Tribuna, noiembrie 1894 (Anul 11, nr. 232-255)
1894-11-26 / nr. 252
Nr 252 Vidu o serenadă excelentă. Primul orator a fost dl protopop Vicenţie Grozescu, al doilea dl advocat Dr. George Io b ri n. * Toleranţă română. „Nemzeti Ujsdg“ de la 1 e. n. anunţă: „în Romania Maghiarii emigraţi acolo au, fireşte, mai multe şcoale în care şi limba de propunere e cea maghiară. Ultraiştii români au cerut ministrului instrucţiunii, ca se introducă in mod obligator în aceste şcoale limba româna ca limbă de instrucţie. Ministrul a fost însă mai cu tact şi a ordonat numai atâta, ca între obiectele obligatoare de instrucţiune se fie introdusă şi limba română“. Ce ar fi făcut oare şoviniştii dacă într’un cas analog ministrul de şcoale al Ungariei ar fi procedat astfel? De sigur ar fi stat se-’l pună în furci. * Societatea (le lectură „Andreii Şaguna“ învita publicul românesc la şedinţa publică ce se va ţină Marţi în 29 Nov. st. v. în memoria marelui Archipăstor Andreiu, în sala cea mare a „Seminarului Andreian“, începutul la 7 ore seara. Oferte marinimoase se primesc cu mulţumită şi se vor curta pe cale publică. Programul şedinţei este următorul: 1. „Cântec de jertfă“, de L. von Beethoven, executat de corul seminarial. 2. „Unele trăsături ale caracterului“, disertaţiune cetită de autorul Marcu Jantea, cleric în cursul al IlI-lea. 3. „Rugămintea din urmă“, poesie de George Coşbuc, declamată de Victor Oţoiu, cleric în cursul al II-lea. 4. „Cântec de seara“, de Nicolau Popovici, executat de corul seminarial. 5. „Scena I, actul al V-lea din „Hoţii“, tragedie de Fr. von Schiller, predată de Andreiu Badiu, Sterie Stinghe şi loan Hossu, clerici în cursul al IH-lea. 6) „Credinţa şi însemnătatea ei“, disertaţiune cetită de autorul Ioan Toma, cleric în cursul al IlI-lea 7. „Ţiganul şiret“, anecdotă de Th. D. Speranță, declamată de Iacob Marin, cleric în cursul I 8. „Marș ostășesc“, arangiat de Nicolau Popovici, executat de corul seminarial. * Avis Românilor din Selagiu. Din Selagiu primim următoarele şire recomandândule Românilor din Selagiu. Atrag atenţiunea membrilor comitaten şi români ai congregaţiunii Sălagiului, ca la adunarea generală ce se va ţine la 12. c. se se presenteze în număr complet, deoarece sânt de combătut aspru, punctele 8 şi 9, care ţintesc la despoierea pungilor române în favorul comediilor rasei dominante cu prilegiul sărbărilor millenare. La o parte cu interesele personale când e vorba de interes naţional Un membru comitatens. * Infamie foarte obicinuită în Ungaria. Din Haţeg ni se scrie, că notarul comunal din Cârneşti (corn. Hunedoarei) cu numele Maksay Károlyi-a interzis (!) ţeranului Ştefan Nicolescu se mai aboneze şi să cetească „Foaia Poporului“ sub cuvânt, că legea nu permite cetirea foilor române. E revoltător chipul cum abusează de puterea legii până şi notarii comunali ungureşti şi obrăznicia cu care îşi bat joc de ţeranii români. De asemenea abusuri păcătoase ministrul Hieronymi n'are cunoştinţă! Noi atragem atenţiunea ţeranilor noştri să nu se supună la mei o „poruncă“ de asemenea natură, oricine mi-ar da-o, ameninţă-i cu orice legi sau pedepse, car’ contra indivizilor ca jupânul Maksay să facă arătare pentru ilegalul amestec şi presiune exerciată prin abus de lege. Pentru tombola din Bucureşti la adresa „Foii Poporului“ au