Tribuna, iulie 1901 (Anul 18, nr. 122-142)

1901-07-01 / nr. 122

Pag. 486 S­i­b­­­iu, Duminecă, braţ puternic de luptă şi de muncă pen­tru progres. Corelaţiunea armonică dintre ace­ste două soiuri de oameni ne-ar da ga­ranţa înaintării şi isbânzii — condiţio­­nându-se, se înţelege, capacitatea de a conduce a soiului dintâiu şi disposiţia, aplicarea de a se lăsa condus a celui de al doilea. Ambele condiţii să se egaleze, să se echilibreze una pe alta, ca braţele unui levator, când acţionează puteri deo­potrivă de mari. Unde lucrurile aşa vor fi şi când peste tot se va forma acest fel de împrejurări, acolo şi numai atunci se poate vorbi de creşterea poporului In sens nu numai teoretic şi ilusoric, dar’ şi real şi practic. Dar’ că astăzi nu sântem chiar ajunşi la hotarul acestei exigenţe de cre­ştere a poporului, fără multă bătaie de cap vom pută oblici. In satul cel mai slab şi mai vai de loc, unde sânt o sută două de fumuri, găsim şi un preot şi un dascăl cel puţin. Aci preotul se ceartă cu învăţătorul, învăţătorul cu preotul şi amândoi împreună cu popo­rul. Căci sunt stările de aşa. Idealis­mul crescătorilor teoretici ai poporului e bun şi de recomandat, dar­ numai cu el nu te hrăneşti. Gând e vorba de traiul năcăjit al dascălilor dela sate, atunci conflictul cu poporul e gata. Ei cer, poporul nu voeşte sau nu le poate da toate, câte s'ar cuveni, căci roada ţă­ranului e supusă capriţiilor vremii. E anul bun, e şi ţăranul mai darnic, car’ de nu, rabdă toţi, ori se ceartă şi se învrăjbesc. Gam aceasta e sema, după care prin generalisare s'ar pute construi tabloul colectiv al mişcărilor şi manife­­staţiunilor de vieaţă publică în ori-ce comună românească. (Va urma). (il). „Asociajiunea“ sub Vlădeasa. —■ Adunarea despărţământului »Hida-Huedin«. — — 8 Iulie n. c. Despărţământul »Hida-Huedin« al »Asociaţiunii, deşi a avut să se lupte cu greutăţile începutului, deşi funcţio­nează numai de doi ani, dar­ având în frunte bărbaţi ca Ioan Pop morlăcanul, protopop, bărbat zelos, gata de jertfă, apoi tinerii advocaţi Dr. Andreiu Pop şi Dr. Simeon Tarna? etc. dă semne vă­dite de progres, ceea­ ce s’a văzut şi la adunarea cerouală a lui. Sosirea oaspeţilor. Acest despărţământ ’şi-a ţinut adu­narea generală cerouală în R.­Huedin, în 7 Iulie a. c. Pe la 10 ore se observa o circulaţie vie în acest orăşel de alt­­cum destul de liniştit, pe strade trăsu­rile circulau neîntrerupt, care trenul ne aducea de la Bistriţa şi Cluj inteligenţi: Dr. Tripon, Dr. Frâncu, Podoabă, proto­popul Roşescu, Dr. Poruţ, ofiţeri din armata comană, aşa încât când erau 11 ore hotelul »Corona« era plin de pu­blic ales din toate părţile, precum şi de ţărani din împrejurime. Adunarea. La Vilt ore s’a început adunarea prin discursul festiv plin de vervă ora­torică al vrednicului director Ioan Pop, protopop în Morlaca, în care arată sco­pul întrunirii de azi, menirea „Asocia­ţiunii“, scopul ei sublim etc., apoi salu­tând cu bucurie pe oaspeţii din depăr­tare, declară adunarea de deschisă. înainte de a se ceti raportul comi­tetului despre activitatea despărţămân­tului, s’a purces la alegerea deosebite­lor comisiuni: pentru censurarea rapor­tului