Tribuna Sibiului, ianuarie 1969 (Anul 2, nr. 272-296)

1969-01-03 / nr. 272

Pag. 2 GÎNDURI LA ÎNCEPUT DE AN S-au scurs într-un şirag de anotimpuri ultimele bătăi de gong ale lui 1968, s-au ciocnit în toate gamele pahare fabricate de meşteri ai acestor meleaguri, de la „Vitrometan“ Mediaş ori „Sticla“ Avrig, s-au împărtăşit bucurii şi s-au conturat speranţe pe care 1969, abia intrat în caruselul vieţii, le va îndeplini. De la un capăt la altul al judeţului, oameni care dau zilnic forme precise visurilor de acum un an sau mai mulţi intimpină mantia albă a mezinului 1969 cu un spor de veselie în retina ochilor, cu VASILE FLOCA maistru electrician la grupul de şantiere nr. 1 Mediaş Anul 1968 a adus şi familiei mele mari bucurii. Ne-am mutat în apar­tament nou, o dată cu apariţia în familia noastră a celui de-al treilea copil. Avem tot ce ne trebuie, fri­gider, maşină de spălat, radio, tele­vizor, iar în curînd ne vom cum­păra şi mobilă nouă. Se spune că bucuria te întinereşte. Lucrul acesta s-a petrecut şi cu mi­ne. Mă simt cu mult mai tînăr, mai plin de forţă, de elan... Gîndul la anul în care am intrat îmi prilejuieşte mari bucurii şi emo­ţii fiindcă socotesc că nu este un an ca oricare altul. In toate calenda­rele scrie simplu: 1969. Pentru po­porul nostru însemnă 25 de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fas­cist. Păşind în p­l an aş vrea ca împreună cu electivul de electri­cieni pe care-i conduc să realizăm înainte de teriin tot ce ne va fi încredinţat, efetuînd lucrări de bu­nă calitate astel încît să merităm în continuare ă dobîndim titlul de cinste, de ev­enţiat în întrecerea socialistă şi­­ ne aducem contri­buţia la întîminarea celei de-a 25-a aniversări a alterării patriei cu noi şi frumoase dificii social-culturale şi industriale care să înfrumuseţeze tot mai mult noua înfăţişare a mu­nicipiului Milaş, doi băieţi, pe care i-aş vrea cît mai folositori societăţii de mîine. Atenţia permanentă acordată de conducerea de partid şi de stat, con­diţiile favorabile create atît pe linie profesională cît şi socială sunt un imbold care mă obligă la sporirea eforturilor ce le voi depune în vii­tor în investigaţiile ştiinţifice ce le fac, pentru asigurarea progresului continuu al industriei noastre socia­liste, siguranţa pe care o conferă realizările măreţe ale epocii socialiste a României. La ora cînd doar focul cuptoarelor din marile uzine a rămas nestins, cînd pe linii de fier se întretaie trenuri, cînd, în liniştea nopţii acestui început al sfîrşitului deceniului al şaptelea, rotativele scot la lumina neonului zeci de mii de exemplare, redactori ai ziarului nostru au cerut cîtorva locuitori ai județului să-și împăr­tășească gîndurile la început de an. ERWIN SCHUSTER tipograf Pe tipăritorul specialist Erwin Schuster, l-am găsit lîngă „Planeta" lui din secfla ofset a întreprinderii poligrafice Sibiu. — Vă pun obișnuita întrebare în prag de an nou. — Profesional leg speranțe de a­­plicarea pe scară largă în tiparul ofset a plăcilor bimetalice, care ar constitui un serios avans tehnic cu deosebite rezultate cantitative şi ca­litative. Pentru a-l aplica în produc­ţia de mare tiraj avem nevoie de băi de regenerare a plăcilor, pe ca­re sperăm să le avem în anul ce vine. Aşteptăm de asemenea să in­trăm în folsinţa noului local