sosit alaltăieri din Ruscior, precum am anunţat în numărul nostru 250, 25 de diferite ţesături. Iată numele domnişoarelor dăruitoare : Valeria Dragoş 3 bucăţi, Botha Carolina 2 buc., Paulina Dragomir 1 buc., Afimie Dragoroir 1 buc., Carolina Timbus 1 buc., Maria Cosmuta 1 buc., Catarina Cosmuţa 1 buc., Eleonora Petrovan 1 buc., Gafie Dunca 1 buc, Maria Birle 1 buc., Parasca Birle 1 buc., Auişca Cosma 1 buc, Auica Sabo 1 buc., toate din Ruscior. Ana B. Hangea 1 buc., Maria Stupariu 2 buc., Afimie B. Hangea 1 buc., Maria Dragomir 1 buc., Catarina Bota 1 buc., Rosa Mihalca 1 buc., Afimie Bob 1 buc., Rosalia Pop 1 buc., toate din Capolnoc-Mânăștur. * Profesori ardeleni în România, într’o notiţă a „Timpului“ găsim numele a trei Ardeleni. O reproducem. La concursul pentru catedrele de limba germană de la gimnastile din Tecuciu, Călăraşi şi Peatra-Neamţu au reuşit următorii candidaţi: Dr. Gh. Pop (cu media 8.24), Dr. G. Oprescu (7.94), Dr. I. Gherghel şi Anuşcă (ambii cu media 8.59) şi V. Mândrescu (7.09). Vor fi recomandaţi spre a fi numiţi dnii Dr. Gh. Pop, care a fost admirat pentru răspunsurile sale obiective şi expunerea-e i frumoasă, G. Oprescu, Gherghel şi Anuşcă.* Alegere de preot. Din B.Comloş ni se scrie, că in 21 Noemvrie v. a avut loc alegerea de capelan pe lângă veteranul paroch Andreiu F i z e ş a n. S-a ales cu totalitatea voturilor teologul absolvent Ioan Popovici, candidat împreună cu preotul Vincentu Pantos, şi totodată și cel mai cualifiat recurent.* Fusionarea băncilor clujene. „Pester Lloyd“ publică cu data de 5 c. n. următoarea depeşe din Cluj: Institutele mai vechi de bani din Clujşi-au ţinut adunările generale extraordinare In afacerea fusiunii dorite şi de guvern, în aceste adunări au ridicat la valoare de condus contopirea lor cu banca de păstrare şi credit ce se va înfiinţa în Cluj sub egida primei case de pas Sibiu , SâmbătăS trare patriotice din Pesta şi au însărcinat pe directorii lor să facă dispoziţiile legale necesare pentru această amalgamisare. * Băgaţi de seamă! Atragem de nou luarea aminte a cetitorilor noştri şi a întreg poporului român asupra împregiurârii, că cu 1 ianuarie călindarul nou, atât dulcele (crucerii de aramă de patru) cât şi fibrele (piţulele, fifiricele) de câte 20 cruceri vor eşi din folosinţă, şi nu se vor mai primi! Până atunci cine are se le schimbe! * Junimea universitară din Cernăuţi şi boierii bucovineni. Ni se scrie din Cernăuţi. Se ştie că dacă mai există ceva vieaţă socială română în capitala Bucovinei, aceasta are a se datori bravilor tineri universitari întruniţi în societatea „Junimea“. Până nu demult întreprinderile sociale ale acestei societăţi erau patronate şi de cele câteva familii boiereşti, ce şed în Cernăuţi, în timpul din urmă lucrul pare a se schimba. Şi anume din timpul de când tinerimea academică înclină tot mai mult spre noul curent democratic, care începe a se manifesta, din norocire destul de viguros. Boierii se simţesc jigniţi în poziţia lor de conducere şi încearcă deocamdată cu mici represalii. Ii detrag junimii patronagiul lor! La ultima serată, arangiată de „Junimea“, ei au strălucit prin absenţa lor. Serata a decurs de altmintrelea foarte bine. Dar „ Gazeta Bucovinei“, care în timpul din urmă a îmbrăcat livreaua boierească n’a găsit pentru ea decât câteva