Tribuna Sibiului, ianuarie 1970 (Anul 3, nr. 583-606)
1970-01-15 / nr. 592
\ rs&B'jrjBsrjrA I * i i îs I 5 *s*s II Is Is Is Is Is Is Is Is Is*N *s Is* Is » Îs ! 5tN I \n LUCEAFĂRUL -contemporanul nostru Literaturii noastre i-a fost idat să trăiască fenomenul impresionant şi seducător de a zămisli, din rod bun şi aleasă sâmînţă, pe ultimul mare romantic al liricii universale. Prin glasul de dulce simţire şi adine cuget al geniului de la Ipoteşti, sevele adinei ale acestui pămînt au trecut, hrănind, în esenţa spirituală a umanităţii, sugerînd noi orizonturi de simţire zbuciumului creator. Clipa a devenit eternitate, deschisă sub aripa neînvinsă a zborului spre puritate şi absolut, în care omul se recunoaşte în splendoarea idealurilor sale fundamentale. Zborul fascinant al Luceafărului este un gest gnomic, spre izvoarele cunoaşterii, ale aflării adevărului despre sine, mirat şi fericit de miracolul fiinţei sale cosmice. Semnificaţia adîncă a cugetului poetului ţine de veşnica reîntoarcere spre originile firii, dintr-un sentiment specific de a afla adevărul, de a sfîşia vălurile în care zace nimbată „raza gîndului etern“. Limba poeziilor lui Eminescu, dulce „ca un fagure de miere“, a adus pentru prima dată în conştiinţa umanităţii excelenţa plastică a unui grai făcut să cînte în poezie. Hrănită din aromele îmbătătoare ale sublimilor noştri cronicari, poeţi spontani şi iscusiţi povestitori în metafore, din cuminţenia savantă a acestui pămînt, care îşi ştie bine rostul şi ascunde izvoare gîlgîitoare de lirism, limba sa farmecă sufletele noastre setoase de sublim, mulţumită poetului, care ne-a făcut să înţelegem norocul de a trăi... înfioraţi, vom privi seară de seară pe stăpîna mării, luna, care este sufletul poetului, neobosit să se întoarcă întotdeauna printre noi, veghindu-ne cu strălucirea sa murmurată... A fost real, a trăit printre noi? Povestea sa fantastică ne aparţine, sufletele noastre îl sărută şi i se supun, omagiindu-i forţa cu care ne stăpîneşte: „Peste cîte mii de valuri stăpînirea ta străbate, / Cînd pluteşti pe mişcătoarea mărilor singurătate!“. Prin poet, cugetul nostru se purifică în apele adinei ale scrisului, în care chipul se oglindeşte spălat de tot ce nu-i aparţine frumos, desăvîrşindu-se în spiritul adevărului şi al binelui. Spaţiile largi se supun Luceafărului, se silesc să se concentreze în metaforă, umanizîndu-se, relevînd omul prometeic, omul clăditor al destinului său, omul gînditor şi omul om, poetul. .. Luceafărul este simbolul 120 de ani de la naşterea lui MIHAIL EMINESCU victoriei omului asupra condiţiei sale trecătoare, zidind un destin în absolut, guvernat de seninătatea raţiunii stăpînitoare. Iar poetul, după ce şi-a împlinit rostul, s-a subţiat repede spre nefiinţă, legănînd, în cîntecul său de lebădă, atîta farmec şi frumuseţi. Eminescu... Numele se pronunţă încet, sacru, ca un ritual în spre aflarea tainelor firii. Sufletul său, care filfîie în fiecare seară în preajma noastră, din dragoste, jertfindu-se spre a ne salva, plînge și rîde pentru fiecare dintre noi, fiind confidentul ceasurilor de taină ale vîrstelor noastre. In boarea cu care ne mîngîie neodihna, simţim zborul Luceafărului, care nu se va încheia niciodată, fiindcă este însuşi zborul gîndului şi al simţirii noastre spre împlinire. Rupt eternităţii, după ce şi-a rostit marele cuvînt al iubirii şi al adevărului, sufletul poetului se restituie eternităţii, intr-o sublimă identitate cosmică, închizind geana peste vreme, deschizînd un ochi în veşnicie. Destinul liric al lui Eminescu a însemnat, în fapt, un act superior al cunoaşterii, dind un sens al certitudinii zbuciumului existenţial. Idealitatea mesajului său se aşază în ordinea aleasă a raţiunii omeneşti, străbătătoare în infinit. Glasul său a vibrat dureros şi adînc la marginea acestui pămînt românesc, din care a crescut, săvîrşind miracolul de a exista. Simţirea poetului s-a lăsat copleşită de gloria