Tribuna, noiembrie 1896 (Anul 13, nr. 241-264)
1896-11-26 / nr. 260
Nr. 260 Avem numai trei ziare, şi toate se luptă cu lipse materiale, fiind puţin sprijinite, puţin abonate şi mult prigonite de guvern prin procese. De aceea exclamă autorul: Sprijiniţi din toate puterile presa ! — (Nr. 259) reproduce un articol din Magyarország, care se ocupă cu răspunsul ce i-a dat Bánffy la interpelarea făcută în dietă asupra messgiului de tron, zicând el, Bánffy între altele că: „cuvântul de tron este așa un ce, pentru care responsabilitatea cade pe guvern“. CRONICĂ Sibiiu, 7 Dec. n. 1896 Dr. Dumitru Radu, noul episcop gr.-lat. al Lugojui, astăzi, Lid, a depus jurământul de fidelitate în mânile M. Sale a Monarchidui Sn Viena. După ceremoniile obicinuite la depunerea jurământului, noul episcop a fost primit în audienţă privată din partea M. Sale. * La temniţă. Economul Achim Rădoiu din Apoldul-de-jos, a întrat azi la ameazi în închisoarea de aici, spre a ’şi face osânda de 2 săptămâni temniţă de stat, de care a fost învrednicit pentru o agitaţie împotriva Jidovilor.* Pentru congres. In diecesa Aradului s’au ales până acuma următorii deputaţi preoţeşti, pentru congresul naţional al bisericii gr.-ort. române. In cercul Arad—Radna: părintele Vasile Beleș protopresbiter în M.Radna. în cercul Birchiş—Chiseteu: protosinceluî Augustin Hamsea. în cercul Şiria—Ienopolea : părintele George Popovici, protopresbiter în Şiria. în cercul Timişoara—B. Comloş : păr. Dr. Traian Puţici, protopresbiter în Timişoara. în cercul Giula—Chişineu : păr. Vasile Mangra, ieromonah în Arad —în cercul Oradea mare— Pesteş. Prea cuv. ca păr. Iosif Goldiş, archimandrit, vicar episcopesc în Oradeamare. în cercul Ţinea Bellu : păr. Nicolae Roxin, protopresbiter în Tinea, încercui Beiuş—Vaşcău, păr. Ignatiu Pop, protopresbiter, aseor consistorial în Arad. Liturgia sfântului Crisostom. Dl Nicolae Stef, autorul „Liturgiei Sf. loan Crisoatom“ ne anunţă, că preţul unui exemplar e 50 cr. şi că pe poştă nu se expedează mai puţin de 2 exemplare. * Daruri pentru biserică. Ni se scrie: George Costea şi Rusu Lina au cumpărat pe seama bisericii gr.-cat. din Daia-sasească, protopopiatul Ibaşfalăului, un pahar de daruri (potir) în preţ de 30 fl., car’ Lina Rusu şi Nicolae Nichita o cădelniţă în preţ de 12 florini. — D-na Emilia Raţiu, învăţătoare în Petrovoselo (comit. Torontal), a dăruit bisericii de acolo o cădelniţă în preţ de 18 florini.• Academia Română. Sesiunea generală a Academiei Române se va deschide la 11 Martie 1897. Academia va avu să decearnă în cursul acestei sesiuni premiile următoare : Năsturel Herescu de 12 000 lei, Heliade Rădulescu de 5000 lei, Ads. machi de 5000 lei şi Lazăr de 5000 lei. * Comitetul naţional studenţesc din Bucureşti ’şi-a constituit biuroul astfel : Preşedinte: Vasile Al. Miculescu; dassar: Vasile Pascal; secretari: d-nii Bucur Jinga şi Ioan Bontaş. * Demonstraţii la universitatea din Budapesta. Demonstraţiile mediciniştilor din Budapesta au continuat şi Sâmbătă. De astă-dată însă demonstranţii au arangiat manifestaţiuni de simpatie şi de alipire, şi anume faţă de profesorul Dr. Kotányi, când a întrat în sala de prelegere. Emoţionat de aceste pvsţiuni, Kotányi a mulţumit studenţilor, promiţându-le, că senatul universitar va cumpăni cu dreptate pretensiunile lor şi sfătuindu-ş i a se purta vrednic şi liniştit. In acelaşi sens le-a vorbit şi decanul Dr. Ajtar, care a permis demonstranţilor se ţină o întrunire chiar într’o sală a clinicei. Intruniţii au însărcinat o comisie de 25 cu redactarea unui Memorand, cătră corpul profesoral al facultăţii de medicină, cerând pensionarea profesorului Kovács. S’a mai hotârlt totodată, ca pe semestrul viitor nici un medicinist să nu se înscrie la cursurile lui Kovăs. Memorandul e deja redactat şi va fi subscris de toţi mediciniştii.