Tribuna, decembrie 1933 (Anul 6, nr. 27-30)
1933-12-03 / nr. 27
Pag. 2 nască părul ca precedesorului. Său să-l vedem în fruntea Primăriei şi să ne bucurăm toţi cari simţim româneşte ? Trăieşti die Primar, Dr. Ovidiu Ivan şi să conduci Municipiul cu priceperea, pe care o ai deja demna familie din care-ţi tragi obârşia. Urmaşul vechilor fruntaşi ai vieţii româneşti, cari au fost şi sunt încă conducătorii noştii sufleteşti. Urmează-le poruncile şi faptele mari, ale lor. Fă din Hermannstadt, Sibiul, care are aşezarea dela strămoşii noştrii Romani, iar nu Hermann, arată Ţarii, câ no suntem băştinaşii şi nu Hermanii şi nici Hitlerii. Arată-le vechea citadelă a românilor, Metropolia noastră centru Astrei, de aci a pornit lumina, credinţa, elanul şi ideile mari româneşti Risipeşte mirosul pestilenţial al hitlerismului din acest burg şi insuflă peste el curentul sănătos al naţionalismului nostru integral. Curăţă pănă la cele mai mici unghere pline de şovinism săsesc, de hitlerismul corteşit şi umple cu boarea caldă a naţionalismulii nostru românesc, atât de mult batjocorit în ultimul timp de conducătorii acestei urbii de gobelişti, rosen, bergişti, artişti, wiedslok-iştii şi spunele în nas că suntem în România Mare, în care noi suntem întâişi apoi veniţi mai ieri din Sachsenland sau Hinterland. Acestor îndrăsneţi aminteşte-le că acest pământ este scăldat cu sânge de Daci şi Romani, este moştenit de noi şi nu de ei. Ei au venit la masa gata, prin trădarea noastră Ungurilor şi alte lifte spurcate ne-au scos dela masă şi ni s'au dat resturile. In 1916-1918 prin noi jertfe am scăpat dela maghiarizare, iar după această binefacere au început din nou să ne călărească să ne lucre, să ne sfideze memoria sfântă a lui Decebal, Traan şi Mihai Viteazul. Punei la locul lor şi spunele, că până aci, iar de aci încolo «stop» şi de nu se înţelege, taie-i pese bot. Suntem siguri că vei ocupa cu cinste postul ce ţi s’a încredinţat, cu cinste şi omenie de Român, căci ţi cunoaştem vechea-ţi familie de luptători ai Românilor te cunoaştem faptele lor, cari sunt chezăşia celor ce le vei face! Curaj şi înainte, vei trece prin multe greutăţii însă te ştim destul de oţelit ca să sperăm şi să fim chiar siguri că le vei învinge pe toate. Vrem ca să ţi se zică „Ovidiu fala românilor din Sibiu“, felicităm Onoratul Guvern Liberal, pe Dl Prim- Ministru Duca, pe vrednicii noştrii conducători ai Judeţului, reprezentanţii guvernului,de marea cinste ce ne-a făcut la 1 Dea 1933, ziua Unirii Ardealului. Cinste mare Dr. die Deputat Dr. E. Piso. Aceasta-ţi este perla pledoariilor în marile procese româneşti, pe cari le-ai apărat. Die Prefect Dr. N. Regman, precum ţi-e dulce sunetul «Lyrei» în alta, aât e de măreaţă această faptă mare românească. Asemenea şi dlui Ilie Floaşiu, căruia ţi s’a realizat dorinţa cea mare pe care o vedeai foarte îndepărtată. Ştiu cât aţi muncit cu toţii, cât aţi luptat, însă vă asigurăm, că veţi binemerita de la Patrie, ca şi eroii strămoşilor noştrii Romani, munca vă va fi încununată de succes. Aceasta este prima mare realizare ce aţi făcut o şi aţi făcut-o căci Dzeu vă ajută. Dzeirea vă inspire, vă îndeamnă la fapte mari. Noua comisie interimară e compusă din Dnii Dr. Ovidiu Ivan preşedinte, iar membrii Domnul Profesor Oht Nicolescu om de cultură, fruntaş al Municipiului, Constantin Veştemean, proprietar din Sibiu, om de o cinste şi de muncă exemplară, care ne face cinste românilor din Sibiu, preotul Romul Bucşa mare luptător naţional al vrednicilor măereni, Dr. Ion Mafteiu avocat fruntaş al Sibiului şi Dl Ioan Gruia, un comerciant cinstit, român din Sibiu, din afinii cari îi avem. Pentru această faptă toţi românii din Sibiu, suntem datori a vota semnul arătat de „Providenţă", linia dreaptă. Şi acum vorbele înţeleptului Simion: »Slobozeşte