Tribuna, noiembrie 1895 (Anul 12, nr. 244-267)
1895-11-28 / nr. 265
Nr. 268 ,,Siebenbürgisch-Deutsches Tageblitt“ da Sâmbătă, publica următoarele ştiri din Miercurea: „După cum se vesteşte, recursul ce s’a înaintat de aci în contra alegerilor pentru representanţii congregaţiei, s’a respins, deoarece din cercetările făcute resultă, că anunţarea oficioasă a alegerii s’a făcut la timpul precis. Quod non est in actis, non est in mundo. Căderea Saşilor în acest cerc este deci sigilată. Chiar dacă abstragem dela chestie cu anunţarea la timp a alegerii, nu putem nega, că vina căderii o poartă întârzierea alegătorilor saşi, cari formează majoritatea în cerc, şi lipsa de orice organisaţiune. Saşii s’au încrezut şi în consecvenţă au fost răsturnaţi de cătră Români, cari au venit în mare număr la alegere. Păşirea Românilor a fost peste măsură fără consideraţii. S’au ales din partea lor numai Români, ca şi când nu ar exista vreun pas în cercul Mercurei, pe când majoritatea săsească de la alegerile anterioare a considerat totdeauna şi pe concetăţenii români alegând şi Români. Procedura netactică şi desconsiderătoare a Românilor e scuzată din partea unora prin aceea, că ar fi primit un ordin, în urma căruia trebuia să voteze numai cu Românii. Dacă este astfel, tactica Românilor se va răsbuna, producând ca represalii la celelalte naţionalităţi“. Noi reproducem jalba Saşilor fără comentar. La Abonament lunar pentru Decemvrie st. v. _,cu preţurile din capul foii — invită. Administraţiunea ziarului „TRIBUM“. CRONICĂ Sibiiu, 9 Decemvrie n. „Barăşi martirii români“. Primim din Sân-Miclăuşul mare următoarea corespondenţă: Onor, redacţiune! Am cetit în preţuitul ziar, ce redigiaţi, Nr. 258, între cronice o notiţă „Barăşi martirii români“, reprodusă după şovinistul „Kolozsvár“ din Cluj. Ne-a surprins ştirea aceasta cu atât mai vîrtos, cu cât numita foaie şovinistă pretinde, că ar fi primit-o din Beeicherecul-mare, pe când procesul de agitam ?! al Sân-Micleuşenilor Recurge la tribontalul reg. din Chichinda-mare. De altcum ştirea adusă de „Kolozsvár“ în esenţă corespunde adevărului faptic; ne mirăm numai, cum de aceşti stimabili vânători de ştiri sensaţionale au şi riscat deja aserţiunea, că chistia se apropie deja de pertractarea finala“, când inculpaţii până astăzi nu au primit încă actul de acasă, întrebarea, că fi-vor inculpaţii puşi sub acasă, ori ba? este încă un secret, care îl va descoperi numai viitorul cel mai apropiat. Cugetând însă la şicanările îndurate aproape un an pe cale administrativă, apoi la interogatoriile de o scrupulositate rara a judelui de instrucţie Sontagh, inculpaţii aşteaptă cu mai mare siguritate punerea lor sub acasă, decât achitarea. Deocamdată în dptaikm nu putem întră, neprimind încă actul de acasă, când însă vom fi în posesiunea lui imediat vom desvăli causa în toată nuditatea sa. Atâta se poate anticipa deja de acum, că inculpații au hotârît, că în contra eventualului act de acasă numai în cas extraordinar vor apela, aricum se vor supune necondiţionat pertractării finale. Sân-Miclăusul-mare, în 6 Decemvrie 1895, Tibiscianus. * Curs de limba română în Viena. Cetim în „Gazeta Bucovinei“ următoarele: „înaltul minister de culte şi instrucţiune austriac a decis ca să se înfiinţeze la şcoala pentru limbile orientale din Viena şi un curs elementar pentru limba române. Cursul va începe cu 1 Decemvrie v. c., şi se va preda învăţământul limbii română de 3 ori pe săptămână, înscrierile