ce se află în contrucţie. Ca cetățan şi activist pe tărîm obştesc ai avut, în ultimii ani, sa­tisfacţia văd modernizate stră­zile Anapătescu şi Muncii, unde în auturul harnicilor gospodari ai acestei ecumscripţii electorale — permanet fruntaşă pe oraş — am prestat încă patriotică la lucrările de canatare, bordurare şi balas­­tare. Dores să-i prezint fiicei mele ca­re este elevă silitoare, frumuseţile patriei lastre socialiste, să cunoas­că litoral Mării Negre, Delta Du­nării. ELENA AVRAI muncitoare la „Libertata” Sibiu „Aş dori ca în noul an să pot munci la fel de bine (poate că vor creşte cu ■ ceva procentele), să mă pot socoti eu însămi o bună munci­toare,.. tiu sînt prea pretenţioasă dar vreau să ciuliţi bine, să mă pot im­­brăca bine, să mă distrez. îmi place să citesc şi" pentru că-mi place vă rog să-mi permiteţi să urez scriito­rilor no­ri să scrie, in noul an, nu­mai cili bune. Poate mai multe şi... nu bune despre şi pentru ti­neri. îi rost ce să vă spun? A, da. Doresc prin inimă să avem linişte, să ne bem viaţa cum ştii, noi mai frumoasi Sa ne bucurăm de munca noastră,de prietenia noastră, de fru­museţea saşilor noştri". TEODOR VADOI muncitor, la „Flamura oşie” — Ce a însemnat pentru dv. anul care a trecut? _ Mi-a adus aminte că am 60 de ani, l-am împlinit. Şi încă ceva: 40 din ei sunt de muncă, de serviciu. Din aceştia 20, aici, la „Flamura ro­şie". Parcă ieri am venit. In 40 de ani de serviciu am lipsit numai 4 zile cu cUficat de boală (1 zi la 10 ani), ît'la nici o întîrziere, nici o absente emotivată... — Ce leptati de la anul 1969? — E an in care mă voi pensio­na. E untrem la care totdeauna m-am gnit cu tristete. O să mă despart gt de acest colectiv. Ing. LIVIU BEREA şeful serviciului laborator al uzinei Independenţa * Mai în 10 ----- amănunte Ingi­neru,lui L­iviu Berea, şeful serviciu­lui laborator de la uzina „Indepen­denţa" Sibiu, anul care a trecut i-a adus multe satisfacţii. Invenţia rea­lizată de el se aplică astăzi în 10 uzine din ţară şi se experimentează în multe altele. Este vorba de rea­lizarea unei paste solide denumită „Premedur", folosită la prelungirea vieţii metalelor dure. Tot în dome­niul preocupărilor sale profesionale, bilanţul inovaţiilor realizate şi apli­cate indică economii postcalculate de peste 2 milioane lei. La acestea se adaugă şi cele trei cărţi de spe­cialitate tipărite în cursul lunii de­cembrie. Titlurile lor: „Nou liant pentru turnătorii", „Zincarea uscată în pulbere de zinc a suprafeţelor metalice" şi „Degresarea de deter­genţi lichizi a suprafeţelor metalice" indică clar şi domeniul preocupări­lor inginerii chimist Liviu Berea. „Anul 196­1 doresc şi mai fruc­tuos, ne-a darat el. Împreună cu colegii de iviciu ne-am propus să realizăm «iii privitoare la: va­riaţia varoii puritatii la suprafaţa ecliselor şi b*­rilor de la lanţurile cu role, în fncţie de adîncimea stratului declourat şi duritatea miezului, sau udiul asupra ruperii fragile a bolţilor şi determinarea cauzelor rupei. Acestea, din dorin­ţa de a găsi cuţii concrete de fo­losire a metodei de producţie in­ternă la fabric­­a lanţurilor cu voie,. Să nu credet însă că pentru acest an nu am şi al gînduri. In primul rind aştept cu nerăbdare ca fiica mea Carmen să »cifeie al doilea an de facultate (chila organică) cu re­zultate tot atît­a