* împrumut naţional spaniol. Industriaşii şi bancherii din Santander s’au învoit se facă guvernului spaniol ofertul unui împrumut de 400 milioane, fără camătă, cu condiţii da a se lansa obligaţiuni de câte 100 franci, cari vor trebui plătite în cei 10 ani după terminarea răsboiului. Grevă generală în Hamburg. Comitetul central al lucrătorilor din Hamburg a enunţat ieri greva generală. Conform hotăririi, de care am amintit în ultimul nostru număr, toţi lucrătorii din port au sistat munca. Astfel circulaţia portului a devenit cu desăvîrşire imposibilă. * Ciumă în India. Oficiul telegrafic Reuter anunţă, că mai mulţi europeni din Bombay s’au îrabonăvit da ciumă. Doi din ei au şi murit deja. Mortalitatea în urma izbucnirii şi a altor boale contagioase e în creştere. * Apetitul unui uriaş, în oraşul Lille (Francia) a sosit de curând un uriaş, înalt de 21/ora. Constantin — aşa se numeşte colosul — e Helveţian de naştere. Acum e de 19 ani şi are o greutate de 155 chiar. Picioarele sale sunt de 42 cm. lungi, manile de 26 cm., iar pălmile de 16 cm. late. Colosul ,are un apetit excelent, mănâncă pe zi de șese ori, consumând alimente de 12 —15 chilograme.* * * Post de medic coronal. Pentru cercul Blajului se excrie concurs de medic cu sediul în Cinadia. Venitele medicului cercual sunt: 500 fl. leafă anuală şi 150 fl. pauşal de călătorie, cari se plătesc lunar anticipativ din cassa comunei Cinadia. De cercul sanitar se ţin cele 9 comune ale notariatelor Mânărade, Şoroştin şi Cinadia. Petiţiunile, prevăzute cu documentele necesare au a se adresa la protopretorul Blajului, Simonfy, până la 26 Dec. n. a. c. * Amintirea catastrofei de la Moscva. O parte a cetățenilor din Moscva a arangiat — după cum se telegrafează de acolo — o mare demonstraţie politică în amintirea grozavei catastrofe de pe câmpul Rodinskij, petrecută cu prilegiul încoronării Ţarului. Cetăţenii şi mai ales universitarii peregrinară în număr imposant la mormintele victimelor catastrofei şi provocară şi preoţimea se ţină servicii funebrale. Preoţii refusară însă a lua parte la sărbarea morţilor. Universitarii porniră spre ţintirim, dar nu fură lăsaţi în lăuntru. Impotenţi faţă de forţa armată, se retraseră înaintea universităţii, înaintea căreia se afla deja un regiment întreg degendarmi. Studenţii începură alărmul. La acestea gendarmii împinseră pe studenţi în sala de călărit din faţa universităţii şi încuiară porţile. Mai târziu, la ordinul telegrafic al ministrului de interne, studenţii fură eliberaţi. Ucigaşii defraudantului în Varşovia s-a petrecut zilele trecute o crimă oribilă. Un tinăr funcţionar de bancă, numit August Feigels, a defraudat din cassa băncii 14.000 ruble. înainte de a putea însă fugi, trei prieteni ai sei, complici la defrandare,l-au ucis șii-au luat banii. Ucigașii, între cari cel mai bătrân e de 20 ani, au ascuns cadavrul intr’o ladă, pe care au pus-o apoi pe trec. Lada a sosit la