se fac în şcoale pentru limbile orientale în fiecare an dela 25 până la 30 Noemvrie. Ca profesor este numit compatriotul nostru (bucovinean) dl George Dan, oficial în ministerul de finanţe. Primim ştirea, că s’au înscris deja auditori în număr considerabil şi ne bucurăm, că s'a satisfăcut în urma unei dorinţe ferbinte Românilor, cari o studiează în Viena. Sperăm că s’a înfiiţa în curând la universitatea vieneză şi un seminar român. Remarcabil şi ciudat este faptul, că în capitala Austriei lipseşte un institut aşa de trebuincios, pe când în Germania şi Rusia se află deja seminarii române. Chiar şi la ştiinţă suntem noi Românii vitreg trataţi“.* Aprecieri săseşti asupra exposiţiunii iubilare din estan, în şedinţa adunării generale a reuniunii agronomice săseşti cercuale din Sibiiu, ţinută în 1 Decembrie a. c, un vorbitor, Ios. Schobel, s’a exprimat într’o vorbire mai lungă despre resultatele exposiţiei. Mai ântâiu a atins exposiţia de vite, care a arătat unele exemplare frumoase, dar’ în genere a făcut impresia neperfecţiunii, neaflându-se în toată exposiţia două vite egale sau cel puţin, cari seamănă. Causa e lipsa unui plan bine statorit de creştere. Şi exposiţia productelor a oferit multe lucruri frumoase, dar’ în genere a produs tot încă impresia economiei de trei câmpuri; tot ce s’a cultivat din vechime, s’a aflat în mari cantităţi, dar’ productele timpului nou, mai cu nedrednici!* Invitare. Societatea de lectură „Andrem Şaguna“ invită cu toată stima la „Şedinţa publică“, ce se va ţină Mercuri în 29 Nov. st. v., în memoria marelui archiereu Andrem, în sala cea mare a „Seminarului Andreian“, începutul la 7 ore seara, Sibiiu, în 24 Nov. 1895. Comitetul arangiator. Ofertele benevole în favorul societăţii se vor curta cu mulţumită pe cale publică. Program: 1. „Cuvânt ocasional“, rostit de Victor Păcală, cleric în cursul al IlI-lea. 2. „D-zeul nostru“, de D. Cunţan, executat de corul seminarial. 3. „Actul V., scena IV. şi V. din „Ovidiu“, dramă de V. Alexandri, predată de Lazar Triteanu (Ovidiu) şi Ioan de Şortan (Ibis), clerici in cursul I. 4. „Introducerea limbii slave în biserica noastră“, disertaţie de Iosif Enescu, cleric în cursul al IlI-lea. 5. „Clevetiri Ultra-Demagogul“, canţionetă comică de V. Alexandri, predată de Traian V. Motora, cleric în cursul al II-lea. 6. „Pe orizont departe“, de F. Mendelsohn, executat de corul seminarial. Epilogic chestiunea din Zagreb. Persecuţiunile în contra studenţilor universitari din Agram, cari au luat parte la frumoasa sărbare a arderei tricolorului maghiar din Zagreb, nu mai au sfirşit. Sâmbătă au fost relegaţi pentru totdeauna dela universitatea din Agram, acei şese ascultători, cari au publicat cunoscuta declaraţiune în contra rectorului S p e v e c dela universitatea de acolo. Astfel deci o parte a tinerilor osândiţi s’a împrăştiat pe la universităţile străine, o altă parte insă zace în temniţele statului, şi toate aceste pentru un tricolor maghiar ! * Amiciţie turco-maghiară. „Pester Lloyd“ comunică următoarea ştire: „Pentru întărirea legăturilor de simpatie şi amiciţie dintre naţiunea ungară şi cea turcească, se va edifica „Constantinopolul in Budapesta“, care interprindera va avea să contribue la splendarea exposiţiei millenare. Acest oraş artificial se va edifica în cel mai frumos punct al residenţei, pe malul Dunării de către Buda, astfel ca malurile Bosforului se fie şi ele representate. Nu numai vieaţa moravurile şi