comitetului, a cassarului şi pentru înscrierea şi câştigarea de membri ordi­­nari şi ajutători. Din raportul comite­tului desp. am remarcat, că deosebit fond şi atenţiune s'a pus pe înfiinţarea de „agenturi comunale* şi înfiinţarea de biblioteci poporale. Pentru ajungerea acestui scop mă­reţ s’a lansat din partea comitetului un călduros »Apel* cătră toţi protopopii, preoţii şi fruntaşii comunelor acestui desp­ rugându-­i, ca în conferenţele preo­ţeşti şi în adunările reuniunii învăţăto­rilor, acest punct să formeze un obiect de discuţie a ordinei de zi. Apelul a avut resultat, înfiinţându-se în 7 comune (agenturi comunale“, şi se sperează, că din an în an se vor spori, urmând apoi înfiinţarea bibliotecitor poporale etc. Din raportul cassarului am obser­vat, că s’a încassat dela membrii ordi­nari şi ajutători aproape 400 cor., care sumă s’a trimis comit, central al­­Aso­­ciaţiunii*. Cetindu-se raportul cassarului s’a suspendat şedinţa pe Vi oră pentru în­­cassarea taxelor şi înscrierea de membri noi, car’ până­ ce deosebitele comisiuni ’şi-au terminat raportul, s’a ţinut o confe­­renţă din partea învăţătorului din Măr­­gău. Despre clasa de mijloc şi folosul meseriilor. Redeschizându-se adunarea ,şi-au cetit deosebitele comisiuni rapoartele, după cari directorul Ioan Pop, îndem­nând pe unul fiecare la muncă serioasă în folosul neamului, a închis adunarea. Banchetul. Pe la 3 ore ne-am întrunit la ban­chet aproape 100 persoane, unde veselia a fost la culme. S’a ţinut frumoase toa­ste, între altele Ioan Pop, directorul, în un frumos cuvânt plin de spirit şi vervă oratorică, a trecut în revistă binecu­vântând memoria tuturor presidenţilor nemuritori ai­­Asociaţiunii“, a închinat pentru sănătatea actualului ei president Ioan M. Moldovan, şi a întreg comit, central. Elie Şerban, preot în Fizeş pentru comit, cercual, în fruntea căruia stă un bărbat atât de vrednic. Dr. Tă­­maş pentru oaspeţii veniţi din depăr­tări şi pentru întreg publicul adunat. Podoabă, pentru buna înţelegere şi con­cordie. Dr. Tripon în un frumos discurs a arătat însemnătatea literaturii române, cum să învăţăm poporul literatură, cum să-­l dedăm să-­şi iubească pămân­tul, moşia etc. Petrecerea poporală. Cea mai frumoasă parte a festivi­tăţilor a fost fără îndoială petrecerea poporală. Fiind popor adunat foarte mult din toate părţile, la dorinţa espresă a advocaţilor Dr. Frâncu, şi Dr. Tripon, s’a adunat tot poporul în jurul inteli­genţilor. S’a încins o veselie româ­nească ca-şi-oare rar mai vezi şi de sigur -.-Huedinul n a văzut nici-când, şi din care Maghiarii au putut învăţa, că inteligenţa şi poporul una sânt. In mijlocul veseliei generale se ri­dică Dr. Frâncu şi în cuvinte alese spune poporului, pentru­ ce ne-am adu­nat? ce urmăreşte »Asociaţiunea« ? Ară­tând apoi că inteligenţa şi poporul una trebue să fie, pune la inima poporului să-’şi iubească legea şi limba şi dacă va cere lipsa pentru aceste 2 comori să-’şi jertfească şi vieaţa. Dl Podoabă, directorul »Economului« a vorbit poporului spunându-le o pove­ste despre vânt, apă şi omenie, arătând că în vieaţă numai omul de omenie, omul cu cinste poate trăi. Dr. Tripon în cuvinte alese le spune