Tribuna, ianuarie 1893 (Anul 10, nr. 8-23)

1893-01-15 / nr. 10

Nr. 10­ 6. Având în vedere, că este just şi echitabil, ca o astfel de lucrare se fie şi din punct de vedere material remunerată, atât membrii comitetului de redacţiune şi redac­torul responsabil vor primi câte o remunera­­ţiune corespunzătoare, cât şi colaboratorii externi un onorar pentru articolii ce-­i vor publica în foaie. Anumit: remuneraţiunea membrilor comitetului de redacţiune se fixează acum odată cu câte 150 fi. de persoană, la care pentru redactorul responsabil se mai adaugă încă o sumă de 100 fi. pe an, care onorarul se socoteşte cu 20 fi. pe coală ti­părită ch­eia, făcându-se excepţiune de notiţe şi corespondenţe. Autorilor articolilor mai de căpetenie le rămâne dreptul a dispune asupra productelor lor şi după tipărirea în foaie. 7. Având în vedere, ca foaia să fie ac­cesibilă fiecărui învăţător, preţul abonamen­tului nu va trece peste 3 fi. pe an, presupu­nând un număr de 600 fi. abonamente plătite, în care cas se pot acoperi toate cheltuelile tipografiei, ale redacţiunii şi ale colaborării, rămânând şi un mic profit. Când numărul acesta de abonenţi plătitori, nu s’ar pută do­bândi prin modalitatea amintită în punctul 11, veneratul consistor să fie rugat a veni în ajutor prin o potrivită subvenţie anuală. 8. Editura şi tipăritura foti­o va primi tipografia archidiecesană, care va încassa abo­namentele şi va plăti remuneraţiunile şi ono­rarele, transpunând comitetului de redacţiune sumele cuvenite pe fiecare an în 4 rate, ră­mânând ca venitul curat după cele 600 abo­namente să între în un fond de reservă, me­nit a asigura edarea foii în viitor. Când fondul va fi destul de mare pen­tru acest scop, o parte a venitului curat se distribui la alte fonduri archidiecesane. 9. Trecând abonamentele plătite peste numărul de 600, din venitul curat 50°/0 se vor da fondului numit, iare 50% se vor fo­losi în favorul ameliorării redacțiunii (biblio­tecă, mobiliar, onorare, remuneraţiuni.) 10. Pentru cazul, când numărul abona­mentelor plătite ar trece peste mine, costul abonamentului, fixat cu 3 ti., se va reduce la o suma și mai mică. 11. Având în vedere, că­ldarea foii s’ar pute începe și existența ei ar fi asigu­rată numai pentru casul, când ar fi asigu­rate 600 abonamente plătite, venerabilul con­sistor se fie rugat a sprijini lucrarea aceasta în favorul şcoalelor şi al învăţătorilor prin aceea, că va îndatora pe fiecare comună, care susţine şcoala confesională, se prenumere foaia pentru şcoala confesională din comună; de a­­semenea se fie îndatorată fiecare reuniune învăţătorească şi subreuniune a prenumăra din mijloacele proprii cel puţin câte 1 exem­­­plar, eventual şi mai multe, după mijloacele de care dispune. în felul acesta, fără prea mare îngreu­­nare, s’ar pută asigura numărul trebuincios de abonamente plătite, care sporite prin abo­namente din partea învăţătorilor particulari şi altor persoane, ar pută ajunge la suma de 800—1000, când apoi ar permite indicata reducere a preţului de abonament. 