plăcerile (!!) din Constantinopol se vor intui (!), ei şi diferitele arte ale orientului. Aceasta va contribui totodată şi la promovarea relaţiunilor comerciale dintre Ungaria şi imperiul ottoman. Aceste semne de simpatie sânt de sigur îmbucurătoare“. Noi nu mai adaugăm altceva, decât că şi pentru noi sânt îmbucurătoare aceste semne de întovărăşire. Sibiiu, Marţi, seamă seminţe şi plante de nutreţ, au fost puţin representate. Cercetarea seminţelor au dovedit, că se procede cu uşurătate la câştigarea seminţelor. La grâu au fost între 100 grăunţe 47 rupte şi cu coaja stricată, fiind coaja stricată puterea de germinare e alterată. Maşinile de treerat, deşi tare bune pentru lucrul ordinar, n’ar trebui întrebuinţate pentru câştigarea seminţei. Procedura unor economi, cari dau de vre-o trei ori în fiecare snop cu îmblăciile pentru a scoate grăunţele cele mai grele pentru seminţe, ar trebui imitată. Resultate mai bune se pot scoate şi prin schimbarea de mai multe soiuri de sămânţă, în expoziţie s’a văzut însă numai grâu de Bănat şi de Transilvania, secară şi orz de toate zilele, numai ovăşul a fost representat în mai multe varietăţi. Tocmai experienţele cele bune cu ovăşul ar trebui să raeuragieze pe fiecare econom a extinde variarea sămînţei şi asupra celoralalte soiuri de producte. Nu e tocmai de lipsă a cumpăra săminţa scumpă din ţeri străine, un schimb al sămânţei ca o comună îndepărtată ajunge. Pe fructele păstrătoare ar trebui pus mai mult pond, fiind ele potrivite a îngrăşa vite de vânzare.* Vecinice jalbe. De pe „Câmpia Aradului“ primim o scrisoare mai lungă de la „un preot veteran“, care ni se jelueşte despre stările triste, provocate prin legde nouă politice bisericeşti. Şi prin giurul Aradului, precum şi la noi în Ardeal, sunt notari de aceia, cari se fălesc că sânt Români zeloşi şi creştini buni, pe când pe de altă parte, ca conducători de matricole, necinstesc tainele sfinte ale bisericii. De buni Români ce sânt, extrădau blanchete de căsătorie, sau induc numele în matricolele botezaţilor schimonosându-le pe ungureşte! Vai vouă, România Consistorului din Sibiiu. Primim din „ţeara odinioară a lui Radu-Negru-Vodă“, următoarele: Cetind mult stimata foaie a „Tribunei“ Nr. 256 a. c., în care un respectabil membru al partidului naţional-român face unele spicuiri din presă, nu mă rabdă inima, a nu vă ruga, ca să binevoiţi a da publicităţi şi aceste triste întâmplări: 1. Oare aceasta nu-i scandal, ca în comuna Sâmbăta-inferioară afară de câţiva birişi erari ali comună curat românească cu 2 învăţători cualificaţi tot de acolo şi nici până în 13 Noemvrie st. v. a. c. nu s’au început prelegerile în școala confesională de acolo? 2. Nu e oare mai mare scandal, ca în Arpașul-sup., comună curat românească de aproape 400 de gazde gr.-or. afară de 3—4 Jidani, nici până în 17 Noemvrie st. v. nu s’au început prelegerile?? Și iată ce zice poporul, când îl întrebi: eine-’i de vină? îţi răspunde: Dracu-i de vină... Apoi alte multe, multe slăbiciuni de cari să-i fie greaţă omului a le mai aminti, şi toate acestea înzadar vin la cunoştinţă măritului consistor, ca nici protopop nici consistorul nu poartă vina. Unde sânt membri sinodului arch, şi ai congresului bisericesc, ca să-’şi pună aşa ceva la răvaş, şi la timpul seu să-’şi facă sfânta datorinţă ? Oare nu sânt acestea fapte care contribue la desperarea poporului faţă de autorităţile bisericeşti deoparte, car’ pe de alta la ruinarea şcoalelor confesionale. Călătorul.