunt odiosa. Am scris, că nu se poate vindeca răul ce nu se descopere. Tullius Levita. TRIBUNA CRONICĂ Dela Curte. Archiducesa Maria Valeria e bolnavă de influenză. Buletin oficial nu s’a dat despre starea bolnavei. Sa zice însă că nu inspiră îngrijiri. — Cu atât mai bolnav este însă Ardnducele E r n e ■ t, fratele Archiducelui Sigismund, pe catafalc încă. Și el are pneumonie. Se crede, că el va scăpa cu greu, fiind bătrân, de 68 ani. Medicul care’1 îngrijesce este vestit homeopat dr. R o s s i v a 1 . * Demisia ministrului Fejérváry, ţ ziarul „Magyar Hirlap“ ce ne sosesce aeji aduce scriea, că ministrul honvezilor, baronul Fejérváry ,şi-a dat demisiunea în mâinile lui Szapáry, care luând spre cunoscinţă demisia, a telegrafat-o M. S. Monarchului Causa demisiunii este afacerea cu Ugrón, pe care şi carel-a ofensat în parlament. Un duel va avea loc între baronul Fejérváry, care a şi numit martori pe contele Károlyi Tibor şi pe contele Keglevich István, şi între Ugrón, care sosesce azi la Budapesta pentru a-şi numi martori. * Inspector şcolar la pensie. Inspectorul școlar al comitatului Albei-dejos, Gáspár János, după propria sa cerere va fi scos cu începere dela 1 Ianuarie 1892 la pensie. * Limba maghiară. Ear’ e mare mișcare, ear’ e sărbâtoare în ceata șoviniștilor, în arondismentul IX din Budapesta, ași scriu foile de acolo, s’a început o mare mişcare în favorul limbii maghiare. Credincioşii bisericii catolice au rugat pe preotul din Ferenczváros să predice în limba maghiară, ba s'au făcut paşii necesari ca să se câştige pentru a ţine predici deputatul dietal, vestitul predicator Hock János. Vorba e numai, că cine şi câţi din acei credincioşi o să înţeleagă predicile în limba ungurească. * Un sinucis şi kultur-egylet-ul. Un individ, anume Melchior Weisshaus, desigur vre-un perciunat, de profesiune „intern“ în temniţa de la Budapesta, închis pentru escrocherii, sinucizându se, a lăsat averea sa de 150 fl. kultur-egylet-ului . . . Cum dar’ să fiu fie spor și succes în tot ce kultur egylet-ul face ? ! * Alegătorii comitatului Aradului. în cele șepte cercuri electorale ale Aradului vor fi pe anul viitor 16.164 alegători, dintre care în cercul Iosășelului, curat românesc, 3229; în acela al Sântanei, Nemţi şi Români, aceşti din urmă în majoritate, 2859; în acela al Cbi şi neului, românesc, unde odinioară a fost ales regretatul Mircea Stănescu, 2423; în cercul electoral al Pecîchei, Români şi Maghiari, 2165; la Boro şi neu, curat românesc, 2004; la Siria, majoritatea Români, 1816; la Radna, curat Români, care au făcut păcatul să aleagă pe dl Beleș, 1678 alegători. * Instalarea unui comite-suprem Instalarea noului comite-suprem Dr. Török Albert la Odorheiu se va face cu alaiul obicinuit la 22 Decemvrie. * Serie telegrafică. Oficiile telegrafice ale stațiunilor căii ferate vicinale Braşov - Trei scaune : Brestveni, Boroşneul-mare, Baratuş, Covasna, Imeeîfalău şi Kézdi-Vásárhely au fost autorizată la manipulaţiunea de depeşi de stat şi private. * Nou institut de credit. Primim urmâtoarele cu rugăminte de a le publica: „Făgeţana“, institut de credit şi de economii ca societate pe acţiuni în Făget. Firma institutului de credit şi de economii „Făgeţana“ ca societate pe acţiuni în Făget (Bănat) a fost publicată în „Központi Értesítő“ nr. 100 din 29 Noemvrie 1891. „Făgeţana“, institut de credit şi de economii ca societate pe acţiuni în Făget (Bănat), este autorizată a face următoarele operaţiuni: Acoardă împrumuturi personale pe cambii, acoardă împrumuturi hipotecare, acoardă împrumuturi cambiale cu acoperire hipotecară, acoardă 6% interese la depuneri spre fructificare. Făget, în 17 Dec. 1891. * O nostimadă. Redactorul ziarului muncitorilor „Népszava“ (Vocea poporului!) Radu (Reichenfeld) Ignatz, al cărui proces de presă se desbate la Budapesta, este lucrător de pipe, și ce e mai nostim, cu toate că-l chiamă Radu şi e redactorul unei foi unguresei, nu Reia nici un cuvânt unguresce! Curtea şi juraţii neputându-se înţelege cu el, desbaterile procesului s’au amînat pentru un timp îndeterminat. * Omor şi hoţie. Cât de bine merg lucrurile in Canaanul maghiar, se poate vedea şi de acolo, că nu trece ole în care să nu se înregistreze câte un omor, hoţie, atentate şi alte, de aceste. Alaltăieri de pildă, în hotarul