12. Foaia ar urma a se da începând cu anul şcolar şi sfîrşind cu el, va să zică în 20 numeri de cel puţin o coală, format octav mare, articoli principali cu cicero, ce­­ialalţi cu garmond, la l-a şi la a 15-a a fie­cărei luni. 13. Comitetul redacţional îşi va deter­mina lucrările sale mai deaproape în un re­gulament intern. 14. Venerabilul consistor să fie rugat a dispune, ca concursele la posturile învăţă­­toreşti să se publice în această foaie, care să primească şi taxele cuvenite pentru aceste publicaţiuni. 15. Pentru caşul de încetare a foii bibloteca şi eventualul mobiliar al redacţiunii trece la biblioteca seminariului „Andreian“ şi la bibliotecile reuniunilor învăţâtoreşti Dr. D. P. Bărcianu, I. Popoviciu, preşedinte, secretar I. Acest proiect, supus deliberării adunării generale a reuniunii învăţătorilor din districtul Sibiiului, ţinută în zilele de 27 şi 28 Sep­temvrie 1892 în comuna Gura-Rîului, s’a primit în unanimitate în şedinţa a IlI-a Nr. prot. 8. VARIETĂȚI. Moartea lui Mo. Curtea din Anglia de sigur va lua în curând... doliul. Mo a plecat ca să se întâlnească cu prietenii sei în regatul umbrelor. Acest Mo nu e altul decât gentlemanul care la 1839 la Hyde-Park ceru mâna re­ginei Victoria pe când ea făcea o preumblare. De la acea epocă Mo trăi liniştit în Bethlem’s ospedale din Londra. Acest decan al Instrucţia sa era vastă, caracterul seu foarte plăcut şi conversaţia sa era plină de spirit şi foarte atracţioasă. Când Mo făcu scena din Hyde-Park, zise ca să se justifice, că el n’a putut să se nesupună lui Napoleon I, mort cu 18 ani înainte, care ţinea foarte mult la unirea sa cu atunci tinăra regină a Angliei. Dar’ regina îl respinse şi Mo mult de năcaz 54 de ani după refusul reginei. Cum se numia? Cine era? Asta este enigmă pentru toţi. John Blul îl numia Mo, prescurtare dela monoman; dar’ adevăratul seu nume s’a uitat şi se zice că toată nebunia lui era gândul fix sau dorinţa fixă de a fi soţul reginei Angliei. (Cea mai lungă linie telefonică din lume.) Cea mai lungă linie telefonică care există actualmente în lume este cea care leagă New-Yorkul cu Chicago; ea are 1520 chilo­­metri de lungime. S’ar fi crezut oare în po­sibilitatea unei linii de aşa mare distanţă, nu numai în câţiva ani? Un asemenea fenomen e chiar pentru cei­ ce vor veni un lucru mi­raculos. Comunicaţiunea telefonică între New-York­­ şi Chicago se face prin ajutorul a două fire de aramă cu un diametru de 4 milimetri, cântărind aproape 110 chilogrami pe chilo­­metru, ceea­ ce face pentru cei 3040 chilo­­metri de fir, o greutate de 375 tone. Cifra aceasta face să se aprecieze ce viitor deschide telefonul minelor de aramă, între New-York şi Chicago pe stîlpi de cedri s-au aşezat 42.750 răsuleţe de porţelan. Din public.*) Dare de seamă şi mulţumită publică. Au mai incurs la fondul şcoalei din Şoi­­muş următoarele oferte benevole: Transport din nr. 275 al „Tribunei“ fl. 413.90 Prin dl Mihaiu Baciu, preot în S.