Tribuna, martie 1931 (Anul 4, nr. 1)
1931-03-29 / nr. 1
Pag. 2 nări generale a tuturor cârciumarilor din jud. Sibiu pentru a susţine drepturile câştigate, în ceea ce priveşte licenţele de băuturi. E în interesul tuturor cârciumarilor să se înscrie ca membru în „Asociaţia restauratorilor, hotelierilor şi cârciumarilor români din oraşul Sibiu şi jur“, adresându-se în cel mai scurt timp secretarului asociaţiei dl Dumitru Şchiopu, Piaţa Mică 25 sau casierului asociaţiei dlui I. Banciu, restaurant Gambrinus, str- Regina Maria 42, Sibiu. Comitetul a hotărât adunarea generală a tuturor cârciumarilor din Judeţul Sibiu, pe ziua de 1 Aprilie, ora 161,din sala restaurantului „Unicum" din Sibiu, când se vor lua hotărâri importante. Sfătuim şi noi pe toţi comercianţii de beuturi din jud. Sibiu, să se prezinte neapărat la această întrunire, fiind în interesul fiecăruia. Noui şi întemeiate critici aduse legei valorizărei cerealelor din teribil rechizitoriu al dolui profesor Iorga D. Madgearu a suferit deunăzi, o nouă înfrângere la Cameră pe chestia legei valorizărei cerealelor, pe care urmărea s'o treacă fără să mai fie discutată. D. profesor Iorga a ţinut o magistrală cuvântare, strivind guvernul sub tăria argumentelor sale şi arătând modul ilegal şi meschin cum se legiferează fără să se ţină seamă de interesele mari ale ţărei. D. Iorga a spus miniştrilor să lase cabinetele şi să se coboare în popor să-i cunoască nevoile şi să vadă care e realitatea. Rechizitoriul teribil al d-lui profesor Iorga a făcut o impresie adâncă până şi asupra majoritarilor cu demisiile în alb. • D .Madgearu ce să mai spunem, se făcuse mititel de tot. D. Madgearu a fost atacat până şi de tovarăşii săi, d-nii Spineanu şi D. R. Ioaniţescu. Situaţia politică Sunt aproape 3 ani de când »Ţara« a dat împuternicire Partidului Naţional Ţărănesc să ne guverneze, ca să-şi aplice programul mesianic, mult trâmbiţat in lunga lor opoziţie, n’ar mai fi eşit din ea. Toată lumea credea că vor institui de îndată cinstea, legalitatea şi dreptatea şi spre durerea tuturora, am fost martorii siliţi ai celor mai mari necinstiri (vezi pădurile lui Dobrescu etc.) neordinea (împuşcarea lucrătorilor la Lupeni, bătaia invalizilor, împuşcarea ceferiştilor) nedreptatea (mii de funcţionari pe drumuri, iarna, în visteriile caselor autonome şi alte multe zeci de mii de cazuri). Trist dar adevărat. Amară înşelăciune pentru cei ce i-au votat şi şi-au pus nădejdea în acest guvern de aventură. Vai de bieta Ţară, nu i-a cam l-au acuzat că una a spus în opoziţie şi alta face acum la guvern păcălind ţărănimea. D. Sever Dan, tot majoritar cu demisia în alb, a criticat aspru legea ce ar fi trebuit trimisă în studiul Uniunei Camerelor de agricultură şi a declarat că refuză s-o voteze.Un alt majoritar a întrebat pe d. Madgearu:„Vrei să ne duci la revoluţie?“ "Iată cum e privită legea chiar de oamenii regimului. .D. Madgearu disperat de criticele întemeiate ale d-lui Şerban, a cerut preşedintelui. . . să-i ia cuvântul. Preşedintele însă s-a opus deoarece „nu era legal“. Totuş guvernul a dat zor, a bruscat discuţia şi a reuşit să voteze legea pe articole urmând ca să se consume şi ticăloşia votărei cu bile. fost destul că i-au jecmănit pădurile, peştele, banii publici de la Casele autonome (hoţii deghizate) au vândut şi chibritele, telefoanele etc. străinilor şi acum la sfârşit de guvernare, ne-au mai băgat odată sluji streinilor, încheind un împrumut de 8 miliarde, ca să între în ţară numai 4 miliarde, dar să-i restituim streinătăţii 8 miliarde şi 7 la dobândă anual. (Grecia, ţară săracă a încheiat un împrumut cu5% dobândă). Şi toate acestea pentru ce? Pentru ca să-şi mai lungească zilele, ca omul muribund căruia i se mai aplică câteva siringi ca să mai trăiască încă câteva clipe. Nici acest bietos de împrumut nu sau putut face până nu au destituit pe Guvernatorul Băncii Naţionale Di Buridianu, care vrând să apere obrazul ţării, s’a opus de-a admite şi pe mai departe controlul streinilor în finanţele Ţării. Au