zeci cuvinte. — Cetiam mai când era versul: Patriotismul, doamnă, e bun câteodat’. Precum e bun la foame şi borşul cu păsat. * Studenţii români şi manifestaţiile lor din urmă. Despre aceste manifestaţii s’a trimis din Bucureşti următoarea telegramă din 5 Decemvrie: Dl Ionel Grădişteanu a depus azi pe biuroul camerei un memoriu al studenţilor, în care se plâng că mai mulţi din ei au fost maltrataţi de poliţie în 14 Sept. a. C. Camera încuviinţează cetirea petiţiunii şi o predă de urgenţă comisiunii de petiţiuni. Comisiunea enunţă, că după constituire numai persoane private ori societăţi legalmente constituite pot petiţiona la cameră. Persoanele iscălite în petiţie (membrii comitetului naţional al studenţilor) nepresentând înse o astfel de societate, plângerile lor nu pot fi luate în consideraţiune. Asupra acestui raport al comisiunii se va discuta in şedinţa de mâne, joi.* De ale catolicilor. „Magyar Arama publică în partea sa politică cu litere grase următoarea ştire: „Archiducesa Maria-Teresia, înalta soţie a presumptivului moştenitor al Coroanei ungere, a archiducelui Carol Ludovic, a onorat cu înaltai visită clubul catolic înfiinţat de curând în Vermeny. Anunţăm cu cea mai mare bucurie această preaînaltă visită, prin care toate cluburile catolice se pot simţi onorate prin casa domnitoare şi un membru preaînalt al acesteia“. La alt loc al aceluiaşi număr, foaia numită publică un apel iscălit de văduva contesă I. Cziraky, presidenta reuniunii altarului, apel prin care afiliaţii şi membrii din provincie ai acestei reuniuni sunt provocaţi, ca la 8 Decemvrie, ziua zemislirii Născătoarei, se se împărtăşească în număr mai mare, spre a contribui în acest timp critic la învingerea causei catolice. *u fabrică des premiată. Cunoscuta firmă Ph. Mayfarth şi Co., fabrică c. r. exclusiv priv. de maşini agricole în Viena, Frankfurt I. M. şi Berlin, care la toate exposiţiile din ţeară şi străinătate, la care a luat parte, a primit până acum 350 de medaile şi diplome pentru fabricatele sale excelente, a fost din nou premiată în anul acesta cu următoarele distincţiuni: Viena, exposiţie de vite de prăsila, medailă de argint; Lemberg, exposiţie regnicolară, medailă de argint; Wels (Austria-de-sus), diploma premiului de argint; Baden, medailă de bronz; Bruck, diplomă de onoare ; Schärding, recunoştinţă pentru rîşniţă; Mártonvásár, diplomă de onoare ; Köfiach, diplomă de recunoştinţă; Rohrba ch, medaila de argint a reuniunii agricole ; Neunkirchen, medailă de argint; Cottbus, medailă de aur; Berlin, monetă comemorativă pentru automat de brânză ; Frankfurt I. M., expoziţie de alimentare poporală şi militară, premiul de stat al ministerului de agricultură şi medailă de aur; Frankfurt 1. Oder, medaila de aur a reuniunii pentru horticultură şi diplomă de onoare; F r iedb e rg, diplomă de recunoştinţă clasa I.; Erfurt, menţiune onorifică pentru maşini de valorat poamele; Sprendlingen, medailă de argint; Darmstadt, diplomă de onoare pentru prestaţiuni distinse, diplomă de onoare pentru teascuri şi aparate de uscat; Mainz, medailă de argint; Saarburg, menţiune lăudabilă pentru maşini agricole; Bayreuth, medailă de -argint; D r e s d a, medailă de aur; St.Petersburg, marea medailă de aur.