Tribuna, octombrie 1933 (Anul 6, nr. 21-23)
1933-10-01 / nr. 21
AMUGL Vb •Mr. 21 Dwirjeca 1 Octomvrie 1933 Prețul unui exemplar 3 lei. Ziar National Independent S‘a furat cu remifejita în timpul războiului şi după, ter azi am ajuns secătuiţi, că ţara nu nul este în stare să-şi achite j datoriile faţă de străinătate şi nici faţă de ereditarii cetăţeni armâni. S‘au dovedit, s‘au prins atâţia feeţi de zeci şi sute de milioane», dar guvernanţii ticăloşi n‘au fost In stare să aducă o ijge cu pedeapsa cu moartea pentru tâlharii avutului pul,lic, că el le era teanaă că ei vr fi primii «ari vor fi spânzurați. Azi se fac dovezi noi că Ssletz-U a cfiTit un spert d** 100 milioane unui singur om, «ciontIul C, George8'U( dar n‘am văzut și n‘am auzit sa i se fi mişcat un fir de psr. Ministrul Mirto a nimă că numele sperţzilor in afacerea Skoda sunt cunoscute, dar nu Ie spune până la deschiderea parlamentului. Aceasta a o obrâsnicie la adresa ţării şi un şantaj asupra partidelor politice, străinătatea ştie din gazetele noastre că conducătorii noştri sunt hoţi, noi ii vedem şi îi cunoaştem şi înghiţi tu ca nişte mameinei. Ne merităm soartea, căci nu avem opinie publică şi nici demnitate naţională! Dacă nu ni se face dreptate, dacă hoţi vor fi şi pe mai departe alb,nu va fi nevoie ca să ne facem şiraguri judecata ! Necroriţii cari se sinucid, dacă-şi iubesc ţira, să-şi aleagă drept ţintă câte un hoţ injobenat, sau câte o târfâ a şperţurilor de zeci şi sute de milioane, iar apoi să-şi ia viaţa, căci a binemeritat do- Prime ! Nimai aşa vom ajunge sâ spălăm ruşinea, să speriem tâlharii şi să ne scăpăm ţara de hoţii. N. C. DROC a realui dfied astfel o lovitură creditului nostru şi monetar naţional, care stă la temelii oricărei Pansaţiani. Şi această politică hai tiă de destrâmare a vieţii nosste naţionale şi de Stat o rare uri guvern rare îi aleg ! abia a dobândit prin măsluirea rezultatului voturilor sufragiile necesare la care adăgându-se prima majoritar de 40 la sută, i-a da putinţa de a se menţine la putere, impotriva voinţei ţării. Azi atac de toate partidele din opoziţie, regimul a pierdut până şi încrederea propriilor sale majorităţi. Manife taţiile dela Câmpulung şi dela Sovata o dovedesc îndesjuns. Totuşi regimul neputinţ i, al jafului şi al de' ordine', buj co es e ţira -:u hdrăsneala lui de-a guverna fără încredera ti, afirmând că a e pe aceei a Coroanii. El vrea asta să arunce asupra Ei îoîrtaga răspundere a stării nenorocite în cart fracţiunea na'tionalţărănestâ a aruncat ţrTa f i ultimii ani. Conştiinţa maiorală cere factorului constituţional să-şi exercite prerogativele şi să salveze ţara cât nai este vreme, dela un dizastru fără seamă în trecutul nostru. Dtli un capăt la celalt a!ţi ret UH singur st.,!găt $s aude: DE:TU_ ! Şi avem credinţa că el va fi auzit, acolo unde trebueli. Da. DESTUL! Tiiim dela o vreme intr’o stare de cumplită anarhie, de adâncă, ingrijorare şi de lipsă de răspundere, care trebuii să dea de gândit oricărei munţi sănătoase şi conştiinţe cinstite. La haosul şi disordinea internă agravate prin neplata Sc.riilor funcţionarilor şi neachitarea drepturilor pensionar lor, In valizilor de râsboiu şi tuturor furnizorilor Stului, a venit să se adauge o politică de aventură adoptată faţă de străinătate. Astfel pe când Regele Balgadei, care a luptat în marele râzboiu contra puterilor aliate, este primit în Franţa în mod oficial şi cu mare alaiu, guvernul Român printre o politică de aventuri, rupe până şi legăturile de afaceri cu Statele amice şi aliate. Apoi un reprezentant autorizat al fracţiunei politice, care a uzurpat puterea atacă în public funcţionarea Băncii Naţionale, afirmând că trebuie să mergem către o devalorizare Spre sfârşitul aventurierilor Regimul prostituţiei vagonale, cum 11 numeşte un confrate mai mare din Capitală, se găseşte la o grea răspântie, săpată prin propria lui iniţiativă. Cea mai jalnică situaţie n’o poţi afla decât în rândurile regimului actual; — membri acestui regim, fie la cel mai mare pâră la cel mai mic, sunt tot pe drumuri, dezorientaţi şi halucinaţi în faţa evenimetelor politice, pe cari le privesc cu groază. Azi sunt, mâine nu mai sunt parlamentari sau ia osul, fe el cât de mititel, dăruit ca recompensă, în urma luptelor electorate din opoziţie... sunt cuvintele cari străbat corpurile muribunde ale puternicilor zilei! Şi par'că numai eri au fost în locurile unde vor trebui să meargă acum. Ah ! şi amară-i opoziţia, când te gândeşti că aceasta va fi de o lungă durată — zic ei — ba dacă combinia viitoare guvernamentală va fi aşa, cum o cer