Lodz, de unde ucigaşii Excese militare. Din Brest (Francia) se telegrafează, că în noaptea de 4 Decemvrie n. mai mulţi subofiţeri şi soldaţi de la artilerie au făcut mari turburări de stradă şi catrierară cu săbiile scoase străzile, ameninţară pe trecători, stinseră felinarele şi năvăliră într’o cafenea, unde sparseră toate mesele. O ceată din ei afumă cu pietri în casarmă şi insulă pe oficerul de serviciu. Turburătorii se opusera poliţiştilor ameninţându-’i cu moarte, deasemenea se opus°ră şi patrulelor militare. S’au făcut mai multa arestări. Un sergent, care comanda o patrulă, primi o rană de sabie la cap; un agent de poliţie fu grav rănit. Sibiiu. Marţi, TRIBUNA „Unirea“ ţine se facă „constatări“ la adresa „Tribunei“ şi a „Gazetei Transilvaniei“, pentru că „au aflat de bine a da publicităţii amănunte din desbaterile sinodului“. „Unirea“ scrie: „Faţă de producţiile acestea (auzi acolo! R. „T.“) ţinem a constata că asemenea publicaţiuni sânt de tot necuviincioase“ (auzi acolo! R „T.“). ...că cele comunicate nu sânt exacte (auzi acolo! R. „T.“). Fireşte noi nu putem rectifica, deoarece atunci am că dă şi noi în păcatul, ce-l combatem. (Auzi acolo ! R. „T.“). „Sapienţi sat“. ( să nu mai fi umblat R. „Trib.“)ş 1 D. S. Miclescu. Din Botoşani se anunţă moartea valorosului bărbat Dimitrie Scarlat Miclescu. Decedatul a fost unul din bărbaţii cei mai iluştri ai Moldovei. Orator distins la divanul ad hoc al Moldovei, amicintim şi ministru al lui Cuza Vodă, el s’a distins în toate mişcările mari şi generoase ca unul din cei mai luminaţi patrioţi ai generaţiunii eroice, care a îndeplinit unirea şi a înălţat România. în vremea din urmă D. S. Miclescu a fost preşedinte al Ligei culturale din Botoşani şi a făcut o vie propagandă pentru chestiunea naţională. Naţionalişti de paradă. Din o corespondenţă mai lungă, primită din Caransebeş, pe care însă nu o putem reproduce întreagă, pentru că e prea personală, aflăm regretablul fapt, că representanţa oraşului Caransebeş a ales cu unanimitate de voturi de circ de onoare al oraşului pe comitele suprem la Gabffy Imre din Lugoj. O chestie de gust a rivit la astfel de distincţiuni forţate, pe cari uneltele administrative totdeauna şi în tot locul le pot pune la cale. Dar’ e o ruşine pentru representanţii români din C a r a n s e b e ş, că au lăsat să se facă această „comedie patriotică* cu unanimitate de voturi prin urmare şi cu concursul lor. Când însă ştim aceea ce ni se scrie, că adecă ştirea despre „rara distincţiune“, s’a dus noului coleg al lui „Metodic“ şi „Ioan Lungocean (figuri bine cunoscute în Caransebeş), prin delegaţii comunităţii de avere: Ilie Curescu şi Patriciu Drăgălina, cari au fost poftiţi şi la prânz la Măria Sa de comite suprem, am înţeles întregul roit al „comediei“. E caracteristic, că „Dreptatea“ nu ştie nimica şi nu are nici un cuvânt de reprobare la adresa „harnicilor“ naţionişi din Caransebeş, din incidentul acestui regretabil fapt.* voiau să o trimită tocmai la Odessa. Poliţia descoperi însă crima şi deţină pe ucigaşi, rari recunoscură totul. Cadavrul a fost retrimis la Varşovia.