Tribuna, aprilie 1932 (Anul 5, nr. 10-12)
1932-04-03 / nr. 10
Pag. 2•tribuna »U nSl tâlhării de drum mare 6) Orice pudoare, atentat contra bunelor moravuri, in special contra traficului de fete şi de femei române, şi a exploatării lor, cu vădita Menţiune de a infecta sângele românesc, de a otrăvi viaţa familiei româneşti*. Noi nu ne temem de vitejii de pantaloni din lojele francmasone ! In lupta noastră, sfântă naţională, noi nul tveni de pierdut decât Unturile necinstei şi jugul hoţiilor. Romulus Damian reu ialia Mamniului In diferite rânduri am cerut prin ziarul nostru oftinirea curentului electric, care pentru oraşul Sibiu e prea scump cu 12 lei Kilowatul, pe când în Bucureşti se plăteşte 8 lei pentru particular, şi 6.50 lei pentru comercianţi Preţurile tuturor produselor agricole şi industriale au scăzut, dar preţul curentului electric s-a menţinut, deşi uzina electrică produce cea mai mare parte din curentul electric prin turbinele de la Sadu. Odată cu alarma dată de ziarul nostru, am primit încurajări din partea tuturor cetăţenilor de la sate şi oraşe, iar o parte a populaţiei a început să se agite. Eri s’a prezentat o deputăţie a comercianţilor, restauratorilor şi meseriaşilor români şi saşi, dlui inginer Dachler, căruia i-a înmânat câte un memoriu din partea restauratorilor români prin dl Dumitru Popa, preşedintele asociaţiei comercianţilor şi restauratorilor români din Sibiu şi jur, iar din partea saşilor memoriul a fost predat de dl Franz Kenzel preşedintele asociaţiei restauratorilor saşi din Sibiu şi jur. Delegaţia a fost compusă din dmitru Popa, Ştefan Popa Luca, Ioan Banciu, Nicolae Dragomir şi Gh. Morariu, iar din partea saşilor dnii Franz Kenzel şi Adolf Gündisch. În numele meseriaşilor români a vorbit dl Gh. Morariu, care a demonstrat că în urma scăderii tuturor preţurilor se impune o scădere a curentului electric , apoi a luat cuvântul dl Dumitru Popa, care asemenea a căutat să-i demonstreze dlui director Dachler că situaţia este insuportabilă, dar dl Dachler — probabil enervat — i-a răspuns scurt: „Dacă nu vă place, aprindeţi lămpi cu petrol şi lumânări’* Ultimul a luat cuvântul dl Adolf Gündisch, proprietarul restaurantului „Bufniţa“ şi vicepreşedintele asociaţiei restauratonlor saşi din Sibiu şi jur, care i-a explicat dlui Dachler că restauratorii şi cârciumarii sunt cei mai mari consumatori de curent electric şi ar fi drept şi logic să li se facă şi lor o reducere, aşa cum s-a făcut meseriaşilor şi industriaşilor care folosesc curentul electric. Comercianţii şi restauratorii nu sunt bolşevici — a spus dl Adolf Gündisch — dar dacă în timp de 15 zile nu li se acordă o reducere de 30% vor fi nevoiţi să declare grevă. Ne bucurăm că în sfârşit s-au convins şi restauratorii şi comercianţii sibieni că singurul mijloc de constrângere e boicotul şi greva, aşa cum am scris noi în primul articol, în care ceream reducerea curentului electric. Pe lângă asociaţia restauratorilor şi comercianţilor români şi saşi e absolută nevoe să fie solidară toată populaţia oraşului şi satelor din jur, căci numai astei se va putea obţine în mod sigur reducerea curentului. *dem,de contr^d «fer iwf la iveală în urma unor denunţuri anonime. Fără indoială că in această materie presa aduce servicii nepreţuite. Acum să reveniţii la fraudele descoperite zilele trecute la căile ferate. La direcţia generală a C. F. R funcţionează un birou de verificare a frachtelor şi de taxare a acestor transporturi. De regulă funcţionarii de act, aplicau taxe mai urcate decât cele