Tribuna, iunie 1929 (Anul 2, nr. 66-69)

1929-06-02 / nr. 66

Pag. 2 „Tribuna“ cărora se afla scuza acestor greşeli, cari se repeta la mod regulat, rămâne sa se vada destul de clar ca un fel de destrămare se petrece între acei pe cari, timpul de faţă trebue să-l găsească cât mai strâns uniţi. Un curent de îndreptare condus de oameni plini de energie şi minte sănătoasa, ar putea pune în valoare însuşirilor frumoase ale acestui popor dornic de civilizaţie şi progres, care pentru un moment însă dibue prin întuneric din vina celor cari îl exploatează. Crist. Ştefănescu Urmărirea banditului Bălan al ll-lea Un nou Bălan a eşit la suprafaţă, care în fruntea bandei sale compusă din 24 tâlhari operează prin judeţul Neamţ. Ultima lovitură a dat-o în comuna Rahova, iar de acolo s-a îndreptat spre Gura-Văii şi Tazlău. In noaptea de 18 spre 19 Mai banditul a vizitat o stână în apropierea Ghimeşului, cerând ciobanului caş şi urdă. Bălan al 11 lea are multe gazde, cari îl ocrotesc şi-l ţin la curent cu măsurile luate de autorităţi. Bălan al II-lea e originar din satul Danciu, jud. Neamţ, fiind în etate de 44 ani. La vârsta de 22 ani a dezertat din armată şi a luat drumul codrilor jefuind în drumul mare. A fost condamnat în două rânduri, dar a reuşit să evadeze prima dată din temniţa Târgul Ocna, prin canalul closetului, care dădea în râul Trotuşului, iar a doua oară, din temniţa din P. Neamţ. Autorităţile au intensificat măsurile pentru prinderea lui. Cauzele delapidărilor şi talmi functiciarului mit. (Urmare) de. Crist. Jan. Statutul funcţionarilor publici a fost speranţa şi scopul pentru care au luptat funcţionarii generati întregi, asta e legea care s’a crezut că odată înfiinţată şi aplicată va turna balsamul atât de mult aşteptat, în sufletele celor istoviţi şi însetoşaţi de dreptate. Dar zadarnică le-a fost aşteptarea. Şi toate jertfele făcute de câţiva îndrăsneţi cari au ridicat cutezător capul, pentru a cere o soartă mai bună, pentru a cere dreptul la viaţă. In timp ce pentru proletarii de rând sau aplicat legi din ce în ce mai umanitare, şi de ocrotire în sensul cel mai larg al cuvântului în timp ce chiar pentru dobitoace s’a venit cu legi pentru protecţie, funcţionarului public i s’a aplicat. Statutul funcţionarilor publici care este cea mai odioasă şi draconică lege din câte s’au văzut pentru funcţionari, deoarece prin această lege funcţionarului i se impune numai îndatoriri fără a i se da vre’un drept, cari constrângerile abundă mai în fiecare paragraf; şi acolo unde testele ar trebui să fie mai categorice, în mod intenţionat este lăsată o portiţă sau echivocul de cari să se poată folosi la timp mânuitorii acestei legi. Dar această lege culminează prin defectuozitatea ei, acolo unde unele dispoziţiuni sunt în contradicţie chiar cu, constituie şi deci în mod vădit alcătuită spre a fi aplicată unei clase de oameni, veşnic impilaţi şi fără dreptul de a vedea lucrurile în toată claritatea lor, deci predestinaţi unei veşnice suferinţe. Şi ca dovadă ca aşa este, din spirit de prudenţă, legiuitorul a scos din prevederile statutului pe magistrali şi ofiţeri pe cari să-i poată satiriza cu folos contra celorlalţi, atunci când aceştia vor cuteza să ridice strigătul lor de desnădejde şi poate vor manifesta intenţiunea de trezire. Condiţiunile de admisibilitate sunt la fel pentru toate categoriile, fie magistrali, fie ofiţeri, fie funcţionari (factori comuni), dar atunci de ce se face aceasta distincţie, pentru ce nu sunt mai priviligiaţi? Oricâte s’ar pretinde unui Sub-Locotenent, totuşi nău este de admis ca salarul unui Administrator financiar să fie mai mic ca a celui dintâi care primeşte circa 9000 lei lunar dela începutul carierei, pe când administratorul financiar primeşte circa 8000 lei abia după 20 de ani de muncă şi privaţiuni. Şi care este răspunderea unuia şi a celuilalt, care sunt greutăţile familiare a celor doi slujitori ai statului puşi faţă în faţă? In streinătate toate slujbele echivalează cu un anumit grad din armată, la noi şefii de biurou echivalează la drepturi cu cel de Plutonier ?! Ce derapeze şi bătae de joc! Şefului de biurou i se cere la condiţiunile de admitere, dacă nu doctoratul, apoi cel puţin un titlu de licenţiat şi când e vorba de salar, apoi nici cel mai ingenios făuritor de bugete nu va putea face socoteala, din ce să trăiască. lată deci cum din capul locului, funcţionarul public este constrâns a primi o situaţie nesigură şi ca consecinţă gândul sau se va frământa pentru a găsi alte mijloace de câştig care să-i acopere veşnicul său dificil bugetar. (Va urma) Spionii ia lucru Autorităţile din Chişinău au descoperit o puternică organizaţie de spionaj in Basarabia. Spionajul se făcea în favorul Rusiei sovietice. In această afacere de spionaj sunt implicaţi şi unii