Tribuna, martie 1931 (Anul 4, nr. 1)

1931-03-29 / nr. 1

Pag. 2 nări generale a tuturor cârciumarilor din jud. Sibiu pentru a susţine drep­turile câştigate, în ceea ce priveşte li­cenţele de băuturi. E în interesul tuturor cârciumari­lor să se înscrie ca membru în „Aso­ciaţia restauratorilor, hotelierilor şi cârciumarilor români din oraşul Sibiu şi jur“, adresându-se în cel mai scurt timp secretarului asociaţiei dl Du­mitru Şchiopu, Piaţa Mică 25 sau casierului asociaţiei dlui I. Ban­­ciu, restaurant Gambrinus, str- Regina Maria 42, Sibiu. Comitetul a hotărât adunarea generală a tuturor cârciumarilor din Judeţul Sibiu, pe ziua de 1 Aprilie, ora 161,d­in sala restaurantului „Uni­­cum" din Sibiu, când se vor lua hotărâri importante. Sfă­­tuim şi noi pe toţi comercianţii de beuturi din jud. Sibiu, să se prezinte neapărat la această în­­trunire, fiind în interesul fie­căruia. Noui şi întemeiate critici aduse legei valorizărei cerealelor din teribil rechizitoriu al dolui profesor Iorga D. Madgearu a suferit deunăzi, o nouă înfrângere la Cameră pe chestia legei valorizărei cereale­lor, pe care urmărea s'o treacă fără să mai fie discutată. D. profesor Iorga a ţinut o magistrală cuvântare, strivind gu­vernul sub tăria argumentelor sale şi arătând modul ilegal şi meschin cum se legiferează fără să se ţină seamă de interesele mari ale ţărei.­­ D. Iorga a spus miniştrilor să lase cabinetele şi să se coboare în popor să-i cunoască nevoile şi să vadă care e realitatea. Rechizitoriul teribil al d-lui pro­fesor Iorga a făcut o impresie adâncă până şi asupra majorita­rilor cu demisiile în alb. • D­ .Madgearu ce să mai spu­nem, se făcuse mititel de tot. D. Madgearu a fost atacat până şi de tovarăşii săi, d-nii Spineanu şi D. R. Ioaniţescu. Situaţia politică Sunt aproape 3 ani de când »Ţara« a dat împuternicire Par­tidului Naţional Ţărănesc să ne guverneze, ca să-şi aplice programul­ mesianic, mult trâm­biţat in lunga lor opoziţie, n’ar mai fi eşit din ea. Toată lu­mea credea că vor institui de îndată cinstea, legalitatea şi dreptatea şi spre durerea tutu­rora, am fost martorii­ siliţi ai celor mai mari necinstiri (vezi pădurile lui Dobrescu etc.) ne­­ordinea (împuşcarea lucrători­lor la Lupeni, bătaia invalizi­lor, împuşcarea ceferiştilor) ne­dreptatea (mii de funcţionari pe drumuri, iarna, în visteriile caselor autonome şi alte multe zeci de mii de cazuri). Trist dar adevărat. Amară înşelă­ciune pentru cei ce i-au votat şi şi-au pus nădejdea în acest guvern de aventură. Vai de bieta Ţară, nu i-a cam­ l-au acuzat că una a spus în opoziţie şi alta face acum la guvern păcălind ţărănimea. D. Sever Dan, tot majoritar cu demisia în alb, a criticat aspru legea ce ar fi trebuit trimisă în studiul Uniunei Camerelor de a­­gricultură şi a declarat că refuză s-o voteze.­­Un alt majoritar a întrebat pe d. Madgearu:­­„Vrei să ne duci la revoluţie?“ "Iată cum e privită legea chiar de oamenii regimului. .D. Madgearu disperat de cri­ticele întemeiate ale d-lui Şerban, a cerut preşedintelui. . . să-i ia cuvântul. Preşedintele însă s-a opus de­oarece „nu era legal“. Totuş guvernul a dat zor, a bruscat discuţia şi a reuşit să vo­teze legea pe articole urmând ca să se consume şi ticăloşia votărei cu bile. fost destul că i-au jecmănit pădurile, peştele, banii publici de l­a Casele autonome (hoţii deghizate) au vândut şi chib­­ritele, telefoanele etc. străini­lor şi acum la sfârşit de gu­vernare, ne-au mai băgat odată sluji streinilor, încheind un îm­prumut de 8 miliarde, ca să între în ţară numai 4 miliarde, dar să-i restituim streinătăţii 8 miliarde şi 7 la dobândă a­­nual. (Grecia, ţară săracă a încheiat un împrumut cu­­5% dobândă). Şi toate acestea pentru ce? Pentru ca să-şi mai lungească zilele, ca omul muribund căruia i se mai aplică câteva siringi ca să mai trăiască încă câteva clipe. Nici acest bietos de îm­prumut nu sau putut face pâ­nă nu au destituit pe Guver­natorul Băncii Naţionale D­i Buridianu, care vrând să apere obrazul ţării, s’a opus de-a ad­mite şi pe mai departe contro­lul streinilor în finanţele Ţării. Au