prevăzute în tarife. In acelaş timp la serviciul restituirilor de taxe CFR, un mănunchiu de funcţionarii constituiţi în bandă, timp de 4 ani de zile au fraudat Institutul cu zeci de milioane. Fraudele se comiteau în chipul următor: expeditorii cari au fost impuşi peste cota prevăzută de regulament, se puteau prezenta la serviciul restituirilor de taxe şi primeau diferenţa. De regulă singuraticii expeditori renunţau la această diferenţă. Dar se afla un oarecare Max Wurmband, care aduna chitanţele şi alte documente de la aceştia, şi în complicitate cu funcţionarii serviciului, prin operaţiuni necorecte şi falsuri flagrante, ridica sume enorme. In decurs de două luni, dela 17 Septemvrie până la 17 Noemvrie 1931 acest individ a ridicat frumoasa sumă de Lei 19 milioane. In felul acesta în ultimii patru ani s-au făcut restituiride peste Lei 500 milioane. Principalii fraudatori sunt: Max Wurmbrand, fost deputat în România Mare şi fraţii Feldman, comercianţi din Chişinău. Mai sunt apoi vinovaţi de complicitate ing. Ioan Iosnid, director al serviciului comercial C.F. R. Theodor Moscopol, profesor la şcoala de tarife şi şeful biroului de taxe locale şi internaţionale; Mihaiu Popescu, subşeful aceluiaş birou; Dumitru şi Petre Popoviciu; Enrich Kubai şi Apostol Ionescu, verificator. Din Sibiu e amestecat evreul Katz Sanyi. Toţi sunt arestaţi şi deţinuţi la Văcăreşti. Vom mai revenii TrvM roniTiî fj). Soldat Darvas Andrei, dezertare în străinătae, 6 luni închisoare şi 200 m cheltueli de judecată. 7) . Feraru loan, furt de la camarazi, 1 lună închisoare şi 2oo Lei cheltueli către Stat. 8) . Sergent Bendea Vasile, părăsire de post şi risipire de muniţii, 6 luni închisoare şi 2oo Lei cheltueli către Stat. 8). Soldat Nichiforeanu Constantin dezertare în ţară străină un an închisoare şi 5oo Lei cheltueli către Stat. 10) Soldat Topardea Ion, dezertare repetată, un an închisoare şi 2oo Lei cheltueli către Stat. 11) . Soldat Căldăruşe D. Alexandru, dezertare şi risipire de efecte, un an închisoare şi 2o® Lei cheltueli către Stat. 12) . Fruntaş Spineanu Ioan, dezertare şi furt 4 luni închisoare şi 3oo Lei cheltueli către Stat. 13) . Fruntaş Curca Iusei, părăsire de post — achitat. 14). Caporal Motoi Gheorghe, furt şi sustragere de scrabin — achitat. 15). Soldat Hlasznic Ion, dezertare în străinătate, — achitat. Consiliul de Răsboiu al C. VII A. din Sibiu, a primit dosarul cu acte de dare în judecată a soldatului Hagman Mihai zis Enoiu, din Reg. 18, 7nf. de fel din comuna Meşieşeşti — Gorj, căruia i se pun în sarcină: faptul de dezertare în ţară şi crima de asasinat comisă asupra pensionarului Constantin Ionescu zis Buju, din Tg. Jiu. Primul Comisar Regal — Colonel Carapancea Titus, primind dosarul şi după ce s‘a deschis acţiune publică, l-a repartizat pentru facerea instrucţiei, Raportului Şef — Maior Stănescu Emil, care a încheiat ordonanţa definitivă de trimitere în judecată pentru dezertare şi asasinat. Iată în rezumat cum au decurs faptele: . La data de 15 IX 1931 soldatul Hagman Mihai zis Enoiu, dezertează dela corpul său (Reg. 18 Inf.) înapoindu se de bună voe la unitate în ziua de 26 IX 1931, istorisind comandantului său de companie în felul următor: In ziua de 26 IX 1931 s‘a îmbrăcat civil peste hainele militare, a ascuns cuţitul în tivul sumanului şi s‘a dus la locuinţa bătrânului pensionar Constantin Ionescu, proprietar, sub pretextul de a cumpăra o bucată de pământ. In realitate s‘a dus cu gândul de a-l atrage într'o cursă, unde să-l poată asasina. După ce au