să-­şi iubească pământul, moşia, vatra, obiceiurile şi doinele din străbuni şi să răsune şi mai departe horele şi doinele româneşti ca să străbată câmpiile şi văile, munţii şi dealurile sfinţite de atâta sânge străbun. Erau 7 ore seara când s’a sfîrşit această frumoasă petrecere, pentru po­por foarte instructivă. Concertul. — Balul. La 8 ore s’a început concertul. Au debutat cunoscutele noastre artiste dom­nişoarele Adelina Piso şi Virginia Gal. Ele sânt îndeobşte cunoscute publicului român, euro­peana mea e cu mult mai de­bilă decât ca să pot îndeajuns aprecia prestaţiunile lor. Teatrul asemenea a reuşit. S’a jucat piesa »Arvinte şi Pe­pelea“, de V. Alexandri. După concert a urmat bal, cu voe bună, veselie până în zori de zi, sfîr­­şindu-se astfel frumoasele sărbări cul­turale. Fizeşanul. Din Selagiu. — Desp. Selagiu al„ Asociaţiunii“ şi reuniunea femeilor rom. — — 2 Iulie n. In Sălagiu, la 1 Iulie a. c. s’a ţinut în comuna Cupeu adunările culturale ale despărţământului XVI. al »Asocia­­ţiunii« şi a »Reuniunii femeilor române selăgene*. Preotul harnic al acestei co­mune române, Mihail Pop şi familia sa au făcut pregătiri pentru­ ca să se poată ţină cu demnitate aceste frumoase so­lemnităţi în comuna sa. Primirea oaspeţilor. In ziua adunării oaspeţii ce sosiau au fost primiţi în capul comunei, unde era o poartă de triumf cu inscripţia: »Bine aţi venit­ şi »Să fiţi salutaţi«, cari salutări frăţeşti numai prim-pretorului peronal nu­­i-au convenit şi în şovinis­mul seu ceru să fie delăturate. Această pretensiune a produs un aspru şi motivat protest din partea vrednicilor aranjeri, ceea­ ce a mutat pretenţia fără lasă a oficialului administrativ şi inscripţiile au rămas şi mai departe la locul lor. Adunarea despartementului. Sărbările culturale s-au început cu serviciul divin, îndeplinit la orele 8 di­mineaţa, de Rev. Alimpiu Barboloviciu, vicarul Sălagiului cu asistenţa alor 4 preoţi. Cântările bisericeşti le-a răspuns corect un cor improvisat din tineretul şi învăţătorimea presentă. La orele 10 s’a început adunarea despărţământului XVI. al­­Asociaţiunii, în frumoasa biserică de peatră, la care a luat parte un însemnat număr de membri, precum: George Pop de Bă­­seşti, Dr. Alexandru Geţie, profesor de s. teolg. din Gherla; Teodor Pop, pro­topop; Gavriil Cherebeţiu, prot., Vasile Pop, prot. din M.­S.­Georgiu; Gregoriu Pop, prot. din Unimet; Vasile Pop, prot. din Carţia; Simeon Mărincaş, preot din Bogdana; Ioan Pop, preot din Domnin; Paul Boca, preot din Benefalău; Gre­goriu Copoi, din Ciora; Iovian Andreiu, preot din Girbou; Teodor Bohăţăl, preot din Mineu; Demetriu Mureşan, preot din Chechiş; Petru Pop, preot din Babţa; Florian Cocian, adv. din Ceh; Dr. George Pop şi Dr. V. Geţie, advo­­caţi din Zelau; Teofil Dragomir, din Lupoaie; Demetriu Suciu, director de bancă din Jibou; Dr. Ladislau Giurca, advocat, Iosif Olga, comptabil, Vasile Mureşan, cassar din Jibou; Dr. Mihaiu Borbély, medic din Jibou ; Ioan Pop, ad­junct de notar din Sâcuieni; Vasile Mica, proprietar din S.