* Logodna regelui Serbiei. Foile maghiare aduc știrea despre logodna regelui Serbiei cu archiducesa Ana Maria Teresia. Foile amintite fixează chiar și data căsătoriei pe Octomvrie anul viitor. Știrea aceasta e a se primi însă cu cea mai mare reservă. * Noul cod penal în Austria. Parlamentul austriac se ocupă actualmente cu desbaterea nouei legi penale, pe care guvernul are de gând se o introducă în Austria. Dupăcum anunţă o depeşe din Viena, stânga unită germană va vota pentru menţi- TRIBUNA nerea pedepsei cu moarte în noua lege. Polonii au decis în acelaşi sens. * Din Vatican. O depeşe din Roma analită cu data de 5 Decemvrie n.: Papa a convocat astăzi la o şedinţă pe cardinalii Rampola, Ledochowski, Vincent, Vanutelli şi Galimberti, care au asistat la conferenţa din urmă a patriarchilor în chestiunea bisericilor orientale, în această şedinţă s’au stabilit mijloacele practice pentru realizarea conduselor conferenţelor amintite, conduse care vor fi sancţionate prin o constituţiune apostolică ce se va publica în curând. Cardinalii numiţi vor fi convocaţi şi după această publicare în fiecare lună la Papa, spre a supraveghia observarea constituției.* Oficer trădător. O depeşe din Paris anunţă, că în afacerea vânzătorului oficer francez Dreyfus, tribunalul militar a designat terminul pertractării finale pe ziua de 19 Decemvrie.* Serul antidifteric, în şedinţa dela 5 e. n. a societăţii medicale din Berlin, profesorul Bergmann s’a exprimat, că are puţină speranţă că chestiunea efectului serului antidifteric se va pută resolva în curând, într’o convorbire cu prof. Virchov acesta s’a exprimat în sens mai favorabil despre acest medicament Această împregiurare ’l-a îndemnat să facă încercări, dar’ abia peste un an va fi în stare să se pronunţe definitiv asupra resultatului. Virchov a declarat, că în urma resultatelor favorabile obţinute în spitalul „ împeratul Frideric“ el recomandă întrebrinţarea acestui remediu tuturor medicilor. Posta Redacţiunii. Membrului din sinodul parochial Pesac. Nu ne ocupăm bucuros cu asemenea chestii locale. Dacă s’au întâmplat neregularităţi şi sandale la alegere, îndreptaţi-ve cătr forul competent: consisterul. Numai când aculo nu mi s’ar face dreptate, reclamaţi în preşă. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 7 Decemvrie n. Comisiunea financiară a primit proiectul despre indemnitate. Berlin, 7 Decemvrie n. (Din Reichstag). Presidentul Levetzow a deschis şedinţa în noul edificiu parlamentar. Presidentul îşi termină discursul printr’un „Hoch“ pentru împăratul. Membrii se ridică în picioare şi isbucnesc într’un întreit „Hoch“ pentru împăratul. Numai socialiştii nu se scoală. Aceasta a produs o furtună de indignaţie. Din partea dreptei şi a naţional-liberalilor se aud strigăte de „Pfuil" Se produce o gălăgie ce a ţinut mai multe minute. Strigăte de: Afară! Ne maipomenit! Agitaţia continuă. Abia într’un târziu se face linişte şi se procede la alegere. President a fost Levetzow. Acesta dojeneşte pe socialişti pentru purtarea lor, care nu corespunde caracterului unor bărbaţi germani nici obiceiului casei. Regretă, că nu are destule cuvinte pentru a dojeni după cum merită o astfel de purtare. Singer se încearcă a lămuri punctul de vedere al socialiştilor, dar n e întrerupt prin strigătele de indignaţie ale deputaţilor precum şi de către president. Viena, 7 Decemvrie n. Faţă cu