* TRIBUNA IUironiade. Despre o nouă slugărnicie a metropolitului Miron, primi următoarele : Azi am fost dat afară din postul meu de învăţător din Dâncul-mare prin milosul meu consistor din Sibiiu, care prin hârtia sa Nr. 7947 ’mi-aduce la cunoştinţă, că o face în urma rescriptului ministrului de culte şi instrucţiune publică, care a ordonat în contra mea cercetare criminală. Cercetarea s’a pornit din partea procurorului regesc din Murăş-Oşorheiu, care a încunoştiinţat pe inspectorul de şcoale reg., pe zelosul Rethi Lajos. Acesta a raportat afacerea ministrului, care apoi a şi dat ordin consistorului meu să mă ridice imediat din post, nefiindu-mi iertat a mai funcţiona în nici o comună. Ca motiv al suspendării, se aduce: aţîţuri grele şi agitări la ură în contra patriei. Astfel sânt aruncat în cap de iarnă pe strade, fără pâne şi ori ce subsistenţe şi acestea numai pentru că am păcatul de a fi născut Român şi pentru că constatorul meu n’are destulă tărie de a se opune în contra unui ordin atât de voinic, precum este cel al ministrului Vlassics. Ilariu Tulburean. Numiri în personalul consular al Austro-Ungariei din România . Dl cavaler Carol de Goracuchi a fost numit consul general al Austro-Ungariei în București, in locul dlui cavaler Al. de Suzzara, care a trecut, după cum se știe, la ministerul afacerilor străine din Viena. Baronul Mauriciu Czikann de Wahlborn a fost numit consul general al Austro- Ungariei la Galaţi şi delegat în comisiunea europeană a Dunării. Dl Sigismond Mayor a fost numit vice-consul autro-ungar la Berlad. Baronul Miske, vice-consul austro ungar la Turnu-Severin, a fost înaintat la gradul de consul. Dl Al.de Musulin a fost numit ataşat al legaţiunii austro-ungare din Bucureşti. * Hymen. Dl A. Suluţiu-Carpenişanu şi d-şoara Aureliu Gh. Z. Nicolau, anunţă celebrarea religioasă a cununiei lor care va avu loc Duminecă, 26 Nov., la orele 8Va seara, în biserica sf. Vineri din Ploeşti. Urările noastre de fericire!* Alegerile în congregaţie. Precum sântem informaţi din unele părţi, ministrul ar fi dat ordin tuturor comiţilor supremi, ca în faţa alegerilor în congregaţii, contrarusului de până ani, se se escrie concurs pentru toate posturile de vicecomiţi, protonotari etc. Concursele să se publice în cât mai multe ziare, ca în acest mod să se dee tuturor posibilitatea de a competa. Se mai zice, că alegerile se vor face fără vreo presiune şi se vor considera numai şi numai cei cu cvalificaţia prescrisă, fie aceia de orice naţionalitate. Alegerile ce au să se facă până la 1 ianuarie 1886, ne vor adeveri, încât este întemeiat şi acest svon?! Vorba e, că ce o să se facă cu mulţimea de căpătuiţi, cari au ocupat până aci posturile de proto şi pretori etc. Apoi ce însemnează nimicirea alegătorilor, unde au fost aleşi Românii??? Din Ilia primim ştirea, că membrilor aleşi în congregaţie, li s’a intimat decisul de nimicire a alegerii lor, şi totodată li s’a pus în vedere, că pot recura în 15 zile, contra hotârîri de nimicire. Corespondentul nostru ne asigură, că cei interesaţi se vor folosi de acest drept al lor. Noi îi sfătuim, ca recurând să se informeze de cu vreme de la locurile competente, dacă ei şi până la resolvirea recursului pot să exerciteze dreptul la congregaţia viitoare, în care se vor face alegerile funcţionarilor comitatenşi? Aceasta şi pentru motivul, că neresolvându se de timpuriu recursul, — cercul lor ar rămână nerepresentat la cea mai importantă acţiune municipală !