Doamne pe robul tău în pace, căci văzură ochii mei mântuirea ta... _____ DECEBAL. Să prezintase la taraba băncii, scoase din sân libelul, împăturat cu grije în năframa albă tivită pe margini cu ibrişin negru şi-l întinse unui funcţionar roşcovan. — Să faci bine domnule, dragi, — zise Maria Ghimbăşan cu glasul tremurând — şi să-mi dai 300 Lei din banii ce-i am depuşi aci, la banca dv. Băiatul meu zace greu bolnav în pat, n-am cu ce să-i caut, nici cu ce să plătesc pe doctor, n-am nici o lăscaie ca să-i cumpăr leacuri. — Nu-ţi putem da nici-un ban, muiere, răspunse plictisit funcţionarul rotofei e conversiune şi nu dăm bani la nici-un deponent până nu trece legea asanării datoriilor agricole, atunci să vii să ţi ceri pretenziunea. A-sa-na-re, a-sa-na-re, îşi zicea mereu în gând femeia, care nu mai pricepea nimic, nu mai vedea înaintea ochilor şi pământul se învârtea subt picioarele ei. — Dar sunt banii mei, domnule dragă, mi-am tras bucățica de la gură până să strâng, am muncit ca o nebună, numai ca să-i pot aduce aci la banca dv. Mi-e copilul bolnav şi Dzeu ştie dacă î l mai găsesc în viaţă. Fă-ţi milă domnule, de o femeie nenorocită şi văduvă de războiu. — Haide pleacă de-aci femeie, vezi-ţi de treabă şi dute că nu-ţi dăm nimic din bani, nu facem excepţiune cu nimenea, răspunse scurt şi aspru funcţionarul, dta nu ştii că suntem în conversiune? Numai dacă vei muri îţi putem da ceva pentru ca să te înmormânteze. Ai înţeles? Fără nici o nădejde, cu ochii plânşi şi faţa galbenă ca ceara, Maria Ghimbăşan aleargă într-o goană nebună acasă să-şi vadă odorul... Era prea târziu însă, Nicolae Ghimbăşan, unicul ei fiu în vârstă de 18 ani, îşi dase obştescul sfârşit, zăcea Întins şi rece cu ochii spironiţi în tavan şi gura căscată, parcă cerea de undeva o mână de ajutor. Sărmană văduvă de răsboiu, Mărie Ghimbăşan, tu n‘ai priceput cei aia conversiunea, nici aceea n'ai înţeles că pe lume nu sunt numai albine ci şi trântori, care trăesc şi se îngraşe din munca şi necazurile altora. ______ Traian Bude Prelungirea Moratorului M. S. Regele a semnat următorul decret: Carol al 11-lea Prin grafia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege Al României La toţi de faţă şi viitori, sănătate. Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiţiei sub No. 93.984/1933 Văzând Jurnalul Consiliului de Miniştrii No. 1404/1933 Am decretat şi decretăm: Art. 1. Debitorii prevăzuţi de art. 1 al Legii pentru reglementarea datoriilor agricole și urbane publicată în „Monitorul Oficial"' No. 88 din 14 Aprilie 1933, vor putea plăti dobânda legală de le/o și 50/o în conformitate cu art. 1 al acestei legi până la 1 Martie 1934 inclusiv. Art. 2. Termenul de 1 Noemvrie 1933, prevăzut de art. 5, precum și acela de 1 Decemvrie 1933, prevăzut de art. 4 şi 6 din aceiaş lege, cu toate obligaţiunile şi efectele legate de aceste termene, se prorogă până la data de 1 Martie 1934 inclusiv. Până la această dată toţi debitorii din art. 6 vor putea face ofertele prevăzute de acest text. Art. 5. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiţiei este însărcinat cu executarea acestui decret. Carol Ministrul justiţiei Victor Antonescu rală, i-a retras imediat concediul aprobat şi astfel s-a descoperit falsul. Cazul a ajuns la Chestura Poliţiei Sibiu, fiind anchetat de dl Comisar Roppelt, care a înaintat dosarul Parchetului. Cetăţenii alegători trebuie să-şi dea seama, ce fel de candidaţi are Doctorul Lupu, cari prin acte false, păgubind şi statul, caută săi ajungă în parlamentul Ţării. Vai de biata noastră ţară dacă va avea asemenea deputaţi. Dealtfel Coman Lungu, zis «Haidi mă» e din Răşinari, unde nici cinci voturi nu poate aduna, fiind cunoscut ca element slab, iar inflaţia Doctorului Lupu este numai demagogie ordinară, care prinde numai la