* înmormântare cu forţa. In Lugoj a murit zilele trecute o femeie română, care puţin înainte de moartea sa a trecut la Nazareni. Deoarece secta nazarenă num şi între confesiunile recipiate, autoritatea civilă a dispus, ca moarta să fie Înmormântată în cimiterul gr.or. Dar’ ajuns la cimiter, cortegiul funebru află poarta Încuiată, car’ paznicul cimiterului declară, că autoritatea bisericească a interzis înmormântarea acolo. Atunci însoţitorii sicriului începură a protesta; se născu o larmă mare. Scandalul părea deja inevitabil, când interveni în sfirşit poliţia şi moarta fu înmormântată cu forţa. Poliţia se teme acum de tulburări, de aceea câţiva poliţişti păzesc neîntrerupt mormântul nazarenei.* Bibliografie. A apărut nr. 7 din „Povestea vorbii“, cu următorul sumar: „Prin ceaţă“, de Ioan Gorun. — „Casa veche“, (poesie) de Artur Stavri. — „Nenoroc“, (nuvelă) de loan Adam. — „Prevestire“, (poesie) de St. O. Iosif. — „De la un congres*, (impresii) de Petru Vulcan. — „în căsuță*, (poesie) de G. Murnu. — „Semnele vremii“, de Sandu. — „Nebuna“, (poesie) de I. Dafin. — „Ioana*, (nuvelă) de Th. Corbu. — Ilustraţie : Never. — A apărut: Revista critică literară din Iaşi. Cuprinsul: Iarăşi Începuturile ziaristicei române, de Av. Densuşianu. — Din datinile şi credinţele poporului român (Gineral), de S. Fl. Marian. — Etimologii româneşti: Cetera, de Ov. Densuşianu. —Dări de seamă: Jahres bericht I. (G. Weigand), da Dl. Densuşianu. — Glosar, colecţ. dlui Nie. Densuşianu. — Din revistele şi publicaţiunile ruseşti, de Al. Iaţimirschi. — Literatură poporală: Muntele de Criş. Colecţ. de Nie. Densuşianu. — Ghicitori de S. Crainic. — Notiţe. — Bibliografie.* Ştiri mărunte. Regele Saxoniei a numit pe Archiducele austriac Otto general major. — Dl deputat Ca Ion Lecca a fost numit prefect al poliţiei din Bucureşti. — La Neoplanta stâncile de ghiaţă ale Dunării au rupt podul de corăbii, ducând cu sine 18 corăbii. — La graniţa polonă au fost prinşi 6 soldaţi ruşi, desertori. — Elisa Fischer din Arad ’şi-a testat averea sa de peste 500 000 fl pentru întemeierea unei case orfanale pe seama fetiţelor evreice. — Pe muntele Tatra s’au aflat îngheţaţi doi turişti germani. A (nmcimn X1.101 lâllIO r\ î»1i nA pl/UWtu. — Una la zi. — Cel ce e In stare se transmită în spiritul popoarelor gloria, răbdarea în lucrări, mărirea naţiunii şi iubirea de patrie se poate măguli a fi aflat cea mai propice constituţie de stat de a produce oameni mari. Fără îndoială, că oamenii cei mari sunt cari constitue puterea unui stat. Natura nu lipseşte a face se se nască In toate ţerile spirite şi curagiuri elevate, însâ trebue ajutată, ca se le poată forma. Ceea ce le formează, ceea ce le perfecţionează sânt sentimentele puternice şi impresiunile nobile, cari se respândesc în toate spiritele şi trec pe nesimţite de la unul la altul. Bossuet La Abonament lunar pentru Decemvrie st. v. — cu preţurile din capul foii — Invită Administraţiunea ziarului „TRIBUNA“ Steinbruch, datul mărcii poştale. P. T. . La întrebările de mai multe părţi, avem onoare a clarifia pe stimaţii noştri cumpăratori şi amici de afaceri, că fabrica noastră de bere, care la exposiţia millenară din 1896 a fost representată prin dl director Vater Ferenz, ca membru de juriu, a stat afară de concurs şi astfel lucru de sine înţeles, că nici n’a putut conta la distincţie şi nici n’a reflectat. Cu toate acestea prin dăruirea din par- tea înaltului guvern a medaliei de aur de stat, pe lângă recunoaşterea situaţiei şi a activităţii întreprinderii noastre ne-a ajuns aşa o distincţie, încât, considerând împregiu- rares, că ne-a surprins, la tot caml ea umple I de bucurie şi satisfacţie pe toţi aceia, cari de zeci de ani s’au purtat cu încredere faţă de i productele noastre renumite şi la a căror în- i credere şi sprijin credem, că vom putâ conta ori-când şi In viitor, asigurându-’i totodată, că noi întotdeauna ne vom intui a servi pe cumpărătorii noştri cu cea mai mare culanţă şi atenţiune spre îndestulirea lor deplină. Cu toată Ruma Prima bererie ung. pe acţiuni. 