ofiţeri. S-au divulgat o mulţime de secrete militare. Organizaţia era foarte puternică, având ramificaţii pe la toate comandamentele militare mai importante de unde s-au furat documente, cari au fost fotografiate şi predate bolşevicilor Cercetările sunt în curs. Nenorocirea e că maximum de pedeapsă pentru spionaj în timp de pace e de 5 ani muncă silnică, iar bolşevicii oferă milioane, cari tentează pe orice om sărac de înger, care se gândeşte că având noroc rămâne milionar, fiind prins, în cel mai rău caz, face 5 ani de ocnă! Ar fi foarte bine să se prevadă maximum de pedeapsă, munca silnică pe viaţă, fără drept de amnestie şi graţiere pentru ticăloşii, cari se fac uneltele duşmanilor şi caută să distrugă ceea ce s-a făcut cu preţul vieţii celor 800.000 de morţii. lin di ii o Ilim ! Cu câtă bucurie sufletească şi mândrie românească constaţi faptele pline de toată lauda ale unui om, care-şi înţelege menirea, având adânc în ogorul culturii naţionale, cu atât mai mult ne impresionează acest fapt, cu cât ştim că foarte mulţi cetăţeni, funcţionari de stat, îşi împlinesc orele de serviciu sub controlul permanent al şefilor ne mai interesându-se de alte chestiuni destul de importante în viaţa publică şi socială şi mai ales de luminarea poporului şi educaţia tinerei generaţii, care va forma conducătorii de mâine ai ţării. E vorba de şcoala de Arte şi Meserii din Mercurea, jud. Sibiu al cărei director dl Zugrăvescu Petra, după o muncă intensă cu ajutorul corpului didactic de sub conducerea sa a reuşit să ridice foarte mult nivelul şcoalei, care lăsa foarte mult de dorit sub fosta conducere. Faptele vorbesc de la sine! Om tânăr şi energic luând conducerea şcolii de Arte şi Meserii a căutat să ia contactul cu românii de bine din comună şi să se pună pe lucru. Cu ajutorul unui comitet şcolar pe deplin conştient de chemarea sa, prin forţele proprii, a dat în scurt timp o îmbunătăţire generală atât din punctul de vedere al învăţământului teoretic cât şi practic. Dovada se face prin procesul verbal al Comitetului şcolar, care aduce mulţumiri dlui director Zugrăvescu Petra, pentru activitatea depusă. Nr. 66 Rapiie de nori la lunea de dinei Săptămâna trecută o ploae torenţială s-a abătut asupra oraşului Curtea de Argeş, care în câteva ore a distrus linia ferată şi drumurile. Grindina de mărimea alunei a distrus total semnăturile, omorând galiele locuitorilor. Misiunile militare străine, cari au asistat la serbările dela Alba-Iulia, iar de acolo s‘au transportat să depună coroane de flori De mormântul decedatului Rege Ferdinand I. nu şi-au mai putut continua drumul nici cu automobilele şi nici cu trenul. S‘a cerut ajutorul armatei pentru refacerea drumurilor. Pagubele sunt foarte mari. Banca Naţională a ridicat din nou scontul ! In interval de o lună Banca Naţională a ridicat în două rânduri scontul. Prima urcare a fost dela 6 la 8o/o pentru efecte, la portofoliu, iar pentru lombarde dela 7 la 9%. Acum a ridicat din nou acelaş scont dela 8 la 9% şi dela 9 la lOVs %. In urma acestui fapt, directorii băncilor din Capitală s-au întrunit şi au hotărât să ridice şi ei procentele la împrumuturile ce vor da în viitor. Cum dobânzile la banii ce se iau cu împrumut au fost destul de mari variind între 18 şi 20o/o iar aceleaşi bănci la depuneri nu dau decât 8o/o, putem vedea ce câştiguri grozave realizează băncile pe spinarea cetăţenilor. Băncile vor plăti pe viitor Băncii Naţionale 01/10/1 după poliţele ce scontează, iar ele au încasat de la cetăţean 18 sau 20o/o. E foarte natural ca în urma acestui fapt, toate băncile să ridice dobânda, astfel că pe viitor vom ajunge să plătim pentru banii luaţi împrumut 22—25oro. Cum rămâne atunci cu oftinirea traiului pe care guvernul de azi, fiind în opoziţie o trâmbiţa în toate părţile? Comercianţii industriaşii şi agricultorii sunt destul de sărăciţi, falimentele se ţin lanţ. Concert Vrednica societate „Reuniunea culturală naţională a meseriaşilor Români“ din Sibiu a aranjat Sâmbătă 25 Mai, a. c. un. „Concert“ urmat de „Dans“ în inimoasa sală „Unicum“ cu următorul program: Trompetele răsună de G. Muzicescu, E ziua Domnului de C. Kreutzer, Marş gimnastic de I. Gol, La oglindă de T. Popovici cu solo sopran Dşoara Anicuţa Balteş, Basm, de G. Coşbuc, recitat de Dşoara Marioara Nuţiu, Regele munţilor poem despre Avram Iancu cu solo tenor Dl N. Bozoşan şi sopran Dşoara Marioara Balteş, Hora Severinului de Gh. Dima şi câteva dansuri naţionale instruite de dl profesor de dans Nicolae Stoica. Excelenţa reuşită a corului dovedeşte că Dl dirigent Ioan Stanciu este un om care-şi depune toată munca şi interesul pentru această societate. De observat însă că acest concert n’a fost bine cercetat ca altă dată. Printre persoane remarcăm pe dnii profesori Timotei Popovici, Horia Petra-Pe-