* Jertfă a rachiului a căzut Vineri noaptea servitorul arândaşului Ionas Kohn din Ilia, ţeranul George Buştea. Bietul om voind se scoată apă din fântână al cărei stobor a fost de tot slab, a picat cu capul în jos în fântână şi în urma contusiunilor primite la cap a murit momentan. Se zice, că el mai mult de dragul spirtului a stat în serviciul stăpânului seu, care -i a şi pus capul. Moartea năpraznica a lui Buştea a zguduit pe toţi colegii lui numeroşi, ce se adăpostesc în puticul de rachiu, vorba e numai, că trage-vor consecvenţele şi se vor lăpăda de spurcatul de rachiu ? * Dil public.*) A fi şi în faţa alegerilor municipale, ce se vor efectul în congregaţiunea din 19 Decemvrie e. n. se convoacă şedinţa clubului municipal român din acest comitat, pe Vineri în 13 Decemvrie e, la 5 ore după prânz, în localul casinei româna din loc. Concurenţii români, cari voesc să reflecteze la vreunul dintre posturile în vacanţă, au să se insinue la biuroul clubului. Sibiiu, în 9 Decemvrie 1895. Biuroul clubului Dr. N. Vecerdea, Ioan A. de Preda, secretar, presilent. Pentru cele cuprinse în rneric..şi aceasta relacţiunea nu primeşte respanderea. Teatru orăşenesc în Sibiiu. Alarţi, 10 Dcemvrie n. 1895. „Der Obersteiger“. Operetă în 3 acte. 28 Noemvrie (10 Decemvrie) 1895 Pag. 1061 Bibliografie. La librăria „Institutului Tipografic“ din Sibiu se află următoarele cărţi: „Memorial“, Archiep. şi Metropolitul Andrei baron de Şaguna, de Nicolae Popea.................... „Doina“, conf. ţinută la ateneul din Bârlad, de Mândrescu .... „Critice“ 1867—1892, de Maiorescu. Vol. I. şi II. ă 2 fi. — cf. „Poveştile Bănatului“, de Cătana...................................... . „Literatura popor, română“, de Gaster . . . ...................... „Introducere în Cărţile Testamentului vechiu şi nou“, de Dr. Iuliu Olariu..................... „Cerșitorul“, dramă în 2 acte (e Livescu....................................tudii Critice“, de Ghera. Vol. I. şi II. a 2 fi. 20 cr................. „Higiena română“, de Dr. Leo Murăşianu..................................... „Izvoade“, de Demetrescu . . „Trandafiri şi viorele“, de Pop - Reteganul.......................... „Din Moldova“, schiţe de Kotzebue . ................................ „Floarea din Firenze“, de Livescu .......................................... „Memorii din timpul răsboiului“, de Georgescu .... „Pui de lei“, poesii eroice, de Neniţescu.................................... ediţie de gală.......................... „Pueşii“, de Macedonski . . . „Copii de pe natură“, de Negruzzi......................................... „Istoria Românilor sub Mihaiu-Vodă-Viteazul“, de Nicolau Bălcescu.......................... „Trăvniţe“, 10 piese Slovăceşti Vol. I. şi II. , fi. 50 cf. . . „Scrierile părinţilor aposto- teşti“, de Dr. Iuliu Olariu . „Merinde de la şcoală“, de Popa , „Bate la uşe“, de Carmen Sylva „Povestiri“, alese şi întocmite de » 2.— » 3.— »—.70 »—.60 71 1.— fi.—.75 n—.50 La comandele din afară se se adaugă pentru porto postal totdeauna încă o cr., care pentru expediţie recomandată 2 . cr. v. a. Pentru siguranţa expediţiei se recomandă modalitatea din urmă. „Despre influenţa împregiurărilor“, de Panaite Zosin . fi. 1.30 » —.28 » 4.— Ti —.30 n 2.50 » 4.— n 1.— » 4.— » —.60 7» 1.— 71—.50 » —.88 » 1 — 71 2.— V 2.— » 1.50 7» 2.50 »—.50 loterie. Tragerea din 7 Decemvrie 1893. Budapesta. 16 85 60 48 83 Călindarul silei. 