afirmările unor foi liberale, anume că K á 1 n o k y şi ambii sei şefi de secţie ar fi desvoltat în lupta contra proiectelor de lege religionare o activitate extraordinară şi că ar fi stat cu contrarii proiectelor în legături intime, biroul oficios de corespondenţă e autorizat a declara, că acele sânt nişte minciuni tendenţioase, care, ca şi celelalte ştiri neadevărate ce s’au răspândit prin Budapesta, au avut scopul să agite şi să întunece. Acestor scriitori de articole li-e doar o deschisă calea la Wekerle, care întreţine cu K á I n o k y cele mai bune relaţii şi prin urmare e în stare a da informaţii în privinţa posiţiei acestuia faţă cu afacerile ungare. Berlin, 7 Decemvrie n. Centrum a presentat din nou Reichstag-ului propunerea pentru desfiinţarea legii privitoare la Jesuiţi. Scenele scandaloase în Reichstag fac o impresiune foarte penibilă.* Bruxela, 7 Decemvrie n. Socialiștii au protestat în contra listei civile. Când după o desbatere agitată presidentul închizând şedinţa a provocat camera să aducă un „Hoch“ pentru regele, socialiştii au strigat: „Să trăească poporul! Jos cu capitaliştii !“ 26 Noemvrie (8 Decemvrie) 1894 Bibliografie. La Institutul Tipografic, Sibiiu se află de vânzare Nuvele, de Rusu Şirianu. Preţul unui volum este 1 fi. A apărut în editura librăriei C. Müller (Bucureşti), „Ghiveci“ de Dr Urechiă, cu o prefaţă de A. Vlahuţă. Se află de vânzare la Institutul Tipografic, Sibiiu. Preţul 1.45 fi. A apărut: Ioan Bogdan: ,,însemnătatea studiilor slave pentru Români“. Lucrarea aceasta este foarte de recomandat. Economic. Comerciul Belgiei. Pentru luna Sept. 1894 importaţiunile au avut o mişcare de 93.959.000 franci şi sunt cu 19 la sută mai jos decât acelea din luna Sept. 1893. Această descărcare se poate distribui vitelor cornute, cacao, cafelei, orezului, oţelului brut, ardoarelor, unturii de petrol, zahărului brut, tutunurilor nefalsificate, pastei de lemn, butilcilor de sticlă etc. Se observă înse un spor la stafide, in şi grăunţe oleaginoase. în ce priveşte exportaţiunile ele se presentă din contră cu un spor de 108,327.000 franci în Sept. 1894 sau cu 3 la sută mai mult decât în Sept. 1893. Iată mărfurile cari au contribuit la acest spor: armele, firele de bumbac şi de in, grinzile şi şinele de oţel, faianţele, oglinzile, sticlăria etc. Petiile de construcţiuni brute, tăiate sau cioplite, pavagele, zahărul rafinat şi ţesăturile de lână au dat mai puţin. Pentru cele dintâi 9 luni ale anului mişcarea în valori s’a ridicat la un total de 1.017.566.000 franci şi e cu 4 la sută superioară perioadei corespondente din 1893. Preţul mărfurilor. I Piaţa din Sibiiu Dela 7 Dec. n. Grâu frumos 76 până 80 chilo fl. 4 80 pini 8.40,' grâu mestecat 7 ' până 74 ob'Io fl. 3.90 pini 4.50, sScarS 70 până 74 chilo fl. 3 20 până 3.60, ora 62 până 68 chilo fl. 3 60 până 4.—, ovăs 42 până 48 chilo fl. 2. — până 2.40 cucuruz 70 până 74 chilo fl. 4 — până 4 40, raăl&iu 78 pănă 82 chilo fl. 4.— până 4.50, cartofi 68 păn 70 chilo fl. 1.30 până 1.50 sămânță de cânepă 48 pini 50 chilo 9. 4.20 până 4 80, mazăre 76 pănă 80 chilo fl. 6 pănă 6 50, linte 78 pănă 82 chilo fl. 7.50 pănă 8.50, f. sole 76 pănă 80 chilo fl. 6 — pănă 6.50, păsat de grâu 100 chilo fl. 13.— pănă 14.—, făină nr. —. fl. 18— făină nr. 12.— fl. —.—, faină nr. 10.— fl. —.