făcut acest împrumut ca să arunce praf în ochii ţărani­lor, înfiinţând vestitul Credit Agricol cu un capital de 7­0a miliard lei, cu cari să plătească datoriile plugarilor. Vai de ca­pul lor, poate vor ajunge aceşti bani pentru datoriile par­tizanilor mai zeloşi şi şefilor de organizaţii Naţional Ţără­niste, căci este ştiut că dato­riile plugarilor sunt de peste 50 miliarde. Acest credit agricol va fi ca şi diferitele Case autonome, pentru a plasa cu lefuri de sute de mii, pe partizanii politici, cum au făcut şi până acum şi la C. F. R. şi în alte adminis­traţii publice. Mult ar trebui să scrii ca să faci trista dare de seamă a guvernării­ falimentare a parti­dului Naţional Ţ­ărânesc, însă n’o facem căci ne-ar trebui 40 pagini de gazetă. « Toată lumea a ajuns în sapă de lemn, afară de mărimile par­tidului de la putere. • Fabricile şi-au închis porţile, falimentele şi concordatele for­ţate se ţin lanţ. Cele mai se­rioase firme din Sibiu s-au prăbuşit (Thomas 43 milioane, Fronius 34 milioane etc.), func­ţionarii nu primesc salariile, advocaţii nu mai pot lucra din cauza exces­ivi­tă­ţ ii taxelor fis-. cului şi neexecutarea debitori­lor etc. Cu toate că guvernului actual i s’au făcut câteva reparaţii, aceasta s’au adeverit, ca re­paraţii cari nu au putut să-i întărească, aşa că trebue trecut de astâdatâ la »fier vechiu«, nemai putând să mai suporte vreo reparaţie ce i s’a proiectat (remaniere) şi astfel stă cu bi­letul de reformare gata spre a fi înlăturat. Greutatea stă acum în ale­gerea acelui, care să-l înlo­cuiască, căci nici un partid nu se prezintă in situaţia de-a for­ma singur guvernul apropiat. Succesiunea fiind aproape deschisă, s’au vorbit de diferite combinaţii, dint­re cari cea mai sigură este a unui guvern de concentrare sub prezidenţia unui om cu autoritate, care nu poate fi altul decât marele român Nic. Tituiescu, Ministrul nostru la Londra, care ne-a adus atâ­tea servicii în afară. D-l Titulescu a şi venit în ţară, chemat, şi aci a avut în­trevederi cu toate personalită­ţile noastre din viaţa politică. După aceste întrevederi a ple­cat înapoi la Londra, spre a reveni peste 2—3 săptămâni, când sigur va încerca un gu­vern de concentrare. Dacă va reuşi, cu oameni aleși de dân­sul din toate partidele, vom ve­dea la timpul său. In afară de partidul D-lui Averescu, se pare că toate par­tidele i-au asigurat concursul. Formând acest guvern va gu­verna fie cu actualul parlament fie fără, aceasta depinzând, se pare de însuși acest Parlament dacă-i va da concursul nelimi­tat, contrar, îi va pune frumos la dosar. "In orice caz, în starea aceasta nesigură, în care trăim, va fi spre fericirea ţării, dacă va pu­tea guverna un astfel de guvern de Uniune Naţională, când în Parlament deputaţii guverna­mentali au ajuns să se bată în Parlament, ca beţivi în câr­­ciumele ordinare. Ceasul al 12-lea!... Luând cuvântul la legea ce­realelor, d. prof. N. Iorga a sfârşit discursul său cu aceste cuvinte : »Nu se creiază organizaţii artificiale pentru a îmbunătăţi o stare de lucruri. Ce se face azi e ca şi cum ai desena fi­guri pe nisip cu vârful băţului. Nu cu slabele posibilităţi ale statului se poate menţine o le­ge feroce ca aceia pe care o prezentaţi acum la sfârşit de sesiune. Sistemul proectului D-vs de lege s’ar putea aplica în Rusia sovietică, la noi, însă nu, fiindcă D-vs nu sunteţi dic­tator sovietic. Părăsiţi-vă cabinetele, dom­nilor miniştri, şi coborâţi-vă la sate şi vă veţi înspăimânta ce este dedesubt. Nu mai raţionalizaţi pe mar­ginea primejdii. Eu ştiu foarte mult din ce se petrece, dar nu pot să spun totul. Să ne dăm seama că naţia este in­conva­lescenţă. Să nu ne jucăm cu focul, să nu ne pierdem în idei abstracte atunci când viaţa concretă a ţării noastre este pe cale de a se prăbuşi. Aceia în seama cărora este ţara să deschidă bine ochii. Caveant consules! Vorba aceasta o ros­tesc aici, nu numai înaintea D­vs. ci şi înaintea ţării şi înaintea Regelui!« Va fi auzit oare de cine tre­bue acest ultim apel, sau gla­sul înţelepciunei va suna ca în atâtea dăţi în pustiu? No. 1

Next