acestui neam, de neasemuita vitejie a oamenilor, al căror devotat prieten este „tot ce mişcă-n ţara asta“. Idealul său naţional era epoca de măreaţă glorie a lui Mircea, care n-a răbdat pe nimeni din cei care au venit la noi cu gînd ascuns, „de-au cerut pămînt şi apă“. Descoperirea de sine a poetului se realizează în contact cu esenţa neamului care l-a dat, al cărui patos l-a trecut firesc în poezie. Vocea sa adîncă ne îmbărbătează, cucerindu-ne părtaşi la un minunat destin al ţării, exprimat suav şi hotărît: „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, / Tînără mireasă, mamă cu amor! / Fiii tăi trăiască numai în frăţie / Ca a nopţii stele, ca a zilei zori, / Viaţa în vecie, glorii, bucurie, / Arme cu tărie, suflet românesc, / Vis de vitejie, fală şi mîndrie, / Dulce Românie, asta ţi-o doresc!“. ... Acum 120 de ani, a răsărit ca o minune Luceafărul, menit să se aşeze în constelaţia zodiilor noastre celor bune. S-a ivit fascinant, ireal, atît de depărtat şi atît de al nostru. S-a integrat firesc în ordine cosmică, strălucind pentru totdeauna din înaltul în care-i era menit să dăinuie. De atunci, acolo nu mai este taină, nu mai este nepătruns, există numai măsura veşnică a omului — Poezia. TITU POPESCU Anulm nr. 592 S^15$SQ| \s\sIsI\ns*N *s *sIs *s*s \sIs Un beneficiu de peste două milioane lei Livada fermei pomicole nr. 3 Valea Hambei din cadrul I.A.S. Sibiu ocupă o suprafață de 224 hectare cu peste 22 000 pomi pe rod. In anul 1969 colectivul acestei ferme, condus de inginera Maria David, a desfășurat o activitate rodnică. Prin executarea la timp şi la un bun nivel agrotehnic a tuturor lucrărilor agricole s-a reuşit obţinerea unei producţii totale de 1 500 tone fructe. Se remarcă, de asemenea, preocuparea permanentă pentru reducerea cheltuielilor de producţie incit, în final, activitatea s-a încheiat cu un beneficiu de 2 094 000 lei față de 548 000 lei cit a fost planificat. PASIONATA S-au perindat mulţi pe la microfonul acela. Oameni cu funcţii de răspundere în oraş au ridicat probleme de esenţă, au combătut cutare neglijenţă, au propus cutare remediu. Alţii, fără a avea decât „funcţia de cetăţean“ şi-au dorit adunată contribuţia la dezbateri spre a ajuta la dirijarea treburilor de obşte înspre mai bine, mai judicios. Pe Ana, n-am cunoscut-o pină la şedinţă. O femeie în virstă, poate _________ chiar bunică, s-a apropiat puţin stingherită de microfon. Incet, rar, cu ştiută socoată, a început să vorbească. Cuvintele nu se aşezau unul lingă altul totdeauna conform canoanelor gramaticale şi ortoepice. Unui „estet subţire", spusa ei putea să-i zgîrie binişor sensibilul receptiv acustic. N-aş putea spune nici că înţelesul celor spuse alcătuia cine ştie ce dezvăluire senzaţională. Dimpotrivă. „Vine iarna, glăsuia dumneaei gospodăreşte, şi se cade să avem mai multă grijă faţă de materia primă. Lăzile stau uneori timp îndelungat in curte... La covor Axminster este nevoie de practică lungă pentru a ajunge să fii stăpin pe meserie. Multe maşini stau din lipsă de muncitoare. Nu noi pierdem? Apoi, ar fi multe de făcut şi pe linie de U.T.C. Noi, cei din biraid organizaţiei de bază participăm la şedinţele lor, dar cei de la comitetul U.T.C. pe oraş şi pe întreprindere nici pomeneală. Se organizează dans pentru tineri de la ora 21. Dar ce fac de la 16 la 21? O muncitoare nou angajată e repartizată la cutare maşină. De ce nu se ţine seamă de statura ei? Apar îmbolnăviri din această cauză. Unul de la protecţia muncii mi-a spus că nu am dreptate să cer asta. Mai bine să se facă podeţe. Ridic ^aT, problema, C /H! 'BJb W? 