împrejurările, durata opoziţiei viitoare, se prea poate să o întreacă pe cea din trecut. Mulţi îşi blestemă ziua când s-au înscris în partidul naţionalţărănesc... Cei mai mulţi se uită să vadă la care moară curge mai multă apă, la a lui Vaida sau la Maniu — ca să meargă să se adape şi el, săşi răcorească gâturile uscate şi răguşite de atâta vorbărie goală şi minciună. Chestiunea principală e: Când cade guvernul şi ce combinaţie va lua locul?... Un mister întreg, care cu siguranţă va provoca o surpriză ca mute alte din trecut. Că guvernul suferă de o boală incurabilă, nu mai încape 'ndoială, iar dacă zilele i-au fost prelungite, nu înseamnă că se va vindeca. In orice caz situaţia actuală nu se mai poate tărăgăna! Trebuie ca situaţia internă şi externă a ţării noastre sâ intre în normal, căci altfel se agravează din zi în şi atunci să nu ne mirăm când ne vom pomeni distruşi completamente, din toate punctele de vedere, dezarmaţi în faţa străinătăţii şi consideraţi ca un popor lipsit de cel mai elementar bun simţ, când ar trebui să fie invers căci doar poporul nostru a dat dovezi vrednice în trecutul sburciumat. Ei şi-acum care ar fi soluţia? Ca fiecare individ, care face parte cu trup şi suflet din marea familie românească să contribuie pe cât îl ajută puterile, ca să eşim odată din acest impas să păşim cu fruntea mândră româneasă pe calea cea adevărată, care ne este deschisă de mult, dar care n‘am putut să o vedem din cauza ticăloşiilor aventurierilor. Şi ca să dăm acestora locul ce-l merită, punând în focul lor oameni cari ştiu să chivernisească şi să înîndrepte ţara noastră, pentru care s’au sacrificat, nu ei aventurierii ci grosul poporului Deci tot acest gros al poporului e în drept să strige: »înlături bande ticăloase şi aventuriere! Destui ne-aţi supt sângele nostru curat, înlocuindu-l cu cea mai teribilă şi ucigătoare otravă amestecată cu microbii tuturor boaielor! Da! Organismul vostru e bolnav. II trebuie doctori demni şi înţelepţi pe cari vom şti să i căutăm în mijlocul nostru— şi dacă nu vreţi să înţelegeţi acest glas, vom şti să vă punem la puneţi* Acesta este glasul care trebuie să răsune ca un : „Deşteaptăre Române“, de alungul şi de-a latul pământului nostru scump. — Aceasta este graţia ce trebuie să o aruncăm cu dispreţ nemernicilor şi slugilor satanei — Şî aceasta este tema ce* trebuie s‘o ’ntindem tuturor cari nu’nţeleg durerea poporului — dela cel mai mare, până la cel mic. Nicolae D. Găvozdea Redacţia şi Administraţia: SiBIU, Str. Metropoliei Nr. 29 Director: Nicolae Coman Droc Anunturi: Rândul m/m 2'50 Lei in pagina de text 3'50 Lei Problema prostituţiei In mai multe râduri ne-am crut prin ziarul nostru despre aceasta importanta problema, dând şi unele soluţii practice. Cum Sibiu poseda atâtea şcoli secundare, şcoala militară de infanterie, şcolile speciale de Infanterie şi naviserie, problema prostituţiei trebue privita prin prizma Intereselor naţionale, adeci a spârârii sănătăţii publice şi în lupta contra bolilor venerice, trebue sa se aiba în vedere tocmai acest fapt, fiind vorba de câteva mii de tineri, adecă generaţia de mâine a ţării. După ce prin noua liga sanitara prostituţia a fost complect scoasa din atribuţia poliie! şi dată pe seama serviciului sanitar, cu siguranţă câ se poate aştepta o îndreptare, dată cei în drept al ds şi ajutorul bănesc necesar acestei chestiuni. Vom arâta un singur esz: Ni s'a ermintest ca acum câtva timp un grup de 12 tineri ofiţeri, s‘au dus la localul No. 7 Pensionarele de acolo ca o măsură de precauţiuna — au vizitat pe fiecare în parte, iar rezultatul a fost câ 8 din 12 erau bolnavi Ca o trăsurâ de precauţiune pentru viitor, credem ca ar fi bloe ca pe lângâ fiecare casa de tolerarţâ sâ fie designat câte un doctor sau doctorand în medicina, care sa viziteze clienţii, la intrarea In local, dacă sunt sau nu sănătoşi, iar celor bolnavi sa le fie interzis accesul. Pentru acest lucru nu ar fi revoe decât de 3 medici, cari sâ fie plătiţi de patroana respectivă. Dl Dr. I. Sturza, medicul şef al oraşului îşi face datoria cu toată conştiinţiozitatea şi a dat în mâini bune conducerea acestei secţiuni, când a însărcinat cu supravegherea pe dl comisar ajutor Matei Fehérvári, de a catui pricepere ne-am convins din broşura sa întitulată : »Problema prostituţiei în România, despre care am scris la timp. Am ţinut să revenim asupra aceste! chestiuni pentru câ Intrând în toamna porţile şcolilor s‘au deschis şi odată cu aceasta datoria celor în drept sâ facă tot posibilul şi sâ ia toate măsurile preventive, pentru apărarea sănătăţii tinerei generaţi.