— slănină 100 chilo fl 60.— pănă 62.—, unsoaie de pire fl. 58.— pănă 62, său brut 100 chilo fl. 20.— pînă 22 —, tău de lumini fl. 38.— pănă fl. 84.—, lumini tmnate de său fl. 38.—, pănă fl. 40.—, săpun fl. 20 pănă 31.—, fân 100 chilo fl. 1.7 ) pănă 2. —, c acpă S. 35.— pănă .6.—, lemne de foc aseste in. cub. fl. 3.— pănă 3.25, spirt p. 10 ) L. “/» 54— pănă 67 cr., carnea de vită chilo 52 cr. pănă 6), carnea da vite! 44 pănă 50 cr, carnea de porc V4 păci 50 cr. carne de berbece —.56 pănă 18 cr., ouă 10 cu 10 cr Gălindarul tjiiei. 26 Noemvrie (8 Decemvrie) 1894. iulian: S. Cuv. Alipie. ăuressoHati i (f) Z. Năs. Sn.*?m aî«u res-ve 7.13 ap iu« 331 m Buletin meteorologic. Sibiiu, 7 Decemvrie n. 12 oare dimineaţa din ţeară 5 Dec. a. 7 oare dimineaţa. Sosiţi In Sibiiu. în 7 Decemvrie 1894. Hotel Neurihrer. K. Baun, J. Sparger, A. Engel, J. König din Viena. S. Boer, din Budapesta, toţi comercianţi. Hotel Habernann. Emanuil Bagar, inginer din Orlat. Teatru orăşenesc. Sâmbătă în 8 Decemvrie 1894. „Der Obersteiger“. Operetă în 3 acte de Carol Zeller. Presiunea imnapaf. în mm. (Mediul lunar 727.1) Temperatura după C«Istin? Maximul şi minimul de ate«rtj»evatura Direcţia vântului Obactratîi Diferența din pre sus& 727.5 —19 —2.8 +9.6 —2.8 sw Staţiunile Preaiun. atmosf. în mmn. Tempera-Vântul tura Celsius direcţia I tfiria Budapesta 763+ 1.7 so Sătmar . ■ 767+ 2.2î Cluj .... 765— 1.4— — Orşova ■ . 767+ 1.8 NOî Arad 765+ 4.0 802 Panciova . . 764+ 09 ** *— Pag- IOO^k Bursa de mărfuri din Budapesta dela 5 Dec. n. 1894. SlmJnțo 11 ll Prețul per 100 chilo«r.U hH W 1 s O a. Prețul per 100 chilo dela pSui dela pănK Grâu Bănățenesc nou 75 —.____ 76_ _____ Grâu dela Tisan 75—._____ 76______ Grâu „ Pesta 75_______ 76 ____ Grâu de Alba-Reg. „ 75_______ 76 ____ n „ Baclca 75 —.—_#_ 76______ Grâu ung. de Nord 76 76 —.——.— SSminte, Cuiditatea Prețul t»er vechi ori nou« Solul per Heci, 100 philogr. '.lein »ftuft S8car& 70--72 6.3" 3 35 Ora delutreț 60--62 5.65 6.— n de vinars 62--64 6.25 6 &() n de bere 64—66 715 8.16 Oves— 89—41 590 6 20 Cucurut (porumb) bănăț. 75 5 40 5 50 de alt soîn 76— _ Meiu 6 -6 60 Hrișcă Grâu Sept -Oct.&7.12 “7 13â rt Mart-AprO a 6 79 S . 6 80 S P Cucuruz Maiu-Iun ■a-S 6.13 s ? 614 n IuL--Aug ag--. 8, Ovos Mart.-Apr. 6. T v 60-' J) Oct1— --. -Ouruml Producte diTOra«& o 1 rs i — dulfc p*n£ Sem. de tril’. Lucerna ungurească 40.—46.— n roșie 57.-65.Oleu de rap. rafinat ___--.---6 Uns. de porc dela Pasta 49 49.50 i rt dela țeară —.----.-Slănină svontatâ i n afumată 48-49 — § său__- .— 8. Prune 8 76 9 -Liotar slavon,nou 13.-14.— I rt bănățenesc 12.—12.26 Miere brută rt galbinâ străcuratS — —_. . _ Ceară de Kosenan— Spirt brut_#_ » Drojdiuţe de spirt Cursul pieţai din Bibi iu. Din 7 Decemvrie n. 1894. Hârtia-monetă română . . Comp. 9.79 vând. 9.90 Lire turcești...................... „ l1.15 „ 11.20 Imperiali................................. „ 10.— „ 10.10 Ruble ruseşti...................... „ 1.82 „ 150 Sursa de Budapesta. Din 5 D„e n. 1894. Hatita de aur ung. 6"/* __._ „ de aur ung. 4°/0...........................................123V0 „ ung. val. cor. 4»/,...................................... 97 80 împrumutul căilor ferate ung.............................128.__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune)..........................................................126.