­Udvarhely şi alţii şi mai mulţi poporeni. Adunarea a fost deschisă prin vorbirea de deschidere plină de gravitate actuală a directorului despărţământului, Rev. Al. Barboloviciu, după care preotul local, dl Mihail Pop, in cuvinte alese a salutat adunarea des­părţământului XVI. a »Asociaţiunii* şi a »Reuniunii femeilor române sălăgene«, ca pe nişte foculare ale culturii popo­rului român, oferindu-­şi cu bunăvoinţă ospitalitatea sa şi a poporului seu tu­turor părtinitorilor căuşelor culturale ro­mâne. Actuarul despărţământului A. Vicaş a schiţat activitatea subcomitetului des­părţământului, care afară de­­acţiunile îndatinate la alte despărţăminte, culmi­nează în purtarea de grije asupra de­mersului creşterii şcolare a fiilor popo­rului român, care a fost supraveghiată şi în acest an prin comisiuni esmise la toate examenele şcolare de pe teritorul despărţământului, cu un resultat foarte salutar pentru cultura poporului român. Nu mai puţin încurajează acest despărţământ şi activitatea corpului di­dactic al şcoalelor poporale la împlini­rea cu scumpătate a datorinţelor sale de cultivători ai elevilor şcolari, prin îm­părţire de deosebite premii ce se pu­blică pe calea oficiilor protopopeşti şi se distribuesc la adunările despărţămân­tului. Aşa şi cu această ocasiune, din­tre 14 petenţi la premiile publicate, pre­miul I. »O vacă cu viţăl«, oferit de ilustrul nostru bărbat, dl George Pop de Bâseşti, s’a dat învăţătorului Gavriil Galgo, din Halmosd; premiul II. »O scroafă cu purcei*, oferit de acelaşi me­cenat s’a dat învăţătorului Ipatie To­­doran, din Domnin; premiul III, de 40 coroane, oferit de Dr. George Pop, ad­­vocat in Zelau şi Demetriu Suciu, di­rectorul institutului »Sălăgiana« în Ji­bou in părţi egale, s’a dat învăţătoarei diplomate Elena Gozman dela şcoala gr.-cat. din Buciumi, premiul IV, de 20 coroane, oferit de dl Andreiu Cosma, directorul institutului »Silvania* în Şim­­lău, s’a dat lui Petru Robu, învăţător în Oarţia-de-jos; premiul V. de 10 cor., oferit de dl Florian Cocian, advocat în Ceh, s’a votat lui George Nechita, în­văţător în Supurul-de-sus şi premiul VI. de 10 coroane, oferit de dl Vasile Pop, adm. protopop, din Oarţia-de jos s'a dat lui Ioan Mureşan, învăţător la şcoala din Guceu. Adunarea despărţământului a ştiut să aprecieze cu multă însufleţire meritele distinşilor mecenaţi ai cau­se! învăţământului poporal, cât şi vred­nicia învăţătorilor, cari s’au făcut demni de a fi distinşi prin premiare; ear’ ce­lorlalţi învăţători petenţi le-a votat re­cunoştinţă protocolară pentru progresul lăudabil ajuns în şcoalele lor. Dintre comisiunile e­mise de adu­nare, cea de I. pentru censurarea ra­poartelor activităţii comitetului, numai laude a ştiut să aducă aceluia pentru procedura lui corectă, car’ comisiunea a Il-a concrezută cu colectarea taxelor dela membrii ordinari şi ajutători a co­lectat în scopul­­Asociaţiunii* suma de 223 poroane. La propuneri diverse s’a ridicat la valoare de cond­us moţiunea propusă de dl Demetriu Suciu, că la adunările despărţământului în viitor se fie repre- zentat poporul ţeran prin delegaţi din toate comunele învecinate cu sediul adunării din interesul bine priceput al promovării culturii poporului român şi că adunările despărţământului să se ţină în zile de sărbătoare, când poporul nu este împedecat