28 Noemvrie (10 Decemvrie) 1895. Iulian: Cuv. Stean cel nou. Gregorian, Iudit. Soarele: răsare 7.33 apune 3.56 :n. Buletin meteorologie. Sibiiu, 9 Decemvrie n. 8 ore dimineaţa. Din ţeară 9 Dec. n. 7 ore dimineaţa. Presiunea atmoaf. in mmn. _ (Mediul lunar 725.9) Observată 718.0 Diferenţa din preziuă +4.8 Staţiunile Temperatura după Celeina Presiun. atmoaf. în mm. Maximul ti mi. 1 imul de temperatură + 13—1 9 Direcţia V<urii MV Tempera-Ventul Oelaiu8 direcţia tăria Budapesta . . 760 + 11.9N 3 Sătmar . . . 760 -f 15.2 802 Cluj .... 753 4- 17.0V 2 Orşova . . .— + —'•— Arad . . . 761 -f 9.8— Panciova . . 761 4- 13.0V 2 Sosiţi în Sibiiu în 9 Decemvrie n. 1895. Hotel „Neufihrer“. A. Reiss şi C. LSv, comercianţi din Alba lulia. M. Glacy, proprietar din Vinţul-de-jos. Motley, neg. de vin. Felszeghy, proprietar din Avid. B. Aladar, privatier. V. Gootz, I. Hajos, S. Weissfeld, C. Bredesar şi G. Rempel din Viena, A. Berc din Budapesta, toţi voiagiori , Wittels, actor din Viena, A. Grafen, sublocotenent din Braşov, Hotel „Împăratul Romanilor“. Contele Norman iu fiica, proprietar. Bernad cu familia, căpitan din Budapesta. D. Kohn şi G. Krauss din Budapesta, Habiger, Gauter, Iacobi, Nofsek şi Grumvald din Viena Fogar şi din Braşov, toţi comercianţi. Metasă-Fonlard 60 cr. până la fi. 3.35 pe metru — japoneze, chineze etc. în cele mai noue desemnări şi colori, precum şi metasă-Henrieberg neagră, albă şi colorată de la 35 cr. până la fi. 14.65 p. metru, lucie, învărgată, în flori, damaste etc. (ca 240 calităţi diferite şi 2000 colori şi desemnuri etc. diferite) se trimite în casă liber de porto şi de dare. Mostre imediat. Pentru Elveţia porto duplu pe scrisori. [29] 43 44 Fabrica de metasă Gr. Henneberg (furnisor ces. şi reg. al Curţii), Zürich. Bursa de mărfuri din Budapesta dela 7 Dec. n. 1895. Săminţe fă SS is O P. Preţul per 100 chilogr. S o o g, Preţul per 100 chilo dela până dela p&n& Grâu Bănăţenesc nou 77 6.606.70 786 65 6.80 Grâu dela Tisa 1177 6.65 6.75 78 6.75 6.85 Grâu „ Pesta 1177 6.60 6.70 78 6.65 6.75 Grâu de Alba-Reg. „ 77 6.60 6.70 78 6.65 6.80 „ Baclea 776 706.80 70 6.81 6.90 Grâu-iung. de Nord,, 77 78— SSmințe, Ovalitatea Prețul por vechi ori noue Soiul per Hect. 100 chilogr. dela pănă Săcară 70--72 6.356.u. Orz de nutreț 60--62 5.— 5.20 1J de vinars 62—64 5 606 30 11 de bere 64-686 808. Ovăs 39--41 6.10 6.50 Cucuruz (porumb)bănăț. 76 -----.---de alt «oiu 75 4.—4.1) Maiu ________ Hrișcă 5.40 5 75 Grâu Sept.-Oct.a---.--2 _t_ d 11 Mart.-Apr. 6.91 6.93 *0 Cucuruz Maiu-Iun. '1 “14.41 * oo 4.48 1 5 11 Iulie-Aug.ag 6.13 .16 15 &Ovăs Iunie --, _ s _ ____ 11 Oct.t1 * -Guraul Producte divers»./ Suini pAn* Semn de trif. Lucarnă ungurească 38.-48.— V roșie 36.—43.— Uleu de rap. rafinat— — Uns. de porc dela Pesta 59.5064.— 11 dela țeară— — Slănină svăntată 53.—53.60 1 11 afumată 88 501 9 50 8 SăB— — 2. Prun« 15 7516.— I Lictar slavon,nou 16 7517.— I 11 bănățenesc 17.17.50 Miere brută— — 11 galbină străpurată— — Ceară de Rosenau— — Spirt brut— — 11 Drojdiuțe de spirt— Om.Asnplații din Sibiiu. Din 9 Decemvrie n. 1895. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.55vend. 9.60 Lire turcești .... 11 10.50 10.60 imperiali.......................... * 119.66 9.70 Rubla rusești 100 k . . * )1 128 130 Galbeni.......................... • n 5.70 5.75 Bursa din Budapesta. „ . .• .. p li » WJStX. ..... 120.50 98.25 123.— 119.50 100.60 97.— 98.25 100.— 164.— 140.99.99.— 120.— 1010!