proşti. Coman Lungu poate predica Inflaţia că nu are nici o răspundere, dar dacă s'ar face inflaţie nenorocirea ar cădea pe capul tuturora şi în special pe-al ţăranilor, căci dacă inflaţia ar fi bună, Majestatea Sa Regele, care iubeşte ţara şi poporul ar fi chemat la putere pe Dr. Lupu. Fericiţii deponenţi îngrijorată de soartea unicului ei copil, care zăcea bolnav de patru zile, Maria Ghimbăşan, văduvă de răsboiu, se duse într'un suflet la banca „Albina* să-şi ridice ceva din banii depuşi, bani albi pentru zile negre, cum zice proverbul, pe care numai ea sărmănuţa ştie cu câtă trudă îi agonisise muncind din zorii zilei până’n noapte târziu. «TRIBUNA» Funcţionar falsificator de acte publice. Lucrătorul ceferist, Coman Lungu, de la atelierul mic C. F. R. din gara Sibiu, fiind candidat pe lista Dr. Lupu şi-a cerut un concediu medical de două zile, pentru a merge în propagandă electorală. Doctorul căilor ferate a aprobat două zile, după care numitul în complicitate cu agentul sanitar Dumitru Popa a falsificat foaia de boală prelungindu-și concediu. De notat că în timpul concediului de boală, lucrătorii ceferiști primesc un ajutor de boală, în bani. Aflând doctorul căilor ferate că, Coman Lungu în Ioc să stea acasă în pat, el umblă în propagandă electo Nr. 27 Se impune pensionarea directorului I. Bunea. în ultimul timp s-a vorbit de numirea dlui profesor Niculescu, ca director al liceului „Gh. Lazăr“ din Sibiu, în locul dlui Ioan Bunea, care urmează a fi pensionat. Faptul acesta a produs o adevărată bucurie în rândurile populaţiei, care aşteaptă de mult ca dl. Bunea să fie trecut la fier vechiu, ne mai corespunzând timpului de azi. Dl Bunea a ştiut să-şi exploateze situaţia de director al liceului „Gh. Lazăr", impunându-se în acelaş timp şi ca director al internatului, unde şi recruta elevii prin ameninţări şi teroare. La internat şi-a angajat în diferite servicii numai unguri, azi când românii au ajuns muritori de foame în ţara lor. Plecarea sa din fruntea liceului şi internatului va aduce o bucurie generală, atât elevilor cât şi părinţilor. — Suspendarea primpretorului Micu. Primpretorul Victor Micu din Ocna Sibiului a fos învinuit de următoarele: 1) A reţinut lefurile notarilor din plasa ce conducea, plătindu-le abia după 2 luni. Când notarul Nicolae Hudiţan din Rogatul român a făcut scandal că nu i se plăteşte leafa, l-a pedepsit cu 15 zile de tragere de salariu. 2) A primit câte 5®Q0 lei lunar, spese de transport dar încasa cheltuelile de transport dela fiecare comună. — A primit 8 stânjeni de lemne dela comuna Ocna dar a încasat și costul lemnelor dela Ministerul de Interne. Dl prefect N. Regman l-a suspendat din servicii. Noi cerem să intre și în pușcărie. Să înceteze abuzul cu trăsurile armatei. Intr’unul din numerele trecute am semnalat dlui general comandant al corpului ViI armată sub titlul: «Soldat ori docă» nişte cazuri când soldaţii de ordonanţă sunt trimişi cu copilaşi de 2—3 ani să se joace prin parcuri, fapt care e sub demnitatea unui ostaş, iar unii din ei am aflat că au fost puşi să spele rufăria intimă a soţiilor ofiţerilor pe cari îi servesc. Prin acel articol rugam pe dl general Virgil Economu să intervină şi să dispună In consecinţă. Intr’adevâr, aflăm că dl general V. Economu a dat ordin tuturor ofiţerilor din garnizoană să nu mai întrebuinţeze ordonanţele decât pentru scopuri personale şi daci pe viitor i-se vor mai semnala asemenea cazuri va dispune să se ridice ordonanţa ofiţerului respectiv. Despre luarea la cunoştiinţă a acestui ordin toţi ofiţerii au semnat. Faptul ne bucură şi nu putem fi decât recunoscător dlui general comandant, Virgil Economu. Acum însă semnalăm un alt abuz ce se face cu trăsurile armatei, cari deşi sunt date numai pentru nevoile serviciilor şi corpurilor de trupă sunt un mul-