'W pentru că tot J M SrZ, J N? JL_ JE cred că eu am dreptate. In oraş vrem curăţenie, dar n-avem coşuri de hîrtii. In tot cazul in acest an să ne dăm silinţa să ne facem datoria“. » O femeie vîrstnică. Poate o bunică. O muncitoare cu experienţă, o comunistă care găseşte timp pentru a se interesa de oricare loc ce are nevoie de o mai bine gîndită orînduială. „Ana Ş. nu mai e tînără“ — mi se şopteşte. Mă răzvrătesc. Nu. Ana Ş. e tînără, mai tînără decit mulţi tineri. E tînără prin pasiunea pe care o pune in fiecare spusă, în fiecare acţiune. E tinără prin această bătaie lungă a pasiunii, prin tinereţea inimii în care a adunat de-a lungul anilor priceperea de a fi utilă celor din jurul ei, sieşi. V. DOREA Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului — fabrica „Republica“ Sibiu — secţia a II-a, mobilă — unitate industrială binecunoscută \ VsIN \s IsO N în vederea fertilizării solului Pentru a se realiza în acest an producţii cit mai mari, lucrătorii din fermele agricole acordă o deosebită atenţie asigurării îngrăşămintelornecesare. Astfel, în fermele vegetale din cadrul LA.S. Dumbrăveni au şi fost transportate pînă în prezent în cîmp 4 643 tone gunoi de grajd destinat fertilizării terenurilor ce vor fi ocupate cu culturi de primăvară. Mari cantităţi de îngrăşăminte organice au fost transportate şi în întreprinderile agricole de stat Şura Mică — 4 240 tone, Moşna — 2 460 tone şi Mediaş — 2 385 tone. TRIBUNA STBTVttjT Pregătiri pentru campania de primăvară Paralel cu executarea reparaţiilor la maşinile şi tractoarele din dotaţia secţiilor I.M.A. Sibiu, mecanizatorii, profitînd de timpul prielnic, continuă în aceste zile arăturile pentru însămînţările de primăvară. La cooperativa agricolă de producţie din Şura Mare au fost executate, în primele zile ale acestui an, alături pe o suprafaţă de 20 hectare. Această lucrare s-a executat şi la Slimnic pe 15 hectare. S-au evidenţiat tractoriştii Ioan Mărgineanu, Ştefan Deppner, Nicolae Savu — secţia Şura Mare. Toma Bilder şi Costea Simion II — secția Slimnic. stg. 9 w m tf |||gH i U Iii m ■ • : Uzina „Automecanica" Mediaș. Autocisterna de lapte de 4 000 1 ?! Nodul gordian (Urmare din pag. I) data de 31 decembrie 1969. Vagonul va fi descărcat abia în... 5 ianuarie 1970, stînd imobilizat 109 ore pentru care se va percepe o locaţie de 3 640 lei! Al doilea aspect se referea la imobilizarea între 8 ianuarie şi 10 Stăm de vorbă cu inginerul Emilian Roşian, director adjunct al Uzinei mecanice Sibiu. „ Situaţia ne este cunoscută, însă consider că nu avem nici o vină. Contractul încheiat între noi şi Întreprinderea de expediţii şi camionaj (I.E.C.) prevede obligativitatea acestei unităţi de a descărca şi transporta în uzină materialele primite. Uzina ajută doar în măsura posibilităţilor. La „Berea Sibiului“, Mihail Constantin, planificator la transporturi, ne explică: „ In baza prevederilor contractului încheiat între Combinatul de industrie alimentară şi întreprinderea de expediţii-camionaj, materialele în vrac urmează să fie descărcate şi transportate de noi, de cele ambalate urmînd să se ocupe I.E.C.-ul. Vagonul respectiv conţinea sticle în cutii de carton, prin urmare locaţia înregistrată nu ne priveşte. Se pare deci că toate drumurile duc la... I.E.C. Am ales şi noi ,unul din ele, şi iată-ne faţă în faţă cu ianuarie a.c. — în total 55 ore cu o locaţie de 1480 lei —■ a unui vagon cu sticle de către întreprinderea „Îverea Sibiului“. Dici dorinţa de a pătrunde secretele acestor două „performanţe“ ne-am permis să lărgim sfera investigaţiilor, rezultatele ulterioare edificîndu-ne asupra modului... Constantin Diaconescu, şeful punctului expediţii-camionul Sibiu. — Ce s-a întîmplat cu vagonul de sticle? — A sosit într-o perioadă foarte aglomerată şi am fost nevoiţi să „sărim“ peste el, întîrziind. Locaţia o vom plăti noi... — Şi vagonul de tablă? —■ La primirea acestui vagon nu am putut lua legătura decît cu ofiţerul de serviciu, care nu ne-a putut pune la dispoziţie macaraua uzinei. Consider că locaţia va trebui plătită de uzină. — In virtutea cărei prevederi din contractul încheiat cu partenerul dv. revendicaţi acest lucru? Tăcere semnificativă: îndărătul ei se ascund carenţe vechi de cînd... I.E.C.