­Fe­­leac, cu lista nr. 19 dela următorii domni: Mihaiu Baciu 1 11.; Leon Murăşan 20 cr.; Gavriil Marţian, Chiraleş, 20 cr.; loan Mathe, Chiraleş, 50 cr.; loan Moldovan, Chiraleş, 10 cr.; Dobres Ştefan, Feleac, 50 cr.; d-na Ludo­­vica Rusu, Ida­ mare, 10 cr.; George Micu, Apafalău, 50 cr.; Iuliu Belciug, Simtereag, 25 cr.; Figazan 50 cr.; loan Morariu, Be­­clean, 40 cr.; Ilie Mircea, Beclean, 20 cr.; Teodor Rupcea, S-Odorheiu, 1 fl. Prin dl Valeriu Stoian, cu lista nr. 20, s’a colectat dela următorii domni: loan Bela, Ghisasa-sup., 50 cr.; Valeriu Stoian, preot 1 fl.; Dumitru Vişa, înv. 20 cr. Prin dl Petru Căr­ci­un­ar­iu, advocat în Orșova, ca colectant cu lista nr 21, dela d-na Aneta Călciunariu 1 fl. Prin dl Alexandru Popoviciu, preot gr.-or. în Cuşma, cu lista nr. 22, ca colectant, dela poporenii gr.-or. din Cuşma 1 fl. 56 cr. Prin dl Dorothea Cimbulea, comptabil la banca „Iulia“ în Alba-Iulia, ca colectant, cu lista nr. 23, de la următorii domni: George Filip din Alba-Iulia 1 11.; N. Barbu din Alba- Iulia 1 fl.; N. N. din Alba-Iulia 20 cr.; Do­rothea Cimbulea din Alba-Iulia 50 cr. Pian dl A. Can­da­le, șef silvicultor la domeniul coroanei în Mălini, România, cu lista nr. 24, s’a primit 60 lei noi.28 11 . Prin dl Vasile Baciu, învăţător în Ilva­mare, cu lista nr. 25, ca colectant dela ur­mătorii domni: Vasile Baciu, învăţător 3 11.; Irimie Şorobetea din Sân-Georgiu 1 fl.; Iero­­nim Slăvoaca din Ilva-mare 1 fl ; loan I. Con­stantin din Ilva-mare 50 cr.; Zaharia Galeş din Ilva-mare 50 cr.; Vasile Groze, preot în Maier 1 fl ; Zaharia Bulbuc, preot în Măgura 1 fl.; Ioachim Murășan din Ilva-mare 30 cr.; T. Pitucean din Rodna-veche 50 cr.; loan Te­­cariu din Ilva-mare 20 cr.; Leon Tomegea din Ilva-mare 30 cr.; Procope Galan din Ilva-mare 50 cr.; P. Moldovan din Ilva-mare 20 cr.; Ga­vriil Carafa-Suciu 50 cr.; Vasile Lăzăruţ 10 cr.; Iacob Tomegea 20 cr.; Terente Lesian 10 cr.; Mihail Gălan 10 cr.; Paramon Maroşan 10 cr.; Bozga Gacia 20 cr.; Daichendi din O.­Radna 30 cr.; Reuniunea de credit şi economii din Ilva-mare 2 11.; loan Someşan din Ilva-mare 50 cr. — Suma 468 11. 41 cr. Pentru care binefacere se aduce şi pe această cale atât dlor colectanţi cât şi dom­nilor contribuenţi din partea subscrişilor în numele senatului şcoalei din Şoimuş mulţu­mită profundă. Totodată rugăm pe domnii care au primit liste de colectare în folosul şcoalei noastre să binevoească a grăbi cu retrimiterea acelora cu sau fără resultit, ca să ne putem încheia socotelile cu dare de seamă despre colecta întreprinsă. Şoimuş, 14 Ianuarie 1893, Ioan Baciu, Samoilă Luca, preot TRIBUNA Bibliografie. La „Institutul Tipografic“ au sosit acum şi se află de vânzare cu preţurile aici sem­nate, următoarele opuri ale autorilor români mai distinşi: Părăsiţii, de Delavrancea . . . fl.1.80 Linişte, de Delavrancea . . . 15 1.35 Trubadurul, de Delavrancea . . r. 1.80 Pui de lei, de loan Nenițescu ,n 1.80 Napasta, de Caragiali . . . .n—.68 Monologări, trad, după autori fran­cezi de Tincu................................n—.90 Basme, de D. Stăncescu . . .D 1.80 Doamna Kiajna, de Rădulescu-Niger și Tincu.....................n— .90 Istoria literaturii, de Gast­er . .n 2.25 Poesii, de Stoienescu . . . . îî 1.80 Cerbul de aur, istorioare pentru copiin 1.35 Floarea din Firenze........................ TI 1.45 Lascar Viorescu, de Kotzebue . . T­ 1.80 Poesii, de V. Micle...................... 