26 Noemvrie (8 Decemvrie) 1896 Pag. 1039 Bibliografe. „Călindarul Poporului“ , pe 1897. — Anul acesta e al XII-lea de când apare „Călindarul Poporului“, unicul călindar românesc cu desâvîrşire poporul, atât ca cuprins, cât şi ca limbă. El a mulţumit totdeauna aşteptările oamenilor noştri până şi a celor mai cetiţi, îndeosebi cel din 1896, pe care însuşi raportul literar al „Astrei* ’l-a numit „excelent“. CA pentru 1897 înse le întrece pe toate atât ca material, cât şi ca volum, având partea literară cu o întreagă coală mai bogată decât în anii trecuţi. întreg călindarul e de un colorit eminamente naţional-poporal, notă exclusiv proprie lui în toată literatura noastră calindaristica, de altfel destul de avansată. Materialul călindarului e nou, ales, plăcut şi instructiv, care limbagiul limpede, poporal, curat şi curgător. Călindarul poporului din est au presentă două nepreţuite inovaţiuni: se schiţează pe seama ţeranului nostru activitatea câtorva dintre cei mai de valoare literaţi români, mai ales moderni, — în accepţia morală a cuvântului, — şi dă o cuvenită importanţă vieţii noastre politice, reasumând într’un amănunţit articol de fapte şi date positive, momentele de căpetenie ale vieţii noastre naţionale din Ianuarie 1896 până Septemvrie 1896. Din bogatul cuprins literar relevăm: Biografia dlui Dr. I. Raţiu, împodobită cu două portrete ale d-sale, unul dela 1861, în costum naţional, al doilea dela 1896 (după cea din urma fotografie). Biografia e scrisă detailat, cu date autentice, cu episoade interesante şi într’un stil românesc obiectiv şi măsurat, dar’ totuşi cald şi însufleţit. El ne dă o vină şi strălucită icoană la miniatură despre vieaţa şi activitatea venerabilului president al partidului naţional român. Biografiei îi urmează nişte drăgălaşe „istorioare despre porumbi“; poesii de Ioan Neniţescu; anecdote de Dumitru Stăncescu; o schiţă literară despre mintosul Anton Pann, cu o „poveste a vorbii“ despre „pricini de judecăţi“ ; scrieri („Dimineaţa şi seara“) de doamna Colomb; o schiţă literară despre regretatul poet bănâţan Victor Vlad (Delamarina), cu două poesii de un haz nespus, scrise în dialectul logojănesc. Cu acestea se termină partea beletristică a calindarului, urmând articolul „Răvaşul nostru“ de Ioan Scurtu. Articolul acesta, tipărit cu litere petit, să extinde pe 12 pagini. Inovaţiunea aceasta presentă o deosebită valoare şi sperăm, că ea se va perfecţiona din an în an, până va deveni o completă statistică a evenimentelor mari, ce vor urma a se petrece în vieaţa noastră. Partea economică a călindarului deasemenea e lucrată cu pricepere şi îngrijire. Cât pentru partea calindaristică şi Informativă, ea e cât se poate de bogată şi exactă. Valorosul Călindar al Poporului e cel mai ieftin Intre toate călindarele noastre, costând numai 20 cr. Dacă luăm în seamă taxa de 6 cr. timbru, reclamată de fiecare exemplar, şi rabatul ce se dă librarilor la desfacerea lui, pentru redigeare şi tipărire remân numai 10 ci. „Călindarul Poporului* n’ar trebui să lipsească din nici o casă românească, atât e el de bun, bogat, plăcut şi ieftin. Călindarul zilei. 