-ul. Ne referim în mod deosebit la lipsa aproape desăvârşită a unor maşini şi utilaje proprii de ridicat şi transportat, care să facă faţă traficului intens de mărfuri. Aşa se explică faptul că o întreprindere subordonată direct staţiei C.F.R., plăteşte locaţii importante... organelor C.F.R. tr-o altă zonă a oraşului şi atunci problema va fi rezolvată“. Interlocutorul a uitat, însă, să adauge că locaţiile se datoresc şi unor neritmicităţi reciproce în livrări: în prima decadă dă C.F.R.-ul vagoane şi n-are uzina ce încărca, în decada următoare uzina produce din plin dar nu mai are vagoane. Este adevărat că din punct de vedere extensiv, posibilităţile de, ameliorare sunt limitate (o vizită la faţa locului ne-a convins că spaţiile sunt într-adevăr foarte mici, materialele zăcînd în mormane de-a lungul liniei de cale ferată), dar rezerve există şi ele vizează mărirea vitezei de încărcare-descărcare prin dotarea ce utilaje adecvate şi prin sporirea numărului de descărcători. De ce se adaugă unor necazuri în oarecare măsură obiective, altele a căror rezolvare depinde numai de buna organizare şi utilare? Sunt oare suficiente la marele număr, de vagoane care sosesc în uzină, două benzi transportoare mici (achiziţionate şi acelea abia anull trecut) şi un singur greffer? Consideraţi că o singură echipă dei descărcători pe schimb, numărînd circa 15 oameni, poate face faţă marelui trafic de mărfuri al unei uzine de talia „Independenţei“? Iată întrebări ce aşteaptă un răspuns neîntîrziat... ...Cum îşi fură I.E.C.-ul propria-i căciulă1 Manifestări artistice pioniereşti Constituind una dintre formele de amploare ale manifestărilor cultural-artistice ale şcolarilor, intre 18 ianuarie a.c. şi 29 martie se va desfăşura Festivalul cultural-artistic al pionierilor şi şcolarilor. In fiecare unitate de pionieri din municipiul Sibiu şi din judeţ, pe scenele căminelor culturale şi ale sălilor de spectacole vor avea loc serbări şcolare, primele de acest gen începînd în data de 18 ianuarie a.c. la şcolile generale din Slimnic şi Micăsasa. In programul festivalului sunt cuprinse: coruri, recitări, cîntece populare, dansuri populare românești, maghiare şi germane, formații instrumentale. Primele curse turistice aeriene internaţionale din acest an Compania de navigaţie aeriană „T.A.R.O.M.“ a efectuat primele curse turistice internaţionale din acest an. Printre aeroporturile europene de pe care au decolat aeronavele româneşti în direcţia Bucureşti sau Constanţa amintim pe cele de la Bruxelles, Frankfurt, Hanovra, Amsterdam, Zürich, Copenhaga, Helsinki, Oslo, Berlin. în timpul şederii în România, turiştii străini vizitează diferite staţiuni balneo-climaterice de pe Valea Prahovei, Valea Timişului, Poiana Braşov sau litoralul Mării Negre. Zborurile respective sunt realizate cu turbopropulsoare IL-18 și turboreactoare BAC-11. Potrivit unor date preliminarii în primul trimestru al anului, „T.A.R.O.M.“ va executa circa 145 de curse de acest fel. (Agerpres) PRODUCŢIE REALIZATA ŞI REALITATE... AJUSTATĂ (Urmare din pag. 1) reprezintă o realitate certă, ci luna... ajustată. Acest fenomen a fost facilitat atît de tehnologia de producţie (care nu permite măsurarea exactă a laptelui consumat de viţei), cît şi de tendinţa conducerii unităţii de a-şi acoperi lipsurile prin înregistrări fictive de producţie. Trebuie să amintim că asemenea ajustări ale producţiei sunt întîlnite şi în alte cooperative agricole. La Gusu s-a realizat, în anul trecut, o producţie totală de lapte de vacă de 33 279 litri, după cum ne-a relatat contabila şefă a unităţii, tovarăşa Mariana Vlădăreanu. Producţia marfă reprezintă numai 66 la sută din producţia totală obţinută, iar cantitatea de lapte înregistrată ca fiind consumul viţeilor, demonstrează că starea fiziologică nesatisfăcătoare a tineretului taurin este consecinţa firească a alimentaţiei necorespunzătoare. Şi trebuie să mai dăm cîteva amănunte. De la efectivul matcă de 99 vaci, la Gusu s-au obţinut în anul trecut... 