prin lucrul câmpului şi poate lua parte la ele. (Va urma). ---­aceşti bravi vânători, în amintirea me­morabilei zile de 30 August 1877, când în fruntea batalionului 2 vânători, Intră cel dintâiu în foc, la atacul dela Gri­­viţa. După dorinţa esprimată de regre­tatul defunct, la înmormântare a figurat şi steagul turcesc luat la Griviţa de către soldatul Grigore Ioan. Rămăşiţele pământeşti au fost aşe­zate în cimitirul Şerban-Vodă (Belu). Puţin timp după­ ce generalul Can­diano Popescu urcase şi cea mai înaltă treaptă a ierar­hiei militare, numit fiind comandant de corp de armată, firul vieţii sale se rupe la o vîrstă relativ puţin înaintată: abia împlinise 60 de ani. Născut în 1841, Ianuarie 27, In Plo­ieşti, Candiano-Popescu fu atras chiar de firea lui inimoasă spre cariera ar­melor ; la vîrstă de 18 ani el e deja sublocotenent — întâiul clasificat. In Februarie 1867, căpitan fiind, a demis­ionat din armată ; dar’ la primul semnal de luptă, în 1877, el reintră în oaste, unde-’i era locul destinat şi se distinge în răsboiul neatîrnării ca puţini alţii — şi se ştie dacă au fost număroşi bravii cari s’au distins! De numele Griviţei, Candiano-Po­­pe­scu ’şi-a legat numele în mod nepe­­ritor. El comanda acel viteaz bata­lion al II-lea de vânători, care a dat unul din cele mai eroice asalturi din câte a consemnat istoria răsboaielor — asaltul definitiv dela Griviţa. Un erou al ei jeleşte România astăzi, şi-’l jeleşte cu atât mai dureros, cu cât fără vreme ’l-a perdut . .. Me­moria însă ’i-o va păstra, prin veacuri, printre numele cele mai strălucite ale fiilor ei. TRIBUNA­ ­ „Eroul de la Griviţa“. Generalul Alexandru Candiano- Popescu, comandantul corpului III, de ar­mată, adjutant onorific al Măiestăţii Sale Regelui Carol, decorat cu : »Virtutea mi­litară de răsboiu«, mare ofițer al ordi­nului »Coroana României«, comandor al ordinului »Steaua României«, cavaler al ordinului »Sf. George« pl. IV. (Rusia) »Mare cruce al mai multor ordine­, etc., etc., etc, a încetat din vieaţă Marţi după ameazi la Tîrgovişte. Rămăşiţele pă­mânteşti ale mult regretatului general au fost duse cu un tren special la Bu­cureşti. La gara de nord din Bucureşti cor­pul a fost primit de membrii familei, dl general Varthiadi, şeful casei militare a M. S. Regelui, de dl colonel Coandă, secretar general al ministerului de răs­boiu, de oficerii generali, superiori şi inferiori din capitală, In ţinută de ser­viciu cu decoraţiunile reglementare. Gosciugul a fost aşezat pe un car funebru, tras de patru cai, împodobit cu coroane şi a fost dus la biserica Sf. George, înmormântarea a avut loc joi. Au luat parte toate trupele din garnisoana Bucureşti, precum şi o companie din batalionul al 2-lea de vânători din Do­­brogea, cu drapelul, de­oare­ce generalul Candiano, câteva momente înainte de a muri,­­şi-a esprimat dorinţa să fie înto­vărăşit la ultima sa locuinţă, de cătră 1/14 iulie 1901 Revistă esternă. Intenţiile guvernului englez. Din ştirile sosite în timpul din urmă de pe câmpul de luptă din Africa­ su­­dică se poate conchide cu siguranţă, că sfîrşitul răsboiului astăzi încă nu se poate preveda. Guvernul englez îşi dă toată silinţa pentru