bune ca şi în primul an, apoi Dana, a doua fiică, să reuşească la «amenul de admi­tere la liceu". Ing. CORNEL FĂGÂRĂŞANU şef de secţie, „Chimigaz” Mediaş M-am avîntat în profesiune cu e­­lanul caracteristic generaţiei din care fac parte. După unele greutăţi ine­rente începutului, am străbătut ca­lea de la cercetător stagiar la şef al secţiei cercetare ştiinţifică. Colectivul de cercetare al insti­tutului „Chimigaz" şi-a propus o va­lorificare a gazului metan la pro­duse de mare necesitate şi utilitate pentru economia naţională. O mo­destă contribuţie personală am a­­vut-o în acest sens la realizarea u­­nor produse ca sticla organică, su­­­plexul, obţinerea unei noi mase plastice superioare: poliformaldehida și altele. O dată cu dezvoltarea in­stitutului m-am format an de an în munca de cercetare, lărgirea do­meniului de activitate impunînd o specializare a personalului în dife­rite probleme. în ultimii ani dato­rită abordării unor procese catali­tice de mare eficiență economică, a apărut și necesitatea dezvoltării a­cestui domeniu. Precupîndu-mă de studiul proceselor dialitice, de pre­pararea unor noi atalizatori, am căutat ca prin munca mea să contri­bui la reducerea importului de ast­fel de produse precum şi la mări­rea economicităţii lor. Astăzi pre­zenţa catalizatorilor în procesele sporite chimice asigură nu numai viteze sporite de reacţie, dar şi o reducere substanţială a preţului de cost al produselor. îşi aşteaptă rezolvarea într-un vii­tor apropiat, probleme importante ca realizarea unui procedeu indigen de preparare a catalizatorului folo­sit în sinteza metanolului, găsirea unui procedeu catalitic original pen­tru valorificarea acetonitrilului, pro­dus secundar rezultat în fabricaţia acrilonitrului şi multe altele. Preocupări extraprofesionale? De­sigur că am! Doresc să-mi înfrumu­seţez locuinţa proprie, să-mi educ în spiritul moralei socialiste pe cer TRIBUNA SIBIULUI VASILE MOLDOR ţăran cooperator din Avrig La cei 61 de ani ai săi, Vasile Moldor, cooperator din Avrig, se numără printre oamenii de bază ai unităţii. Nu atît prin funcţia pe ca­re o are, ci prin contribuţia sa la executarea lucrărilor in cooperativa agricolă (în anul care a trecut a efectuat singur 279 zile-muncă). Ceea ce ne-a determinat să-l vi­zităm pe cooperator la el acasă a fost faptul că în familia Moldor pri­ma zi din noul an constituie o triplă sărbătoare: onomastica patriar­hului familiei, onomastica fiului mai mare, de 31 de ani și cea a fiului mai mic, de 26 ani. Casa „bătrînului", durată în pia­tră, se află In plin centru al Avri­­gului. Camera de primire, spaţioasă, este tapisată cu frumoase covoare şi prosoape cu motive populare spe­cifice acestei reguli folclorice. — Ce vă doriţi în noul an? — Îmi doresc mai mulţi nepoţi. Am cinci copii. Trei sunt căsătoriţi. Am şi cinci nepoţei: de la Vasile, cel mare, de la Aurelia, de la Lina. Anul acesta am început o casă nouă. Cea de-alături. Pentru Vasile, cel mic. Are 26 ani. Vreau să-l văd la casa lui. Doresc să-şi găsească o fată bună, frumoasă şi harnică, să se căsătorească, şi să-mi aducă anul acesta măcar o nepoţică. Vreau să am şi de la Vasile, cel mic, aceleaşi mulţumiri ca şi de la ceilalţi copii căsătoriţi ai mei. Şi mai vreau să fim sănătoşi cu toţii. Şi să fie pace, să putem munci în linişte, să