30 viţei! Despre modul cum s-au făcut (de fapt, cum nu s-au făcut) însămînţările artificiale în 1968 ne-a vorbit preşedintele unităţii, tovarăşul Ion Bîrsan: „Totul a mers la voia întîmplării. Aşa se explică de ce în 1969 am realizat de la fiecare din cele 99 vaci furajate doar 395 litri lapte, din care doar 275 litri reprezintă producţie marfă“. Şi preşedintele a continuat discuţia, amintind că, în acest an, operatorul cu însămînţările artificiale, Mihai Hanu, şi-a luat meseria în serios, astfel că în primele două luni ale acestui an se apreciază că se vor obţine minimum 60 viţei. Trebuie să spunem însă că aceste frumoase cuvinte nu au acoperirea în fapte. Deocamdată, la Gusu sînt mulgătoare doar... 6 vaci, din furaje s-a consumat mai mult decît a fost prevăzut, iar despre cîntărirea nutreţurilor pentru raţiile zilnice este vorba doar în normele şi indicaţiile tehnice, pentru că acestea la Gusu sínt, deocamdată, facultative. E drept, sectorul zootehnic a fost încadrat cu gospodari buni, ca Daniel Ludwig, Ion Ludwig, Gheorghe Birthelmer, Ion Platzner, Andrei Şpan sau Iosif Platzner care, cu siguranţă, vor contribui la redresarea producţiei animaliere. Este însă de dorit ca şi conducerea unităţii să-i sprijine mai activ, iar în planificarea producţiei şi, mai ales, la înregistrarea ei, să se manifeste mai mult realism. Suntem intr-o perioadă de intensă activitate în cooperativele agricole, întocmirea planurilor anuale de producţie şi organizarea muncii reclamă un înalt spirit de responsabilitate în toate acţiunile întreprinse, pentru ca producţia anului acesta să fie aşezată pe baze temeinice. Planificarea producţiei trebuie făcută avîndu-se în vedere atît realitatea concretă, cît, mai ales, posibilităţile certe de valorificare a potenţialului productiv existent. Se vor crea, astfel, toate condiţiile pentru ca neconcordanţele de care am amintit să nu mai fie întîlnite în practica unităţilor, iar producţia marfă de lapte de vacă realizată să reprezinte 85—90 la sută din producţia totală, cum de altfel se prezintă situația la multe cooperative agricole din județul nostru. „O soluţie? Avem, desigur, să aşteptăm... 4 ani !“ In anul 1969 la „Independenţa“ au fost imobilizate 156 vagoane, plătindu-se o locaţie de 24 146 lei. Chiar de la începutul acestui an în dreptul numelui uzinei au mai fost înregistrate 9 vagoane în locaţie. „Este una din întreprinderile care ne produce cele mai mari bătăi de cap, prin faptul că avînd o gamă mare de produse nu se gîndeşte să-şi lărgească corespunzător şi fronturile de descărcare“ — ne spunea ing. Nicolae Prioteasa. Şi iată şi părerea lui Ion Vîlceanu, şeful serviciului transporturi al uzinei: „Spaţiul de care dispunem nu ne permite extinderea fronturilor, de lucru. Peste cîţiva ani se preconizează mutarea turnătoriei în E cazul să aşteptăm un alt... Macedon? Este întrebarea care urmează firesc unor investigaţii ce ne-aucondus la descoperirea unui „nod“ atît de complicat de dereglări şi nemulţumiri reciproce. Convingerea noastră rămîne însă că rezolvarea unor asemenea probleme privind relaţiile dintre staţiile C.F.R. şi întreprinderile beneficiare, depinde de ambele partenere. Se cere doar din partea C.F.R.-ului şi a întreprinderiide exploatare şi camionaj o mai mare exigenţă in rezolvarea îndatoririlor ce le revin, o mai promptă solicitudine faţă de nevoile întreprinderilor, ţinînd seama de faptul că orice dereglare în transporturi poate produce serioase perturbaţii în producţie. Totodată se impune din partea beneficiarilor asigurarea unor condiţii optime de încărcare, descărcare şi magazinaj, a unor spaţii de manevrare suficient de mari, a unui grad înalt de mecanizare a operaţiilor de încărcare-descărcare, în aşa fel încît vagoanele să înregistreze un număr cît mai redus de ore de staţionare la rampe. Uzina de piesa au.,,. Se încearcă regulatorul de presiune a instalației de frînare pentru remorci