1.35 Poesii, de C. Scrob.....................n 1.80 Poesii, de Al. Macedonsky . .n 1.80 Poesii, de Gh. din Moldova . . .n—.90 Calendarul Bucurescilor pe 1893 .n—.60 Pablo Domenich, de Carmen Sylva .n—.30 Carmen Sylva, de Delavrancea.n—.50 Bradi și putregaiu, de N. Xenopolu—.50 A apărut: Doina „Primăvara” pentru o voce cu acompaniare de pian. Cuvinte şi m­usică de Sofia Vlad născ. Rădulescu. A apărut: „Luptele pentru naţionalitate“ ale Româ­nilor de peste munţi. De George Adamescu. Bucuresci 1892. A apărut: Raportul anual al societăţii academice social-literare „România-Jună“ din Viena pe anul 1891/2. _______ în editura „G. Freytag­et Berndt“ din Viena a apărut: „Carta comunicaţiunii şi calendarului de comptoar în Austro-Ungaria11 pro 1893. Carta cuprinde toate rutele dru­mului de fer, poştei şi vaporului cu toate sta­ţiunile şi altele, pe lângă ridicarea căilor fe­rate de stat şi private, mersul trenului accelerat, căile ferate cu văgaş duplu, diferenţa între timpul Europei­ centrale şi timpul local, mai departe trei cartoane: Linia locală vieneză, Boemia de Nord cu împregiurimea Pragei şi o cartă a căilor ferate din Peninsula­ Balcanică etc. etc. etc. A apărut: „Un păcat strămoşescDiscurs ţinut în 12 Octomvrie n. 1892, de Dr. I. G. Sbiera. Cernăuţi, 1892. Tipo-litografia conces. arch. Silvestru Morariu-Andrievicî. Călindarul dilei. 15/27 Ianuarie 1893. Iulian: Cuv. P. Pavel Tiv. Gregorian, loan Chis. Soarele: rSsare 7.26, apune 4..4 Buletin meteorologic, după Ceroina Sibiiu, 26 Ianuarie n. 8 oare dimineaţa. 1Prelumea atrioui. in mm. (Pdediul lunar 726.9) Temperatura Maximul şi minimul de temperaturi Direcţia vântului Obacivavă Diferenţa din proitiuă 727.2 —2.3 —18 2 Din țeară 18 Ian. n. 8 oare dimineața. Stațiunile Presiun. atrcosf. iu ic in. 1 —17.3—20.81 SO Temperat kam Celei m Ventel direcția tăria Budapesta . . 763­­­ 13.6V 2 Satmar . . . 764 — 15.4s 2 Cluj .... 764 — 15.4V 2 Orșova . . . 762 — 10.5N 5 Arad . . . 765 — 18.4D 1 Panciova . . 764 — 18.8 M­4 Sosiţi in Sibiiu. La 23 Ianuarie n. Hotel nNeurihrern. S­endrey, comerciant, din Budapesta. Praturinsky, Paszka, Toschka, Goldschmidt, Gustav Hell şi Weinberger, comercianţi, din Viena. Hotel „Meitzer“. Carol Schnei, inspector, din Cluj. Carol Roth, din Sighişoara. Ed. Hell, proprietar, din Gura-Rîului. loan Todea, preot, din Albac. Iosif Mindei, din Lipova. Daniil Weisse, din Viena Teatru orăşenesc. Astăzi, Joi, 26 Ianuarie n.: „Die sieben Schwaben“. Operă poporală în 3 acte de H. Wittmann şi J. Bauer Sâmbătă, 28 Ianuarie . Eco­nomic. Falimente în România. Foile d­in România aduc ştirea că tribunalul comercial de Ilfov a declarat în stare de faliment pe Samuel Kaimer, comerciant de haine gata din strada Patria, şi pe Pandele Petrescu şi Fried­mann din strada Lipscani, Bucureşti. Comerciantul de manufactură Aron B. Solomon din strada Bazaca, Bucureşti, a fost declarat în stare de faliment. —ss — Furnisare. Camera comercială din Braşov vesteşte că direcţiunea din Cluj a căi­lor ferate de stat ungare a escris licitaţiune cu oferte pentru furnisarea de diferite obiecte de inventar, precum cuptoare, mobile şi alţi articli de tîmplărie, articli de tinicherie, sal­tele, articli de