ne ve­dem de ogoarele noastre. Ing. CORNELIU ILAŞ şef de fermă la I.A.S. Dumbrăveni — Ca agricultor, doresc un an rodnic, holde cu spice cît... vrabia, porumb cu 3—4 ştiuleţi, mere aurii, oameni harnici şi veseli, belşug în toate casele. Ca tată a doi copii, doresc să-i cresc în cultul muncii, al cinstei şi respectului faţă de vîrst­­nici, al dragostei şi devotamentului faţă de patria în care au fost ză­misliţi. Cred că aici exprim gându­­rile tuturor părinţilor dornici ca ge­neraţia care ne urmează să fie o generaţie sănătoasă, cu spirit crea­tor, capabilă să dezvolte în conti­nuare patrimoniul material și spiri­tual pe care îl vor prelua de la noi. Arh. OTTO CZEKELIUS şeful serviciului de arhitectură şi sistematizare Sibiu — Ce-mi doresc eu ca arhitect pentru 1969? în primul rind să fie terminată Casa cojocarilor din Piaţa 6 Martie. De fapt, mă gindesc la întregul ansamblu arhitectonic pe care-l formează această piaţă. Do­resc de multă vreme să fie evacua­te de aici toate depozitele Î.C.S.T.I. şi ale altor întreprinderi, pentru a readuce la viaţa ei comercială această parte de valoare istorică a Sibiului. Profit de ocazia pe care mi-o oferă ziarul pentru a aduce la cunoştinţă publică părerea mea şi a altora în privinţa cîtorva probleme de mare însemnătate pentru „fala" oraşului. — Este tocmai ceea ce doream să vă întrebăm şi noi... — Uite, de exemplu, clădirea cu numărul 26 unde funcţionează de mai mulţi ani farmacia nr. 123. A­­ceastă farmacie are un regim spe­cial, acolo se eliberează medicamen­­­te numai pentru femei gravide şi copii. Nu serveşte deci toată popu­laţia oraşului. Eu cred că i s-ar pu­tea găsi şi un alt loc. Muzeul Bru­­kenthal are în colecţiile sale inven­tarul complet al unei farmacii din secolul al XVIII-lea. Aş vrea să văd în acest loc o farmacie-muzeu, care ar avea o mare importantă pentru turism. — Credeţi că nu vor fi greutăţi in ce priveşte mutarea depozitelor care ocupă, în adevăr, Spatii comer­ciale ce nu pot fi utilizate? — Nu. Nici una pentru că noi­­am dat deja aprobarii pentru un te­ren corespunzător, vizavi de Antre­pozitul frigorific. Mă gindesc că da­că reuşim să realizăm acest lucru vom face un mare ,pas înainte în problema acestei pieţe. Dar, bineîn­ţeles, dacă-mi cereţi să vă spun ce dorinţe am pentru anul care abia a început, trebuie să adaug că de o importanţă cardinală pentru reşe­dinţa judeţului este realizarea celor două artere de circulaţie de-a lun­gul Cibinului pînă la şoseaua naţio­nală. După amenajarea lor, circu­laţia camioanelor şi in general a ve­hiculelor cu tracţiune mare nu va mai fi o problemă. S-ar crea, astfel, posibilitatea ca toate aceste mijloa­ce de transport să nu mai treacă prin centru, legătura dintre D.N.1 şi D.N.14 (Mediaş) făcîndu-se direct. Aş mai vrea, desigur, să am în con­tinuare sănătate pentru a vedea con­tinuat asfaltul din Răşinari pînă la Curmătură Ste­il cu devierea şoselei prin spatele Casei memoriale Octa­­vian Goga şi terminarea planului de sistematizare pentru staţiunea Păl­tiniş. Ar fi doar cîteva bucurii pa care le aştept pe linie profesională de la 1969 şi sînt convins că ele vor fi ale tuturor sibienilor. NICU NICULESCU actor Aş vrea să vorbesc în numele în­tregului colectiv al teatrului acum, cînd ne îndreptăm gîndurile noastre bune cu stimă şi