terminarea lui şi astfel, precum se anunţă din Londra,­­ a hotărit, ca în zilele acestea să enunţe,­­ că el (guvernul englez) nu mai consi­deră pe Buri de parte resboinică, ci de nişte bande de guerillă, cari se luptă fără nici un drept. In consecinţă gu­vernul va procede cu Burii, ca cu nişte bande. In pasul acesta însă la Londra mulţi se tem, că Burii încă vor întoarce foaia, ei încă vor considera din partea lor pe Englezi, ca pe nişte bandiţi şi astfel vor şi tracta cu ei. Atunci într'ade­­văr va deveni îngrozitor resboiul. Tur Intrări în Spania. In Sevila bande de grevişti au ata­cat cu petri mai multe edificii şi ate­liere de turnătorie. Prefectul a încre­­dinţat puterile sale autorităţilor militare; garanţiile constituţionale au fost sus­pendate. Gendarmeria şi trupele au fost consignate. Liberalii in Anglia, întrunirea partidului liberal a dat în unanimitate lui Campbell Bannerman un vot de încredere după discursul seu în care a declarat, că discordia în par­tidul liberal nu a fost provocată de răsboiu, ci de chestiuni personale. Asquith a susţinut cu energie votul de încredere. Situaţia în Macedonia. Ambasadorul Austro-Ungariei atră­gând atenţia Porţii asupra neregulari­­tăţilor săvîrşite de comandantul gen­­darmeriei din vilaetul Kossovo, şi do­vedind, că este chiar în interesul Porţii de a pune un om demn de încredere în această funcție, Poarta a ordonat destituirea comandantului Mehmed­ Paşa. Caşul André De Wett. Ministrul justiţiei din Belgia a declarat la cameră, că nu e exact că po­liţia ar fi invitat pe André De Wett să părăsească teritorul belgian. Societatea pentru fond de teatru. Programul festivităţilor din prilegiul adunării »So­cietăţii pentru crearea unui fond de teatru român«, ce se va ţină ăst­ an în Şimlăul­ Silvaniei la 2 şi 3 August st. n. 1 In 31 Iulie a. c. st. n.­ a) la 2­4 ore d. p. primirea comi­tetului societăţii la gara Şimlăului Pri­mirea şi încuartirarea oaspeţilor; b) la 8 ore seara serată de cuno­ştinţă în »Hotelul Naţional«. 2. In 1 August a. c. st. n.: a) la 8 ore dim. serviciu divin în biserica gr.-cat. română din loc. Răs­ Nr. 122 punsurile le va esecuta corul teologilor de Gherla ; b) la 11 ore a. m prima şedinţă a adunării; c) la 2 ore d. p. banchet; d) la 8 ore seara concert şi repre­­sentaţiune teatrală. Programa detailată se va trimite la foi şi se va distribui în seara representaţiunilor la passă. 2. In 2 August a. p. st. n.: a) la 9 ore dim. a doua şedinţă a adunării; b) la 1 oră în zi prânz comun , la carte; c) la 3 ore d. p. escursiune la Pă­­duriţa Morii: »Vila Ana*. d) seara la 31/* ore petrecere de vară în promenada orăşenească. 4. In 3 August a. c. st. n. : Escursiuni în jurul Şimlăului. 5. Sub durata festivităţilor visi­­tarea esposiţiei obiectelor industriei de casă aranjate de reuniunea femeilor române din comitatul Hunedoara şi Să­lagiu. Nota. P. O. oaspeţi sunt rugaţi în privinţa c­artirului a se adresa până în 22 i. o. la dl Ioan I. Lazar, compta­bil la institutul de credit »Silvania«, în Şimlăul­ Silvaniei. Biroul comitetului aranjator sub decursul festivităţilor va fi permanent în localităţile institutului de credit »Sil­vania«. Trenurile sosesc dela Carei la 101/* ore a. m., dela Cluj la 4*/* d. m., dela Orade la 11/, d. m. şi seara la 101/*. Şimlăul-Silvaniei, la 9 Iulie 1901. Comitetul de primire. Seminarul junimii române din Blaj. — Concurs de primire în semi­narul junimii române gr. cat. din Blaj. — 1. Părinţii, oari voesc să-­şi aşeze băieţii pe an. şcol. 1901/1902 în semi­narul junimii române gr.