comunei Botya s’a găsit cadavrul faraeii lui Vésza Mihály. Bărbatul a fost arestat, deoarece se crede că el a comis omorul. — Tot alaltăieri un hoţ a atacat în drumul mare de lângă Papa pe un ţeran, omorîndu-’l cu revolverul şi jefuindu-’l de cei 180 fl. ce-’i avea la dînsul. — Tot în această 4* * fost arestat la Seghedin escrociul Gasko, care fusese comisar în acel oraş şi dupâ ce a furat, a fugit la Berlin, acolo antreprenorului Schulz ’i-a furat 8000 mărci, după care furt car’ s’a întors la Seghedin. La arestare s’au găsit la el 3000 fl. și o mulțime de giuvarieale. — în comuna Csápó tinerul țeran Szabó József a omorât pe amanta sa Molnár Rebeka. * Difteritisul și versatul continuă a bântui la Agria cu atâta furie, încât pe fiecare 4* mor copii. Toate școalele au fost închise. * Duel. Un duel sângeros s’a făcut alaltăieri la Budapesta între vicenotarul Héderváry Lajos și oficerul de reservă Kollányi Otto. Acest din urmă a primit rane grele cu sabia. * Foile unguresei despre convenţia comerciala cu România. Foaia „Ellenzék11 din Cluj înregistrează ca pe o serie îmbucurătoare pentru comercial din Ardeal informaţiunea ce o primesce, că în camera română se va face o interpelare asupra necesităţii încheierii unei convenţii comerciale cu Austro- Ungaria, necesitate ce se simte, — 4‘00 numita foaie, — tot mai mult în România. # Un jurat distras. Cu ocazia desbaterii la Dobriţin a procesului de presă interiat de ziaristul Barát Armin contra altui diarist, cu numele Steiner, ovrei da sigur amândoi, din distragere unul dintre juraţi a pus bila greşit, aşa că prin aceasta acusatul a rămas condamnat. în urma declarării juratului, probabil că procesul se va mai desbate iacă odată, aşa că atunci el te va pertracta de trei ori. Va fi însă cam greu pentru jurat să dovedească greşeala ce a comis-o din distracţie! * Pe cine-l iubesc femeile. O mite femei din Neoplanta au adresat o petiţie cătră M. S. Monarchul, rugându-l să graţieze pe ziaristul sârb Iasa Tomici, condamnat la şese ani închisoare pentru că a omorît pe redactorul Misa Dimitrievici, care i-a calomniat nevasta. O sută de femei, in frunte cu d-na Maria Balta şi advocatul V ison ta, se vor duce la Viena, ca să înmâneze petiţiunea. Regina României. Foile din Bucuresci află, că starea sănătăţii m. s. reginei României se înbunătăţeşte din ce în ce mai mult. Cu toate acestea, M. S. regina nu se va întoarce în ţeară decât în primăvara viitoare. * Bustul lui I. C. Brătianu. Cetim în „Voinţa Naţională“ următoarele: Din Iaşi ni se comunică, că cu acceleratul de Vineri dimineaţa va sosi în Bucuresci eminentul sculptor italian Villa, aducând cu sine şi modelul unui bust al marelui Ioan Brătianu, model lucrat în ghips. Dl Villa va deschide la hotelul Boulevard, unde probabil va expune lucrarea sa admirată de cunoscătorii şi iubitorii de artă din Iaşi. Bustul este cu o treime mai mare decât natural şi representă o fidelă şi artistică reproducere a maiestoasei figuri a lui Ioan Brătianu. Dl Ionel Brătianu a vădut acest bust, în prima lui faşă, adecă atunci când era lucrat în terreglaise şişi-a exprimat mulţumirea sa dlui Villa , în ghips bustul a reuşit admirabil şi oricum îl vei privi, vei recunoasce perfecta reproducţiune. Domnul Frederico Gaetano Villa este un distins consilier al Academiei regale de belearte din Milano, unde ’şi a câştigat o mare reputaţiune prin executarea unor însemnate şi măiestre lucrări artistice. Nu s’a hotărît încă dacă bustul se va lucra în bronz sau marmură. Dl Villa va expune lucrarea sa în Bucuresci numai trei zile* A. S. R. principele Ferdinand a dăruit, scrie „Naţionalul“, suma de 4000 de lei gimnasiului din Bacău pentru a-şi complecta * Serbare şcolară. Cetim în „Naţionalul de ieri: Azi fiiind patronul liceului Sf. Sava, un Te-Deum se va oficia la biserica Alba, la care vor asista profesorii şi elevii liceului.. După aceea dl Bianu, profesor, va ţină o disertaţiune asupra literaturii române, cu care se va încheia sărbarea, căci în anul acesta obicinuitul banchet nu va mai ave loc. « De la Societatea presei din Bucuresci. Societatea presei a ţinut Marţi seara şedinţă. S’a votat o pensiune viageră de 100 lei lunar dlui I. G. Valentineanu, vechiu diarist, şi s’au admis în societate următoarele persoane ca membri activi: Dnii