8 Dec. 6. 1896 Iulian: Cuviosul Alipiu. Gregorian: (+) Zămislirea Născătoare. Soarele: răsare 7.52, spune 4.8 m. Buletin meteorologic. Sibiiu, 7 Decemvrie n. 8 ore dimineaţa. Maximul fi minimul de temperatură Directa vintului Observată Diferenţa din preziut 717.8 — 42 + 9.5 410.1—0.3 1 SO Sosiţi in Sibiiu. în 6 şi 7 Decemvrie n. 1898. Hotel „împăratul Romanilor“. Melas, farmacist din Cohalm. D-na Csiky cu fiica, 8. Csiky şi Q. Sándor, privatieri din Cluj. H. Bule, privatieră din Bucureşti. Kopal cu soţia, căpian din Mediaş. Witt şi Gerhardshuber din Sadu, Pauker şi Fleischer din Sălişte, toţi ingineri. Kootz din Sălişte, M. Heimlich din S A-Ujhely şi I. Pollak diin Budapesta, toţi comercianţi. F. Selszghy, inspector general, I. Dömgen, Hausenblass, Doudon şi Neumann, toţi din Budapesta. Frankl şi Moldovan din Viena, toţi voiagiori. Switelnitzky, căpitan din Ibaşfaleu. Dr. Mesko, medic şi Dr. Akoncz, advocat din Cluj. Lefkovics, comerciant din Salonta mare. Puian, preot. Hotel „Neurihrer“. Hecht, neguţător şi N. Diamant din Budapesta, F. Pollak din Marburg, G. Schön, T. Krauss, S. Willman, I. Janik, I. Kolm şi I. Berger din Viena, toţi voiagiori. Grünfeld, comerciant şi H Lang din Mediaş. M. Lang din Bistriţa, I. Bucşa şi K. Kammerberger din Cluj, toţi privatieri. Hotel „Habermann“. A. Leaker şi Sacharamonteri din Budapesta. Teatru orâşenesc în Sibiiu. Marţi, 8 Decemvrie n. Bursa de mărfuri din Budapesta de la 5 Dec. n. 1896. Cursul pieţii din Sibiiu. Din 7 Dec. n. 1896. Bursa de Budapesta. Din 6 Decemvrie, n.1896. Renta de aur ung. 6°/. . . . • • e —.-- ii ii ii ii 4°/s . . • e • . 122.50 „ ung. val. cor. 4°/» . . . t e . 98.76 împrumutul căilor ferate ung. . . . 121.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune)............................. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)............................. . 104— Bonuri rurale ung............................ . 97— Vii croate-slavone . . . . 97— Obligațiunile desp. regalilor . re . 100.10 Împrumut cu premiu ung. • • . 152— Losun pentru regularea Tisei si Seghedin . 1S9.50 Renta de hârtie austriacă . 1C9.50 „ de argint austriacă . 1CD.75 „ de aur austriacă . . 1?9.26 Losurile austriace din 1860 . --.--Acţiunile băncii austro-ungare o e . 1015— „ „ de credit ung. . . * . “.--99 n »» » austr. . „ . . --‘-Scrisuri fondate ale institutului de credit și economii „Albina“ .... . 100.76 Argintul.................................... Galbeni Împărătești .... 6.04 Napoleon d’ori............................. « e . 9.52 Mărci 100 imp. germane . . . . 68.82 London 10 Livres sterningi . • e . 119 80 Dramă în 3 acte, de Felix Philippi, începutul la 7 ore seara. Editor şi redactor responsabil: Teodor V. Păcăţian. Proprietar: Pentru „Tipografia“, societate pe acţiuni: V. H. Oressnandt. „Asia“ Burta de Bucureşti. Burta de Viena. Din 5 Decemvrie n. 1896. Hanta de aur ung. 6"/, . V n i» tt 4 °/. . . Renta ung. v. c. 4"/, , Împrumutul căilor ferate ung. Amortisarea datoriei căilor ferate (1-a emisiune) Amortisarea datoriei căilor ferate (2-a emisiune) .... Bonuri rurale ung. . ., „ croate slavone . de Ost de Ost Seghedin Cassa 100 97 09 100 97 Presiunea atmoaf. In mm. (Mediul lunar 