Tribuna, aprilie 1932 (Anul 5, nr. 10-12)

1932-04-03 / nr. 10

Pag. 2•tribuna­ »U­ n­Sl tâlhării de drum mare 6) Orice pudoare, atentat contra bunelor moravuri, in special contra trafi­cului de fete şi de femei române, şi a exploatării lor, cu vădita Menţiune de a infecta sângele românesc, de a otrăvi viaţa fa­miliei româneşti*. Noi nu ne temem de vitejii de pantaloni din lojele francma­sone ! In lupta noastră, sfântă naţională, noi nul tveni de pierdut decât Untu­rile necinstei şi jugul ho­ţiilor. Romulus Damian reu ialia Mamni­ulu­i In diferite rânduri am cerut prin ziarul nostru oftinirea curen­tului electric, care pentru oraşul Sibiu e prea scump cu 12 lei Kilowatul, pe când în Bucureşti se plăteşte 8 lei pentru particular, şi 6.50 lei pentru comercianţi Preţurile tuturor produselor agri­cole şi industriale au scăzut, dar preţul curentului electric s-a men­ţinut, deşi uzina electrică produ­ce cea mai mare parte din cu­rentul electric prin turbinele de la Sadu. Odată cu alarma dată de zi­arul nostru, am primit încurajări din partea tuturor cetăţenilor de la sate şi oraşe, iar o parte a po­pulaţiei a început să se agite. Eri s’a prezentat o deputăţie a comercianţilor, restauratorilor şi meseriaşilor români şi saşi, dlui inginer Dachler, căruia i-a în­mânat câte un memoriu din par­tea restauratorilor români prin dl Dumitru Popa, preşedintele aso­ciaţiei comercianţilor şi restaura­torilor români din Sibiu şi jur, iar din partea saşilor memoriul a fost predat de dl Franz Kenzel preşedintele asociaţiei restaura­torilor saşi din Sibiu şi jur. De­legaţia a fost compusă din dm­i­­tru Popa, Ştefan Popa Luca, Ioan Banciu, Nicolae Dragomir şi Gh. Morariu, iar din partea sa­şilor dnii Franz Kenzel şi Adolf Gündisch. În numele meseriaşilor ro­mâni a vorbit dl Gh. Morariu, care a demonstrat că în urma scăderii tuturor preţurilor se im­pune o scădere a curentului e­­lectric , apoi a luat cuvântul dl Dumitru Popa, care asemenea a căutat să-i demonstreze dlui director Dachler că situaţia este insuportabilă, dar dl Dachler — probabil enervat — i-a răspuns scurt: „Dacă nu vă place, aprin­deţi lămpi cu petrol şi lumânări’* Ultimul a luat cuvântul dl Adolf Gündisch, proprietarul res­taurantului „Bufniţa“ şi vicepre­şedintele asociaţiei restauratonlor saşi din Sibiu şi jur, care i-a ex­plicat dlui Dachler că restaurato­rii şi cârciumarii sunt cei mai mari consumatori de curent elec­tric şi ar fi drept şi logic să li­ se facă şi lor o reducere, aşa cum s-a făcut meseriaşilor şi industri­aşilor care folosesc curentul elec­tric. Comercianţii şi restauratorii nu sunt bolşevici — a spus dl Adolf Gündisch — dar dacă în timp de 15 zile nu li­ se acordă o reducere de 30% vor fi nevoiţi să declare grevă. Ne bucurăm că în sfârşit s-au convins şi restauratorii şi comercianţii sibieni că singurul mijloc de constrângere e boicotul şi greva, aşa cum am scris noi în primul articol, în care ceream reducerea curentului electric. Pe lângă asociaţia restaura­torilor şi comercianţilor români şi saşi e absolută nevoe să fie solidară toată populaţia oraşului şi satelor din jur, căci numai as­tei se va putea obţine în mod sigur reducerea curentului. *dem,de contr^­d «fe­r iwf la iveală în urma unor denunţuri anonime. Fără indoială că in a­­ceastă materie presa aduce ser­vicii nepreţuite. Acum să reveniţii la fraudele descoperite zilele trecute la căile ferate. La direcţia generală a C. F. R­ funcţionează un birou de verificare a frachtelor şi de ta­xare a acestor transporturi. De regulă funcţionarii de act, aplicau taxe mai urcate decât cele