făcut acest împrumut ca să arunce praf în ochii ţăranilor, înfiinţând vestitul Credit Agricol cu un capital de 70a miliard lei, cu cari să plătească datoriile plugarilor. Vai de capul lor, poate vor ajunge aceşti bani pentru datoriile partizanilor mai zeloşi şi şefilor de organizaţii Naţional Ţărăniste, căci este ştiut că datoriile plugarilor sunt de peste 50 miliarde. Acest credit agricol va fi ca şi diferitele Case autonome, pentru a plasa cu lefuri de sute de mii, pe partizanii politici, cum au făcut şi până acum şi la C. F. R. şi în alte administraţii publice. Mult ar trebui să scrii ca să faci trista dare de seamă a guvernării falimentare a partidului Naţional Ţărânesc, însă n’o facem căci ne-ar trebui 40 pagini de gazetă. « Toată lumea a ajuns în sapă de lemn, afară de mărimile partidului de la putere. • Fabricile şi-au închis porţile, falimentele şi concordatele forţate se ţin lanţ. Cele mai serioase firme din Sibiu s-au prăbuşit (Thomas 43 milioane, Fronius 34 milioane etc.), funcţionarii nu primesc salariile, advocaţii nu mai pot lucra din cauza excesivităţ ii taxelor fis-. cului şi neexecutarea debitorilor etc. Cu toate că guvernului actual i s’au făcut câteva reparaţii, aceasta s’au adeverit, ca reparaţii cari nu au putut să-i întărească, aşa că trebue trecut de astâdatâ la »fier vechiu«, nemai putând să mai suporte vreo reparaţie ce i s’a proiectat (remaniere) şi astfel stă cu biletul de reformare gata spre a fi înlăturat. Greutatea stă acum în alegerea acelui, care să-l înlocuiască, căci nici un partid nu se prezintă in situaţia de-a forma singur guvernul apropiat. Succesiunea fiind aproape deschisă, s’au vorbit de diferite combinaţii, dintre cari cea mai sigură este a unui guvern de concentrare sub prezidenţia unui om cu autoritate, care nu poate fi altul decât marele român Nic. Tituiescu, Ministrul nostru la Londra, care ne-a adus atâtea servicii în afară. D-l Titulescu a şi venit în ţară, chemat, şi aci a avut întrevederi cu toate personalităţile noastre din viaţa politică. După aceste întrevederi a plecat înapoi la Londra, spre a reveni peste 2—3 săptămâni, când sigur va încerca un guvern de concentrare. Dacă va reuşi, cu oameni aleși de dânsul din toate partidele, vom vedea la timpul său. In afară de partidul D-lui Averescu, se pare că toate partidele i-au asigurat concursul. Formând acest guvern va guverna fie cu actualul parlament fie fără, aceasta depinzând, se pare de însuși acest Parlament dacă-i va da concursul nelimitat, contrar, îi va pune frumos la dosar. "In orice caz, în starea aceasta nesigură, în care trăim, va fi spre fericirea ţării, dacă va putea guverna un astfel de guvern de Uniune Naţională, când în Parlament deputaţii guvernamentali au ajuns să se bată în Parlament, ca beţivi în cârciumele ordinare. Ceasul al 12-lea!... Luând cuvântul la legea cerealelor, d. prof. N. Iorga a sfârşit discursul său cu aceste cuvinte : »Nu se creiază organizaţii artificiale pentru a îmbunătăţi o stare de lucruri. Ce se face azi e ca şi cum ai desena figuri pe nisip cu vârful băţului. Nu cu slabele posibilităţi ale statului se poate menţine o lege feroce ca aceia pe care o prezentaţi acum la sfârşit de sesiune. Sistemul proectului D-vs de lege s’ar putea aplica în Rusia sovietică, la noi, însă nu, fiindcă D-vs nu sunteţi dictator sovietic. Părăsiţi-vă cabinetele, domnilor miniştri, şi coborâţi-vă la sate şi vă veţi înspăimânta ce este dedesubt. Nu mai raţionalizaţi pe marginea primejdii. Eu ştiu foarte mult din ce se petrece, dar nu pot să spun totul. Să ne dăm seama că naţia este inconvalescenţă. Să nu ne jucăm cu focul, să nu ne pierdem în idei abstracte atunci când viaţa concretă a ţării noastre este pe cale de a se prăbuşi. Aceia în seama cărora este ţara să deschidă bine ochii. Caveant consules! Vorba aceasta o rostesc aici, nu numai înaintea Dvs. ci şi înaintea ţării şi înaintea Regelui!« Va fi auzit oare de cine trebue acest ultim apel, sau glasul înţelepciunei va suna ca în atâtea dăţi în pustiu? No. 1