perierie, sîrărie, de sipetărie, de blănărie şi de curelărie etc. etc., pentru timpul dela 1 Aprilie 1893 pănă la finea lui Martie 1896. Terminul presentării ofertelor e 16 Februarie 1893. Acei aferenţi care nu au efectuat pănă acum nici o furnitură pen­tru căile ferate de stat ungare, sânt îndrumaţi a alătura la ofertele lor un atestat de soli­ditate şi capabilitate, în care e­a se scoate îndeosebi la iveală şi împregiurarea, că obiec­tele de furnisat sunt fabricate în ateliere sau fabrici indigene. Articolii de furnisat sunt priviţi numai atunci ca provenienţă ungu­rească, dacă sunt prevăzuţi cu o marcă de scu­tire înregistrată; această marcă e a se ridica în ofert. Reflectanţii la această furnitură se aducă nesmintit această intenţie la cunoştinţa biuroului camerei comerciale din Braşov, pen­tru a se puta procura pentru ei la timp for­mularele de ofert necesare. Escrierea licita­­ţiunii se poate vedea în biuroul camerei co­merciale din Braşov. —*— Purtarea emblemei ţerii. Camera de comerciu din Braşov, în urma unui exmis al ministerului de comerciu ungar, atrage atenţiunea celor interesaţi, că în virtutea art. de lege XVIII. 1883 privitor la purtarea emblemei întrunite sau despărţite a ţerilor de sub coroana Ungariei) precum şi în sensul ordonanţei­ circulare a ministerului de interne nr. 29.722 din anul 1884, ca acele firme care au câştigat patentă pentru o invenţiune, nu­mai singur pe basa acestei patente nu sunt îndreptăţite a purta emblema ţerii. —$­— înmulţirea firmelor ovreesci în Ardeal. De câţiva ani încoace elementul ovreesc a început se inundeze şi ţeara noas­tră. Aproape nu se mai află nici un oraş unde să nu găseşti mulţime de firme evreeşti care fac mare concurenţă firmelor indigene. Nu peste mult întreg comerciul şi industria ţerii noastre vor ajunge în mânile Jidanilor. Una din ramurile principale ale industriei ardeleneşti e industria de lemn. Asupra aces­teia ’şi-a îndreptat acum jidănimea privirile. Foile din Pesta ne spun adecă că de curând s’a constituit acolo o societate ovreească pe acţii, care va lua în primire toate cherestelele, industriile de lemn, căile ferate etc. dela firma în liquidaţiune „Industria de pădure ardele­nească Morpurgo et Comp. în Triest“, dim­preună cu toate activele şi pasivele acestei firme. Preţul mărfurilor Piaţa din Făgăraş, 16 Ian. n. Grâu hectolitrul fl. 5.-- pănă 5.6­­; grâu mestecat fl. 4.— pănă 4.25 s­eară fl. 3.— pănă fl. 3.20; orz fl. 2.50 pănă fl. cucuruz 2.80; orgs fl. 1.70 pănă fl. 1.30; fl. 3. pănă fl. 3.50; mazăre fl. 7.— pănă fl. 8.— fasole fl. 3.50 pănă fl. 4.—; linte fl. 8.— pănă fl. 9.—; sSmânţă de cânepă fl. 6.— pănă fl. 6.— semenţa de in fl. 9. - 10.—; cartofi fl. 1.— pănă 1.25; mălaiul fl. 8.— pănă fl. 9.—; seu brut 10 chilogrami fl. 22.— pănă fl. 24.—; lumini de seu turnate fl. 41.-- pănă fl. 42, unsoare de porc 1 nj chl fl. 60.— pănă fl. 65.—; slănină 100 chilo fl 50 pănă fl. 56.—; săpun 100 buc. fl. 22.— fl. 24 —; cânepă fl. 30.— pănă fl. 36.—; fen fl. 1.80 pănă fl. 2.— carne de vită chile 48.50 cr.; carnea de viţel 44 pănă 48 cr.; carnea de porc 44.— pănă 48.—; carnea de berbece —.