pre­văzute în tarife. In acelaş timp la serviciul restituirilor de taxe CFR­, un mănunchiu de funcţio­narii constituiţi în bandă, timp de 4 ani de zile au fraudat Institutul cu zeci de milioane. Fraudele se comiteau în chi­pul următor: expeditorii cari au fost impuşi peste cota prevăzută de regulament, se puteau prezen­ta la serviciul restituirilor de taxe şi primeau diferenţa. De regulă singuraticii expeditori renunţau la această diferenţă. Dar se afla un oarecare Max Wurmband, care aduna chitanţele şi alte docu­mente de la aceştia, şi în compli­citate cu funcţionarii serviciului, prin operaţiuni necorecte şi fal­suri flagrante, ridica sume enorme. In decurs de două luni, dela 17 Septemvrie până la 17 No­­emvrie 1931 acest individ a ri­dicat frumoasa sumă de Lei 19 milioane. In felul acesta în ultimii patru ani s-au făcut restituiri­­de peste Lei 500 milioane. Principalii fraudatori sunt: Max Wurmbrand, fost deputat în România Mare şi fraţii Feldman, comercianţi din Chişinău. Mai sunt apoi vinovaţi de complicitate ing. Ioan Iosnid, director al ser­viciului comercial C.F. R. Theo­dor Moscopol, profesor la şcoala de tarife şi şeful biroului de taxe locale şi internaţionale; Mihaiu Popescu, subşeful aceluiaş birou; Dumitru şi Petre Popoviciu; En­rich Kubai şi Apostol Ionescu, verificator. Din Sibiu e amestecat evreul Katz Sanyi. Toţi sunt ares­taţi şi deţinuţi la Văcăreşti. Vom mai revenii TrvM ro­niTiî fj). Soldat Darvas Andrei, de­zertare în străinăta­e, 6 luni în­chisoare şi 200 m cheltueli de judecată. 7) . Feraru loan, furt de la ca­marazi, 1 lună închisoare şi 2oo Lei cheltueli către Stat. 8) . Sergent Bendea Vasile, părăsire de post şi risipire de muniţii, 6 luni închisoare şi 2oo Lei cheltueli către Stat. 8). Soldat Nichiforeanu Cons­tantin dezertare în ţară străină un an închisoare şi 5oo Lei chel­­tueli către Stat. 10) So­ldat Topardea Ion, de­zertare repetată, un an închisoare şi 2oo Lei cheltueli către Stat. 11) . Soldat Căldăruşe D. A­­lexandru, dezertare şi risipire de efecte, un an închisoare şi 2o® Lei cheltueli către Stat. 12) . Fruntaş Spineanu Ioan, dezertare şi furt 4 luni închisoare şi 3oo Lei cheltueli către Stat. 13) . Fruntaş Curca Iu­sei, pă­răsire de post — achitat. 14). Caporal Motoi Gheorghe, furt şi sustragere de scrabin — achitat. 15). Soldat Hlasznic Ion, de­zertare în străinătate, — achitat. Consiliul de Răsboiu al C. VII A. din Sibiu, a primit dosarul cu acte de dare în judecată a soldatului Hag­­man Mihai zis Enoiu, din Reg. 18, 7nf. de fel din comuna Meşieşeşti — Gorj, căruia i se pun în sarcină: faptul de dezertare în ţară şi crima de a­­sasinat comisă asupra pensionarului Constantin Ionescu zis Buju, din Tg. Jiu. Primul Comisar Regal — Co­lonel Carapancea Titus, primind do­sarul şi după ce s‘a deschis acţiune publică, l-a repartizat pentru facerea instrucţiei, Raportului Şef — Maior Stănescu Emil, care a încheiat ordo­nanţa definitivă de trimitere în jude­cată pentru dezertare şi asasinat. Iată în rezumat cum au decurs faptele: . La data de 15 IX 1931 soldatul Hagman Mihai zis Enoiu, dezertea­ză dela corpul său (Reg. 18 Inf.) înapoindu se de bună voe la unitate în ziua de 26 IX 1931, istorisind co­mandantului său de companie în felul următor: In ziua de 26 IX 1931 s‘a îm­brăcat civil peste hainele militare, a ascuns cuţitul în tivul sumanului şi s‘a dus la locuinţa bătrânului pensio­nar Constantin Ionescu, proprietar, sub pretextul de a cumpăra o bucată de pământ. In realitate s‘a dus cu gândul de a-l atrage într'o cursă, unde să-l poată asasina. După ce au dis­cutat