dragoste faţă de spectatorii noştri, urîndu-le, la a­­cest nou an, sănătate, ani îndelun­gaţi şi succese deosebite. Spectato­rilor, cărora le datorăm tot ce este mai frumos şi bun în arta noastră, pentru care ne vom strădui în anul care a început, dorim să le oferim un repertoriu cît mai variat şi cit mai corespunzător exigenţelor lor, astfel incit sala de spectacole a teatrului nostru să fie cît mai a­­bundent populată. Personal doresc ca anul acesta prezenţa mea pe scena teatrului si­­bian să constituie o etapă calitativ superioară în ceea ce priveşte arta mea interpretativă. Aş vrea ca în piesa Cezar şi Cleopatra de B. Shaw, unde voi interpreta rolul lui Cezar, să reuşesc să fac pe deplin dovada disponibilităţilor mele artistice, aşa încît rolul ce-mi revine să fie ex­presia celor mai înalte năzuinţe din cariera mea. Aş vrea, în încheiere, ca prin arta noastră, Teatrul de stat din Sibiu să se bucure de înalta preţuire pe care a dobîndit-o de-a lungul anilor. . Prof. MARIA ŞERBAN Liceul teoretic nr. 1, Mediaş „Moment de o deosebită semnifi­caţie pentru viaţa şi evoluţia şcolii noastre noi, apropiata Conferinţă Naţională a personalului didactic la care mă gindesc cu emoţie că voi participa, va prilejui o largă privire retrospectivă asupra muncii entuzias­te desfăşurate de corpul didactic pentru pregătirea tinerei generaţii la nivelul celor mai înalte exigenţe contemporane, pentru formarea pro­filului ei politic, moral şi spiritual corespunzător orînduirii socialiste. Ce-mi propun ca diriginte în a­­cest popas al timpului care s-a scurs şi în prag de an nou? Despre clasa a Vll-a B, clasă pe care o conduc din­­acest an şcolar ca diriginte, plutea în atmosfera şcolii ideea că este o „clasă pro­blemă". Ce am făcut? Nu e locul şi timpul potrivit pentru autoanalize ale muncii la clasă. Am reuşit să îmbunătăţesc cu ceva activitatea a­­cestei clase cred, mai ales, pe linia disciplinei. La iniţiativa direcţiunii şi a orga­nizaţiei de pionieri, s-a organizat pe şcoală concursul cu tema „Cea mai îngrijită şi curată clasă". Mare mi-a fost bucuria cînd la sfirşitul trimes­trului clasa a Vll-a B a ocupat lo­cul I la disciplină şi curăţenie la nivelul claselor a Vll-a. E mult? Foarte puţin, dar e un început bun. Sunt abia la începutul drumului care urcă spre înălţimi abia întrezărite. Vreau să-mi aduc contribuţia la cultivarea limbii române „ca un fa­gure de miere", moştenită de la strămoşi, să le trezesc elevilor dra­gostea de a o creşte ca pe o floare rară spre a o folosi cît mai expre­siv şi colorat, iar celor care s-au trudit să-i lărgească sfera de expri­mare, să le poarte o adincă recu­noştinţă". Dr. TITUS SPATARU Şeful secţiei chirurgie de la Spitalul de adulţi, Sibiu — Ce gînduri am? Ce planuri şi dorinţe? Multe... Şi, curios, atunci cînd le vrei împlinite cu orice preţ, este destul de greu să ştii­ cu care să începi. — Am vrea să ştim, mai întîi, ce v-aţi dori în viaţa personală? — Aceea este prea strînsă de in­divid. Aşa că aş dori să vă spun ceva legat de slujbă, de munca pe care o desfăşor. Aş vrea să văd în­fiinţat, după cum se preconizează, un laborator de medicină experi­mentală, în cadrul spitalului. Astfel, vom avea prilejul să punem la punct tehnicile moderne de operaţie. — Ne este cunoscut faptul că sîn­­teţi antrenat în studierea