__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)..........................................................101.76 Bonuri rurale ing. ........... 97.25 „ „ eroate-slavone........................... Obligațiunile desp. regaliilor................................. împrumut cu premiu ung................................. Lesuri pentru regularea Tisei şiflaghedini . . Renta de hârtie austriacă................................. „ de argint austriacă................................. „ de aur austriac...................................... Locurile austriace din 1860 . ...................... Acţiunile băncii austro-ungare ............................ „ „ de credit ung. .... n n I, n austr. . ... Scrisuri fondate ale institut, de cred. şi economii „Albina“ ... ...................... Argintul............................................................ Galbeni împărătești ........................................... Napoleon d’ori . . . ...................... Mărci 100 imp. germane . ........................... Londra 10 Livers sterlingi 98.50 100 50 169 — 142 - 99.76 99.75 124 25 105o!— 101. — 6Í90 9 92 61.05 124 55 Bursa de Viena. Din 6 Dec. 1894. Renta de aur ung. 6°/a . . ._ ... »» rt n n 4=°/o , . . , 123.85 Renta ung. v. e. 4% . ■ .. 97.90 împrumutul căilor ferate ung. . Amortisarea datoriei căilor feratede Ost ung. (1-e emisune) . . ... Amortisarea datoriei căilor feratede Ost ung. 128.— 126.— (2-a emisiune)........................... 10X10 Bonuri rurale ung. . • • • « 97.60 „ „ create slavone— împrumut cu premiu ung. . 159! ~ Losuri pentru refularea Tisei si Seghedin . 143.— Renta de hârtie austriacă. . . 100.05 „ „ argint austriacă 99.90 „ „ aur au-.triacă . . 124.45 Losuri austriace din 1860 163 — Acţiunile băncii austro-ungare . 1048.„ „de credit ung.. 490.25 „ „de credit aust. 396.50 Argintul . . .... Galbeni împărătești...................... 5 87 Napoleon d’ori . 991 Mărci 10 10 imp. germane . 61.17 Londra 10 Livrea sterlingi . . 134 50 Bursa de Bucureşti. Pentru redacţie responsabil:loan Ciontea. Proprietar şi editor: T. Idvlu Albiul. Din 24 Nov v. — 4 ore p. m. Cassa Ultim. Renta rom. per 1875 la',/0 . . . 100.-_ „ română amort 51/# . . . 97. -__t_ „ (Schuldverschreib) . , . 90‘/t --.---Oblig, de stat C. F. R. 6°/o • • — . —_, — Renta rom. (Rur. conv.) 6°/, . . loo*/, — #__ împrumutul municipal 5J/1 . . 877*_,__ Scrisuri func. rurale 5% . •______ Scrisuri func. rurale 7% . . . .._ _____ Idem urbane 7J/0 . . . . . __#__ ,, 6»/,........................... 1027, s #»/,........................... 87. -_,__ Banca Naț. (1100 lei vers. într.) .1468 — --, _ Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) . 420._ __ Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs) . 437— ---, -Soc. rom. de reasig. . 118— ---- _ Socr. de con (250 lei vărs.) 106—____ Oblig Csssei Tensiunilor 280— Agio................................................. —— Schimb Londra 8 luni..........................._ | v ceh ......................... --#___ __ , Berlin 8 luni...................... . __,______ n ceh......................................_#__ — __ Paris 3 luni ................................. __,_____ n cek ........ ._,__ Viena .......................... . . . - — Agio ............................................— —