şi s‘au învoit asupra cumpărării au plecat împreună la cârciuma­rul N. Staicu din Tg. Jiu, pentru a bea aldămaşul şi a face o chitanţă pro­vizorie de primirea arvunei. Aci sol­datul Hagman a cerut 1­a litru de vin o limonata și V* kg. brânză, consu­­mându-le împreună cu C-lin lonescu (victima) pe deoparte pentru a prinde curaj și a nu fi împiedicat de vre­un sentiment de milă, iar pe de alta, pentru a găsi un moment favorabil să poată omorâ pe C. lonescu. După terminarea consumaţiei, victima C. lonescu a cerut cârciu­­mariului o coală de hârtie, toc şi cer­neală şi s-a aşezat împreună cu sol­datul Hagman Mihai la o masă, dis­cutând liniştiţi asupra vânzării, iar C-tin lonescu s-a apucat să-şi scrie chitanţa. Soldatul Hagman M. a părăsit apoi masa unde şedea C. lonescu, s-a dus la tejghea, a cerut o ţigară pe care a aprins-o, întrebând pe bă­iatul de prăvălie dacă are să-i schimbe loco­lei; răspunsul i-a fost afirmativ, dar Hagman nu a scos bancnota pen­tru a o schimbe, ci lăsând în convorbire pe băeţii de prăvălie. Grigore Romă­­nescu, Dumitru Vonica și Nicolae Bâja cu un client — Ctin Folcotescu — s‘a apropiat încet de masa unde C-n­a Ionescu (victima) scria chitanța, ră­‘ mânând în picioare în stânga lui. Recordul fraudelor! Zilnic se săvârşesc fraude în patrimoniul obştesc. Amintim for­midabila panama cu spirtul ne­gru, pe urma căruia fiscul a pier­dut câteva miliarde, fraudele dela Cassa muncii C. F. R. de zeci şi sute de milioane, fraudele dela Pescăriile din Brăila s. a. Prin urmare birturile din avutul public se ţin lanţ. Ia această materie am putea spune, că gospodarii noştri deţin recordul mondial! Alte fraude au fost descope­rite zilele trecute la caile ferate. Şi dacă fraudele descoperite în ultimii ani, reprezintă mai multe miliarde, ne putem închipui, cât pot fi cele încă nedescoperite! ? Pentru că se ştie că aceşti ban­diţi sau hoţi moderni cari sunt cei mai prim­ejdioşi duşmani ai neamului nostru, operează cu mul­­tă precauţiune şi cu mult rafina­ment diabolic. Deoarece ne intitulăm de „stat modern, organizat şi civili­zat“ ne întrebăm revoltaţi de ne­numărate ori, cum sunt posibile aceste furturi zilnice într'un stat organizat ? Iată cum! Delapidatorii ajunşi pe mâna justiţiei au declarat cu toţii, — prin aceasta voind a se desvîno’ vfiţii, — că superiorii lor ierarhici şi organele de control nu le con­trolează activitatea lor ori de-’ rândul. Prin urmare răspunsul la întrebarea de mai sus este : lipsa totală de control. Adică adminis­tratorii avuţiei publice mi-şi fac datorie. Dar încă ceva! De cele mai multe ori, frau­dele se fac în complicitate cu or­ganele de control şi cu şefii de serviciu. De aceea niciodată frau­dele nu sunt descoperite în urma Bila fomilii f­ie BăiBoio In­ Sibiu Consiliul de Războiu al C. Vil Armată sub prezidenţia D-lui Colonel Skeletti Mihail, având ca grefier pe dl Georgescu Alexan­dru, iar fotoliul Ministerului pu­blic fiind ocupat de către Comi­sarii Regali: Căpitanii Panaitescu Gheorghe şi Enache Alexandru, în cursul acestei luni, a judecat următoarele procese mai impor­tante : 1) . Soldat Toldi Nicolae Fran­­cisc, pentru dezertare şi risipire de efecte militare. a achitat. 2) . Soldat Tărău Ioan, dezer­tare în ţară străină condamnat un an închisoare şi 500 lei chel­­tueli de judecată. 3) . Soldat Mereşco Arsenie, furt de la camarazi, 6 luni închi­soare şi 200 Lei cheltueli către Stat. 4) . Soldat Hlug Martin, repe­tată dezertare. — achitat. 5). Soldat Neamţu Ştefan, de­zertare şi risipire de efecte un an închisoare şi 5oo Lei cheltueli de judecată.

Next