N. Filipescu, Al. Ciurcu, S. Pauker, Dr. Kiriac, Dr. N. Tomescu, I. S. Rădulescu, V. G. Mortzun, Th. Moscopol, G. Rădulescu, F. Robin, C. Ghirghiu și Scupiewsky; ear’ ca membru onorific dl Dr. L. Steiner. Dumineca viitoare va fi întrunire generală pentru alegerea comitetului. * Un morun colos în Dunăre. Săptămâna trecută în Dunăre, la gura Buzăului, s’a prins de cătră pescari un morun de o mărime aproape nepomenită la pescii moruni din marele fluviu. Acest morun, scrie „Românul“, s’a vădut Sâmbătă, în 30 Noemvrie, în piaţa de pescărie a Galaţilor, unde cântărindu-se şi vândendu-se a dat următoarele greutăţi şi preţuri: Şcoalele în România. Ministerul instrucţiunii din România publică prin „Monitor“ un tablou asupra situaţiunii instrucţiei primare. După acest tablou sânt 542.468 de copii în etate de a frecventa şcoala, adecă 16.1.8 la sută, dintre care 75.940 băieţi şi 15.648 fete. In toată ţeara se află 298 şcoale de băieţi, 263 de fete şi 2566 mixte Total 3127 de şcoale în ţeară. * Din Bucovina. Se telegrafează din Cernăuţi ca în urma unor carte conmunele Boian şi Lehuţeni iscate din pricina hotelului, 500 locuitori din Lehuţeni au luat cu putere în posesiunea moşia din Boian proprietatea unui anumit Neuschotz. Gendarmeria a întrevenit și a arestat pe mai mulţi ţerani. * Incendii. In comuna Lobnitz, de lângă Bielitz, a ars fabrica de postav Bartelemus et Comp., făcendu se o pagubă de 2 milioane fl. La Valparaiso, în America, a ars gara centrală. Pagubele se urcă la jumătate milion dolari. * Condamnarea unui redactor. Redactorul Ioii „Male Novine“ din Belgrad, Drgolab Lilienkovici, a fost condamnat la o lună închisoare pentru un articol ce a scris contra Monarchului Francisc Iosif, Carnea 296 dgr. â 90 bani 266 Iei Icre 80 „ ă 18 lei 1440 „ Capul 67 „ a 50 bani 33 „ Cieiu 5 „ a 40 lei 200 „ Intestinele 25 „ — — Total .473 „ Prețul 1939 lei * biblioteca. Se scie, că acest gimnasiu poartă numele principelui Ferdinand. * Mişcări în diplomaţia română, în numărul seu de Vineri, „Monitorul Oficial“ al României publică decretul regal, prin care dl C. Esarcu, fost ministru de externe şi senator, este numit ministru representant al României la Roma. Invenţiuni. „Secolul“ din Craiova scrie: Putem anunţa cu multă plăcere, că domnul I S. Ipcar, electrician din Craiova, a inventat un comutator electroautomat şi o baterie galvanică foarte constantă denumită „Ipcar“ aplicabilă pentru lumină, forţa motrice, telegrafia de stat, de curenturi de emisiune pentru distanţe mari, centrale mari, micro-telefonice etc. Acest aparat înlocuesce cu succes orice baterie galvanică combinată cu acoid de cupru, accid sulfuric, nitric, bicromat de potasă şi alte substanţe electro chenicale, care sânt foarte scumpe şi dificile de întreţinut. Recunoscută de electricianii cei mai renumiţi ca una din cele mai ingenioase şi utile invenţiuni ale secolului nostru, patentată în toate statele Europei şi Americei, această invenţiune va aduce mari foloase electricităţii şi va face onoare României şi în specialCraiovei, în curând dl Ipcar va face experienţe publice cu noul seu aparat, la care muncea 8ee de ani îndelungaţi. Felicităm pe concetăţeanul nostru şi-l sfătuim să continue înainte pe calea ce a apucat, nedându-se în lături de la orice sacrificii. — Un mecanic Georgescu, scrie „Globul“, a inventat o maşină pentru a comprima cantităţi mari de medicamente, pulverizându-le în pilule mici. O comisie compusă din colonelii doctori Demostene şi Petrescu și farmacistul colonel Niculescu, a fost însărcinată cu studiarea acestui sistem. * Nenorocirea dela Palota. Sub acest titlu foile din Bucuresci scriu următoarele: în staţia Palota s’a întâmplat Luni seara o nenorocire, care a impresionat adânc pe asistenţi. Trenul mixt 68 staţiona în gara Palota. Printr’un accident regretabil, când a pornit a prins între roate pe căpitanul Mănoiu şi e i a tăiat în două picioarele. în acea oribilă stare de sluţenie şi suferinţă, nenorocitul căpitan a fost transportat la spitalul din Străhaia. * Academia Românâ. Ieri Academia Română a ţinut o şedinţă publică. Dl Gr. Todrescu a făcut comunicări asupra mai multor cestiuni importante privitoare la domnia lui Mircea cel-Bătrân, care dl I. Bianu a vorbit despre „Articlul la numele propriu român masculin şi femenin“. Nr. 272