-catolice dela gimnasiul superior gr.-cat. din Blaj, prin aceasta sânt avisaţi, că terminul con­cursului de primire este 15 August st. n. a. o. Cererile de primire (se primesc numai gimnasişti) sânt a se adresa Prea Veneratului consistor metropolitan din Blaj, şi ce priveşte pe băieţii, cari în anul şcolar trecut nu au fost elevi ai seminarului tinerimii, au să fie instruite cu estras de botez, testimoniu de pe anul şcolar trecut şi atestat de vac­cinare. In cerere părinţii sau îngriji­torii au să-­şi însemne locuinţa şi poşta ultimă cu acurateţă şi să declare, că cunosc deplin toate condiţiunile şi se obligă a le împlini pe toate, ca reso­­luţiunile să se poată espeda francate, pa­tenţii sânt rugaţi să alăture marcele po­ştale de lipsă. 2. Pentru băieţi sânt a se plăti : 8 cor. taxă de înscriere, 240 cor. pentru cvartir, vipt, lumină, încălzit, spălat, în pas de lipsă medic şi medicină, 2 cor. taxă de scaldă, 6 cor. taxă pentru soro­­bitul rufelor, aşadară cu totul 256 cor. la an. Taxa de înscriere, de scaldă şi de scrobit are să se plătească toată deo­dată cu opasiunea înscrierii, suma de 240 cor. în 2 respective 4 rate anticipa­tive, astfel, că în 1 Septemvrie cu oca­­siunea presentării sânt a se plăti cel puţin 76 cor. respective 70 cor. în cas de 2 rate, rata a 2-a se va plăti în 1 Februarie, în cas de 4 rate, rata a 2-a se va plăti în 15 Noemvrie, rata a 3-a în 1 Februarie, rata a 4-a în 15 Aprilie. Sumele aceste sânt atât de mici, încât numai primindu-le regulat şi anticipative se poate satisface atâtor trebuinţe, câte sânt cu susţinerea şi îngrijirea elevilor. Altfel rectoratul va fi silit să dimită pe elevii, ai căror părinţi sau îngrijitori nu-­şi vor solvi ratele la timpul său. 3. Elevii vor ave să aducă cu sine : a) 4 părechi de schimburi de pânză sau de giulgiu bune; b) cel puţin 4 batiste; c) 2 părechi de încălţăminte şi cel puţin 4 părechi de ciorapi sau de obiele ; d) 1 saltea (sac de paie) şi 2 lepe­­dee (ciarciafuri) de pus pe saltea; e) 2 perini şi 4 feţe (de perini); f) 1 ţol sau plapomă şi 2 lepedee de plapomă; g) 2 lepedee albe de giulgiu pen­tru coperirea patului (de lână şi colo­rate nu sânt bune, căci nu se poate ajunge la uniformitate); h) 1 cuţit, 1 furcuţă, 1 linguri de metal, 1 păhar şi cel puţin 3 şervete ; i) 1 perie de vestminte şi 3 pentru încălţăminte; l) cel puţin 3 ştergare şi 2 pepteni, unul des şi unul rar. 4. Elevii vor avă provisiunea în­treagă, şi anume: a) locuinţă în sale mari sănătoase, luminoase şi prevăzute cu toate cele de lipsă ; b) vipt întreg, adecă dejun, prânz şi cină. La dejun vor avă lapte cald cu pâne, la prânz 2—3 feluri de mâncare, la cină 1—2 feluri La prânz în zile de dulce va fi supă cu carne, carne cu sos şi mâncare groasă cu carne, eventual zamă acră cu carne şi mâncare groasă

Next