anumitor probleme legate de profesie. Care sînt perspectivele în munca de cer­cetare? — In privinţa aceasta, ne vom în­drepta atenţia asupra studiului can­cerului şi precancerului. Vom avea, desigur, în vedere mijloacele de depistare şi prevenire a cancerului — In urma unei îndelungate ex­perienţe profesionale ca a dvs. — 35 de ani în chirurgie — ce-aţi dori pentru '69? — O deplină armonie, concordan­tă a tuturor celor chemaţi să apere sănătatea oamenilor. O perfectă or­ganizare a condiţiilor de rezolvare a urgenţelor medico-chirurgicale Doresc succese fiecăruia dintre ei, atît pe plan profesional, cît şi in viaţa particulară. Atît pentru ei cît şi pentru pacienţii noştri,pentru fiecare, doresc în '69 cite un gînd frumos. MIRA PREDA scriitoare „Pe cît se pare, anul 1969 va fi pentru mine un an al sonetului, de­oarece, pe de o parte am pregătit un volum de sonete intitulat provi­zoriu „Ascunsa vulnerare" și pre­dat deja Editurii pentru literatură, iar pe de alta fiindcă în ultimul timp am îndrăgit această formă poetică. Poate că un imbold spre această mo­dalitate să-l fi constituit aprecierile pozitive cu care­ au fost primite so­netele mele de însuşi maestrul so­netului, Victor Eftimiu, care este de părere că şcoala sonetului este o şcoală a maturizării poetice. In a fără de sonete, am în lucru un vo­lum de versuri inspirate de tinereţe­­­a noastră şi a ţării, volum con­struit în ideea centrală a transcen­dentelor, care, de altfel, va da şi denumirea cărţii. Pentru a mă verifica în­­ activita­tea mea poetică doresc ca în anul 1969 să-şi reînceapă activitatea ate­lierul nostru de finisare, adică ce­naclul literar sibian. Desigur că îmi pun mari speran­*­ţe în anul care începe şi cu privire la eventualitatea apariţiei unui mij­loc de afirmare a noastră, a scrii­torilor locali, adică a mult doritei reviste literare sibiene." AUREL DINULESCU student „Dat fiind că eu sunt student, dar şi pentru că 1969 se anunţă deose­bit de bogat în pictura naţională, îmi propun ca prim obiectiv în noul an — studiul. Mă voi concentra mai cu seamă în două direcţii: încheie­rea anului IV la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu" şi a­­dîncirea mijloacelor prin care s-au realizat cîţiva mari corifei ai pictu­rii moderne. Acest din urmă aspect mi-l propun pentru că în primele luni ale anului 1969 România urmea­ză a găzdui cîteva mari expoziţii de artă modernă. E vorba de retrospec­tivele Paul Klee, Giorgio de Chirico şi Joan Miró, care se vor deschide în sala Dalles, la Bucureşti. Pînă a­­tunci voi continua să intru la bie­nala naţională de artă, urmărind di­recţiile în care se dezvoltă mişcarea plastică românească. In acest con­text este aşteptată cu multă nerăbdare expoziţia Dimitrie Vârbănescu, care se anunţă deosebit de interesantă. Sub raportul creaţiei personale, a­­cum lucrez la o suită de ilustraţii la Garda Lorca, pregătindu-mă pen­tru o expoziţie internaţională de ar­tă plastică — e vorba de o mare expoziţie a tineretului care se va deschide în luna martie, la Roma. Cum însă toate acestea presupun timp, e limpede că primul lucru pe care mi-l doresc în noul an este să am liniște pentru a face acest timp cît mai lung”. Anul Comisia Electorală Centr pentru alegerile de depută în Marea Adunare Naţional şi consiliile populare In vederea