727.S) Temperatura după Celsius Săminţe fl I. li Preţul per 100 chilogr. I si 800 iR li Preţul per 100 chilo dela până dela până Grâu Bănăţenesc non Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu deAlba-Reg. „ n o Badea „ Grâu ung. de Nord „ 77 77 77 77 77 77 8.05 8.29 8 15 8.15 8 26 8.15 8 25 8 20 8 20 8.80 78 78 78 78 78 78 8 15 8.25 8.20 8 20 8.30 8.20 8 30 8 25 8 25 8 36 Sfiminte, vechi ori none Spi ni Dualitatea 1 per Hect. I Prețul per 100 chilogi dela 1 până Săcară Or*evi« Cacam. (porumb) Mein Hrişcă de nutreţ de vina.s de hore biuăţ. dealt sein 70—72 CC—82 82—64 84—68 S3—AI 75 6.70 4. 6 10 6 50 5 70 4 25 415 11 75 5 39 6.76 4 35 5 90 8 6 50 4 30 4 20 12 25 5 60 ijj s. Grâu Cucuruz Ouă* 4S trept.-Oct. Mart.-Apr. Maiu-Iun. Iulie-Acg. Mmî.-Apr. 0 st» „1 3«ig 8 17 4 — 5198 g î| A 8.18 4 01 6.— fiiva**-* solei 4»l» «i 1 & aAit»» § ii IOr SăM. de trif. o Oleu de rap. Uns. de porc Slănină ii Sfe Prune Lictar Miere Ceară Lucernă ungurească roşie rafinat dela Pesta dela ţeară avântată afumaţi slavon, nou bănăţenesc brută galbină străcurată de Rosenau 56.57 — 12 50 18 60 1,6 60 68-38 60 18.75 Spirt BaniMarfă Brut, pentru rafinărie Rafinat, pentru comercianţi mari Brut, „ „ „ împrumut cu premiu ung. Loturi pentru regularea Tisei şi Renta de hârtie austriacă onigiot austriacă . „ „ aur austriacă . Loturi austriace din 1860 Acţiunile băncii austro-ungare „ , de credit ung. „ „ de credit austr. Argintul.................................... Galbeni împărătești . Napoleon d’ori .... Mărci IOO imp. germane Londra 10 Livres sterling: ’ in 25 Nov. v. — 4 ore p. st. Renta rom. per 1875 6«/„.......................... Renta română amort. 6°/0.......................... Renta (Schuldverschreib).......................... Oblig. de stat C. F. R. 6°/0 . . . . . Renta rom. (Rural conv.) 6% .... Împrumutul municipal 6%/4..................... Scrisuri func. rurale 6 °/0.......................... T, « ii ii 7*/o.......................... Idem urbane 7°/. .... .. 6°/................................... o o 6°/...................................... . Banca Naț. (100 lei vărs. intr.) . . . . Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) .... Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) . . . Soc. rom. de reasig....................................... Soc. r. de con. (250 lei vărs.) .... Oblig. Cassei Pensiunilor.......................... Agio ............................................................. Schimb. Londra 8 luni.............................................. o cek .......... Berlin 8 luni.............................................. o cali..................................................... Paris 8 luai ii cek . . . .................................... Viena ......................................................... 71 ................................................ Agio.........................................................• 14.7° E2.o0 5f.50 16 — 53.— 51 — Hârtie-monetă română . Comp. 9.47 vfind.9.51 Lire turcești .... )) 10.60 1)10.70 Imperiali.......................... )) 9.60 )) 9.65 Ruble rusești 100 . . . II 126.75 99 127.76 Galbeni.....................• 91 6.65 96.70 Napoleon d’ori .... 99 9.50 99 9.64 ,i (rusești) . 99 9.47 99 9.61 ung. ung. 122.66 98.80 124.10 121.70 101.25 97.14 101__ 153— 142— 100.65 100.95 122— 1020— 421.50 246.60 5.68 9.52 58.82 119.90 102 87 1468 420 467 118 106 280