— pănă ; ouă cu 10 cr Tîrgul de rîmâtori în Steinbruch. în 24 ian. n. s’au notat: ungureşti bStrâni grei 44.— cr. pănă 46.— cr., de miji­c 44.— cr. pănă 45— cr., ungureşti grei tineri 48.— cr. pănă 49.— cr., de mijloc 47.— cr. pănă 48.— cr., ușori 45.1­, cr. pănă 46. — cr., marfă țerănească grea 45.— cr. pănă 46— cr. de mijloc 46.— cr. pănă 46.Va ci­., uşoară 44.— cr. pănă 45.— cr., românești, de Bakony, grei — .— cr. pănă —.— cr . transito grei —. — cr. pănă —.— cr . transito de mijloc — .— cr. pănă —.— cr., transito uşori —.— cr. pănă —.— cr., transito sâr­beşti grei 4.— cr. pănă 45.— cr., transito de mijloc 44.— cr. pănă 40.— cr., transito uşori 43.— cr. pănă 44.— cr. Dr. Sferic N. Ciurcu, IX., Pelikangasse nr. 10, Viena. Consultaţiuni cu celebrităţile me­dicale şi cu specialiştii dela facultatea Pag. 39 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 24 Ian. n. 1893. Seminte cu­­as O Preţul per 100 chilogr. ! Cualitatea­­ per Hect. Preţul per 100 chilo dela 1pănă dela pănă Grâu Bănăţenest vechiu 74 —.—75 7.40 7.50 Grâu dela Tisa 74— — 75 7. 0 7 60 ( Jun ti Poate 74 75 7 d.Pi 7 F»F» Grâu de Alba-Reg. „ 74_t.______ 75 7.45 7.55 » „ Bacîca „ 74— —# —75 7.50 7.60 Grâu ung. de Nordj 74 75 SSminte, Cualitatea Prețul per vechi ori noue Soiul per Hect. 100 chilogr. dela pănă Secară 70--72 6 20 6.40 Orz de nutreț 60--62 5 10 5.4! n de vinars 62--64 5.50 6 — n de bere 64-—6t» 6.20 7.40 OvSs 39--41 5.50 5 80 Cucuruz (porumb) bănăț. 75 4.60 4 65 de ab­solu 73 4 55 4.60 Meiu— ----­Hrișcă-4 10 4 85 Grâu de toam. 7 56 7.58 fl ri de primă. O7 41 7.42 fi Cucuruz Sept.-Oct. _ rfl g n--.--­g. --.­a*n Maiu-Iun. «g 4 71 4.73«A Oves de primă. Hi\46 a“ 5 48 fl Aug-Sept. NoP.11.20a 11.2 Cursul .uroaucte diverse SOIUI dela pănă . — Sem. de trif. Lucercă ungurească 48 -58 -n roșie 64 —71 -Uleu de rap. rafinat .(2 —32 69 Uns. de porc dela Pesta 59 5060-1 « dela țeară ------1 Slănină svântată 41 —42.— TA •S fl afumată 51_52 -s SSu 33-36. -© Prune ____--3 Lictar slavon,nou 21 5022-g n bănățenesc 21 -22.­Miere­a galbină străcurată 35-87-Ceară de Rosenau 140. 141 Spirt brut 13 5013 75 1 Drojdiuţe de spirt 51 2551­­.o Cursul pieţei din Sibiiu. Din 6 Ianuarie n. 1893. Hârtie-monetâ români . . Comp. 9.43vend. 9.50 Lire turceşti .... * fl 10.70 „ 10.80 Imperiali.......................... • fl 9.70 „ 9.80 Ruble rusești .... * fl 1.70 „ 1.22 Bursa de Budapesta. Din 24 Ianuarie n. 1893. Renta de aur ing. 6— . . ..........................—.— n n „ „ 1 .....................* * • 114 40 „ „ hârtie „ 5°/0....................................101.50 împrumutul căilor ferate ing.................................122.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)...................................................120.- -Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune) ..................................................101.50 Bonuri rurale ing.....................................................96.25 „ „ croate-slavone ....... 97.50 Obligaţiunile desp. regaliilor...............................101.10 împrumut cu premiu ing.........................................146.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 142.