alegerilor de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile populare prin decretul nr. 1215 din 30 decembrie 1968 al Con­siliului de Stat a fost confirmată Co­misia Electorală Centrală în urmă­toarea componenţă: Preşedinte: Avram Bunaciu, pre­şedintele Comisiei Constituţionale a Marii Adunări Naţionale; Vicepreşedinte: Constantin Drăgan, prim-vicepreşedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sin­dicatelor; Secretar: Ion Constant Manolin, vicepreşedinte al Tribunalului Su­prem. Membri: Mircea Angelescu, preşedintele Consiliului U.A.S.R.; Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă; Jan Beiu, directorul general al uzinelor „Griviţa Roşie"; Ştefan Bîrlea, prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice; Anton Breitenhofer, vicepreşedinte al Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană; Ion Coman, general-locotenent, se­cretarul Consiliului politic superior al forţelor armate; Ion Cosma, prim-vicepreşedinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti; Maria Groza, vicepreşedintă a Consiliului Național al Femeilor; Traian Ionaşcu, directorul Institu­tului de Cercetări Juridice al Aca­demiei Republicii Socialiste România; Constantin Mateescu, prim-vicepre­­şedinte al Centrocoop; Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziariştilor; Vasile Potop, adjunct de şef de secţie la G.G. al P.G.R., secretar al Consiliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste; Gheorghe Roşu, prim-vicepreşe­dinte al Uniunii Naţionale a Coope­rativelor Agricole de Producţie; Zaharia Staneu, preşedintele Uniu­nii Scriitorilor; Gheorghe Stoica, secretar al C.C. al U.T.G.;­­Ludovic Takacs, profesor univer­sitar, vicepreşedinta al Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. De asemenea, prin decretul nr. 1216 din 30 decembrie 1968, Consi­liul de Stat a confirmat comisiile electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti. Şedinţa Comisiei Electorale Centrale In ziua de 31 decembrie 1968, Co­misia Electorală Centrală s-a întru­nit în prima sa şedinţă de lucru şi a stabilit măsurile care urmează a fi luate în legătură cu desfăşurarea campaniei electorale, potrivit Legii nr. 28/1966 privind alegerile de de­putaţi în Marea Adunare Naţională şi în consiliile populare. (Agerpres) ■pre noi succese în noul an! (Urmare din pag. I) şi mai mult spor pentru ca în acest an agricultura judeţului nostru să se ridice pe o treaptă şi mai înaltă în dezvoltarea ei. La fel ca toţi cei ce muncesc în fabrici şi pe ogoare, şi oamenii de ştiinţă, cultură şi artă sunt chemaţi să depună toată priceperea, întregul lor talent şi avînt creator in slujba înfloririi şi mai puternice a culturii noastre noi, socialiste. Aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauş­escu la Plenara C.C. al P.C.R. din 16—17 decembrie 1968, „îndepli­nirea planului celui de-al patrulea an al cincinalului va reprezenta o nouă treaptă pe drumul ascendent al poporului nostru spre prosperitate şi progres, pe drumul Infiaririi Ro­mâniei socialiste". Avem ferma convingere că oa­menii muncii din judeţul Sibiu îşi vor consacra — aşa cum au făcut şi pînă în prezent — întreaga lor­capacitate creatoare, spiritul lor or­ganizatoric și inovator, Îndeplinirii în mod exemplar a obiectivelor în­scrise în planul de stat pe anul 1969, contribuind astfel la întărirea con­tinuă a economiei socialiste, la ri­dicarea sistematică a nivelului de trai material și cultural al poporu­lui. La mulţi ani, dragi locuitori ai judetului Sibiu, şi noi succese la cel de al patrulea an al cincinala!