— Din 7 Decemvrie n. 1605. Bonta de aur ing. 6%.......................... . „ de aur ung. 4%.............................. „ ing. val. col. 4%............................... împrumutul căilor ferate ung......................... Amortisarea datoriei căilor ferate . de Ost ung (la emisiune)............................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ostrig (2-a emisiune)............................................. Bonuri rurale ing........................................... an croate slavone.................... Obligaţiunile desp. regaliilor.......................... împrumut cu premiu ing............................... Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin ’. Renta de hârtie austriacă.................... . de argint austriacă.............................. . de aur austriacă. ....... Losurile austriace din 1880 Acţiunile băncii austro-ungare ..... » „ da credit ung........................ scrisuri fonciare ale institut, de cred. şi economii „Albina“ .... Argintul..................... Galbeni împărăteşti . . Napoleon d’ori . . . Mărci 100 imp. gersws' Londra in Lim'* sisrlingj 100.75 5.71 9.58 S3 05 121 05 Bana de Vierm. Din 7 Decemvrie n. 1895. Renta de aur ung. 6u/„.......................... .....__ „ » » » n 4%....................................120.70 Renta ung. v. c. 4°/0............................................ .... împrumutul căilor ferate ung................... ' 123'__ Amortisarea datoriei căilor ferate da Ost ung (la emisiune).......................................................119.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)........................................................100.40 Bonuri rurale ing....................................... 96 3 5 ne croate-slavone...............................101 — împrumut cu premiu ung................................... 157^0 Dosuri pentru regularea Tisei și Seghedia. 1147.— Renta de hârtie austriacă. . ..................... 99 56 11 n argint austriacă. .' 9955 „ „ sur austriacă . . ... . . . 1.080 Lesuri austriace din 1860 ....... —, ■i.cţtaail® băncii austro-tragara ...... 1013 — ni „ da credit aa*. 488 — 11 1, de credit aaisS..........................241.— Argintul........................................................................... Galbeni împărătești f.Tă Napoleon d’ori................................"!!!! 9!6O Mărci 100 imp. germane ........ 59.05 Londra 10 Livre* cteriinjp .... , , 121,— Basm Baaîurftân. D n 25 Nov. v. — 4 ore p. »„ C*13» Renta rom. per 1875 5% . • Renta română amort. 5°/0 , , 100 97 Renta (Scnuldverschreib) . . , 09 Oblig. de stat C. F. R. 60/,, , Renta rom. (Rur. conv.) 6°/p . 100 împrumutul municipal 5°/0 Scrisuri fune. rurale 5°/0 . Scrisuri func. rurale 7“/„ . Idem urbane 7% . »53 II ii ®°/o............................ 103 » 11 &°/o • • . . » 67 Banca-Nat. (100 lei vers. intr.) 1463 420 Soc. Dacia-Rom. (260 iei vari.) . Soc. de Asig. Lat. (200 iei vara.). 487 Soc. rom. de reasig. . 113 Socr .de con (260 lei vers.) . 106 Obiig. Gasset Pensiunilor . . . Agio Pentru redacție și editură responsabil: loan Cion £«8. Proprietar: I«£rî» JdMsal. S7 280 Sah! »b. Londra 8 luni ..... „ cek.................................... Berlin 3 ianî.___ ^ csk............................................... __, Paria 3 luni .............................— •1 ceh................................................— VI02&............................................... ,Agio...........................................—