— Renta de hârtie austriacă.................... . . 98.50 „ de argint austriacă..........................................98.25 „ de aur austriacă........................................116.50 Locurile austriace din 1860 . ..........................118.50 Acțiun­ile băncii austro-ungare.......................... 1072. — „ „ de credit ung ...... 367.75 „ „ „ „ austr. ...... 321.20 Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albina“..................................................................101.— Argintul................................................... ..— Galbeni împărătești..............................­. . . 5.68 Napoleon­ d’ori........................................................... 9.58 Mărci 100 imp germane.................................... 59 80 Londra 10 Livers sterling­.................................— Bursa de Viena Din 21 Ianuarie n. 189*. Renta de aur ing. 60/0...............................—.— „ *­­ » **0.....................................114.30 „ „ hârtie „ 6°/0.....................................101 40 împrumutul căilor ferate ing........................122.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emis une) . .........................................120.— (Amortisarea datoriei căile ferate de­ Ost ung. 2-a emisiune)..............................................102.15 Bonuri rurale ung............................................96.80 „ „ croate-slavone.............................. .— împrumut cu premiu ing..............................149.80 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 141.50 Renta de hârtie austriacă ....... 98.75 „ „ argint austriacă...............................98.30 „ „ aur austriacă . . .............116.70 Losuri pentru austr din 1860 ............................— Acțiunile băncii austro-ungare................. 1070.— „ „ de credit ung.............................. 366.75 „ „ „ austr ..... 82.— Argintul..........................................................— Galbeni împărătești.............................................. 5 67 Napoleon­ d’ori ........... 9.62 Mărci 100 imp. germane.................................... 59.27 * Londra 10 Livres sterlingi.........................123.50 Bursa de Bucuresci. Din 2 Ian. st. v. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 6"/„ . . 158. - Renta română amort. 5 °/0 . . 06 ‘/4 „ (Schuldverschreib.) . . --. — Oblig, de stat. C F R 6°/0 102.— * --­Renta rom. (Rur. conv.) 6;'/0 ---.---— împrumutat municipal 5°/0 . . — .--­Scrisuri func. rurale 7° 0 . . . 98.— --.-­Scrisuri func. rurale 5°/0 . . . 104.50 ---.-­Idem urbane 7°/0.......................... 102 — 3 6°/0.......................... 93.— —. -­. 5°/o Banea-Naţ. (500 lei vers. într.) Soc. Dacia-Rom. (2­0 lei vers) Soc. de Asig. Nat. (100 lei vers.) Soc. rom. de reasig....................... Soc. r. de cou (250 lei vers.) Oblig. Cassei Pensiunilor . . . Agio.............................................. Schiul Lon­dra 3 luni......................... . *­eek.............................. Berlin 3 luni.............................. . cec.................................... Paris 3 luni. 84.. .645 298 310 101

Next