«­­in anul celei de a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre! azi... TIMPUL Soarele răsare la 7 h şi 52 m şi apune la 16 h şi 48 m. Vremea se menţine răcoroasă cu cerul va­riabil. Local va ninge slab. Vin­­tul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse în­tre 4 şi -7 grade iar maximele între +1 şi 4-3 grade. Dimineaţa ceaţă locală. CINEMA SIBIU; PACEA: Judeka agent secret (orele 9,00; 11,00; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00); ARTA: Prin­ţesa (orele 10,00; 12,00; 14,30;­ 16,30; 18,30; 20,30); TINERETU­LUI: Dă lalea, prietene! (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Sfirşitul agentului W. 4. c. (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). MEDIAȘ: PROGRESUL: Vera Cruz (orele 9,30; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15; TINERETULUI: Inimă de mamă (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Pasărea timpurie (orele 10,00; 16,00; 18,00-20,00). CISNADIE; POPULAR: Statorni­­cia raţiunii (orele 11,00; 14,00; 18,00; 20,00). AGNITA: 8 MAI: Trei copii minune (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE. Viva Maria (orele 16,00; 18,00; 20,00). BAZNA-BAI: Inimă nebună, ne­bună de legat (orele 16,00; 18,00; 20,00). OCNA SIBIULUI: Praştia de aur (orele 17,00 şi 19,00). Buletine de ştiri: 5,00; 5,30; 6,00; 6,30; 9,00; 11,00; 13,00; 15,00; 20,00; 24,00; 1,00; 2,00; 4,00 (pro­­gram tajul I); 7,30; 10,00; 12,00; 14,00; 1I; 19,00; 21,00; 23,00; 0,55 (programul II). azi... Emisiuni literare; 825 _­ment poetic. Versuri de Ion Vi­nca; 12,20 — Cronică literară de V­aleriu Rîpeanu, Zaharia Stancu „Șatra";­ 14,10 — Dumbrava­ minu­nată^ (emisiune pentru copil); 15,15 — Ţării, inima şi versul — Montaj de poezie contemporană românească; 20,05 — Emisiune li­terară. 0 Romantismul românesc în ultimele cercetări. Prezintă prof. univ. dr. Al Dima. • Per­sonalitatea lui Dosoftei. însemnări de Șerban Andronescu, 23,20 _ Moment poetic. Versuri de George Bacovia (programul 1), 18,05 — Memoria pamîntului românesc (reluare),­ 22,30 — Cronica lite­rară (reluare) — (programul II). Teatru radiofonic: „Familia anticarului", comedie de Carlo Goldoni — la orele 10,33 pe pro­gramul II. y y Muzică simfonică şi din opere: 14,20; 16,30; 20,50 (programul I); 9,10; 13,15; 13,40; 16,00;­ 19,55; 22,37 (programul II). Muzică uşoară şi de jazz: 5,05; 10,00; 11,15; 12,00; 13,20; 17,00; 19,00; 19,50; 20,25; 21,25; non5'.00,05-5'00 (Programul I)1 9,30; 12,15; 14,35; 16,25; 18,25 (pro­­gramul II). Muzică populară: 5,05; 10,10; 12,30; 16,1­0; 18,05,­ 19,30 (progra-7'00; 8'25-- 13,00; H10, 23,07 (programul II). TELEVIZIUNE 17.30 Telex TV 17.35 Actualitatea în agricul 17.50 Actualitatea In indust 18.05 Pentru copii: Ecranul păpuși 18.30 Club XX _ emisiune tru tineret 19.00 Telejurnalul de seară 19.30 Publicitate 19.40 Desene animate 20.00 Muzică populară românească 20.30 Teleglob — Mongolia de M. Romașcu) 20.50 Film artistic: „Cascade voiului" 22.15 Studioul muzical li'*l Telejurnalul de noapte 23.00 închiderea emisiunii

Next