discutat şi s‘au învoit asupra cumpărării au plecat împreună la cârciumarul N. Staicu din Tg. Jiu, pentru a bea aldămaşul şi a face o chitanţă provizorie de primirea arvunei. Aci soldatul Hagman a cerut 1a litru de vin o limonata și V* kg. brânză, consumându-le împreună cu C-lin lonescu (victima) pe deoparte pentru a prinde curaj și a nu fi împiedicat de vreun sentiment de milă, iar pe de alta, pentru a găsi un moment favorabil să poată omorâ pe C. lonescu. După terminarea consumaţiei, victima C. lonescu a cerut cârciumariului o coală de hârtie, toc şi cerneală şi s-a aşezat împreună cu soldatul Hagman Mihai la o masă, discutând liniştiţi asupra vânzării, iar C-tin lonescu s-a apucat să-şi scrie chitanţa. Soldatul Hagman M. a părăsit apoi masa unde şedea C. lonescu, s-a dus la tejghea, a cerut o ţigară pe care a aprins-o, întrebând pe băiatul de prăvălie dacă are să-i schimbe locolei; răspunsul i-a fost afirmativ, dar Hagman nu a scos bancnota pentru a o schimbe, ci lăsând în convorbire pe băeţii de prăvălie. Grigore Romănescu, Dumitru Vonica și Nicolae Bâja cu un client — Ctin Folcotescu — s‘a apropiat încet de masa unde C-na Ionescu (victima) scria chitanța, ră‘ mânând în picioare în stânga lui. Recordul fraudelor! Zilnic se săvârşesc fraude în patrimoniul obştesc. Amintim formidabila panama cu spirtul negru, pe urma căruia fiscul a pierdut câteva miliarde, fraudele dela Cassa muncii C. F. R. de zeci şi sute de milioane, fraudele dela Pescăriile din Brăila s. a. Prin urmare birturile din avutul public se ţin lanţ. Ia această materie am putea spune, că gospodarii noştri deţin recordul mondial! Alte fraude au fost descoperite zilele trecute la caile ferate. Şi dacă fraudele descoperite în ultimii ani, reprezintă mai multe miliarde, ne putem închipui, cât pot fi cele încă nedescoperite! ? Pentru că se ştie că aceşti bandiţi sau hoţi moderni cari sunt cei mai primejdioşi duşmani ai neamului nostru, operează cu multă precauţiune şi cu mult rafinament diabolic. Deoarece ne intitulăm de „stat modern, organizat şi civilizat“ ne întrebăm revoltaţi de nenumărate ori, cum sunt posibile aceste furturi zilnice într'un stat organizat ? Iată cum! Delapidatorii ajunşi pe mâna justiţiei au declarat cu toţii, — prin aceasta voind a se desvîno’ vfiţii, — că superiorii lor ierarhici şi organele de control nu le controlează activitatea lor ori de-’ rândul. Prin urmare răspunsul la întrebarea de mai sus este : lipsa totală de control. Adică administratorii avuţiei publice mi-şi fac datorie. Dar încă ceva! De cele mai multe ori, fraudele se fac în complicitate cu organele de control şi cu şefii de serviciu. De aceea niciodată fraudele nu sunt descoperite în urma Bila fomilii fie BăiBoio In Sibiu Consiliul de Războiu al C. Vil Armată sub prezidenţia D-lui Colonel Skeletti Mihail, având ca grefier pe dl Georgescu Alexandru, iar fotoliul Ministerului public fiind ocupat de către Comisarii Regali: Căpitanii Panaitescu Gheorghe şi Enache Alexandru, în cursul acestei luni, a judecat următoarele procese mai importante : 1) . Soldat Toldi Nicolae Francisc, pentru dezertare şi risipire de efecte militare. a achitat. 2) . Soldat Tărău Ioan, dezertare în ţară străină condamnat un an închisoare şi 500 lei cheltueli de judecată. 3) . Soldat Mereşco Arsenie, furt de la camarazi, 6 luni închisoare şi 200 Lei cheltueli către Stat. 4) . Soldat Hlug Martin, repetată dezertare. — achitat. 5). Soldat Neamţu Ştefan, dezertare şi risipire de efecte un an închisoare şi 5oo Lei cheltueli de judecată.