Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)

1970-09-18 / nr. 800

Pag. 2 itont Sursă de piese Cine n-a văzut o maşină răsturnată? In secolul vitezei asemenea lucruri au Început să nu mai mire pe nimeni (şi nu-i bine deloc). Se ciocnesc, se dau peste el cap, confundă şanţul cu drumul... Mulţi (şofierî) sunt scoşi din cabina maşinii în rate, spre a da de lucru chirurgilor, sau ajung de-a dreptul înlumea celor... drepţi". Accidente de tot felul, mai mult sau mai puţin spectaculoase. Dar aici e vorba de o altă... curiozitate. In apropiere de kilometril 27, pe şoseaua naţională (înmp. Ruşi şi Şeica Mare) de mai multe zile zace autocamionul 21-B-0422 la poalele răzorului peste care s-a răsturnat. Pînă aici totul ar fi în ordine însă dacă mai rămîne mult la locul cu pricina, proprietarul va găsi numai... urmele. „Binevoitorii" (probabil tot șoferi) o vor transporta, în scopuri comerciale, bucată cu brutală. De fapt nu mai sunt cine ştie ce piese de ciupit. Cei interesaţi să se grăbească. Au mai rămas cauciucurile! De rîsul lumii De nenumărate ori anunţurile, reclamele, firmele au făcut obiectul unor „pedante" în cele mai diverse publicaţii. Umoriştii (şi nu numai ei) sa amuză copios. Culegătorii de perle lingvistice nu prididesc să le mai noteze. Ba, cu puţin spirit de observaţie, veţi putea surprinde chiar şi inşi dezinteresaţi oprindu-se lingă vreun copac, citind fiţuici prin care unii vînd, alţii Închiriază, fac schimb etc. etc. Citeva exemple. .. vînd îmbrăcăminte şi alte haine" (care, probabil, nu fac parte din îmbrăcăminte); „...vînd mobid la licitaţie şi cărucior copil sport" (Nu pricep nimic în afară de lălăitul „...fă la II...“); „Primesc în gaizdă cameră mobilată doi tineri...“ (Nu e rău să ai in gazdă o cameră mobilată... cu gust). Şi se petrec multe asemenea acte sadice asupra limbii şi logicii (cu ce drept?!). Dar cea mai „tare" firmă (scrisă cu litere de-o şchioapă) o găsiţi în strada Vopsitorilor nr. 22. Citiţi-o: „Barabaş Ekaterina croitoreasă de damă ambulantă“ (Treaba ei, dar nu-i frumos). Neamurile de la miezul nopţii Nepotism, proptele, pilă, aranjamente, ciubuc, mişcă din urechi, unge cureaua — cuvinte ce reflectă năravuri vechi. Sau: „ai neamuri..." A avea relaţii Înseamnă a ţi se deschide uşi în f dlosul cărora cineva te „iubeşte" şi-ţi rezolvă nişte treburi, mai mult sau mai puţin limpezi — la ore mai mult sau mai puţin potrivite. Dar năravurile ca orice rău, acţionează în sfere restrînse, izolat şi numai rareori se întind („ca ciuma"). Oricum, ele trebuie stîrpite. De aceea scriu acum ceva despre neamuri. Neamuri de la miezul nopţii. Nu de mult, intr-o noapte, mult după ora de închidere a restaurantului gării, în bucătărie, la o lumină discretă se Încinsese un chef... Bere din belşug. Ciţiva bărbaţi şi niscai ospătărese (ori bucătărese). Una dintre dînsele spunea: „Păi ce vrei domnule, cum să nu-i servesc, că-mi sînt neamuri, şi pentru neamuri nu-i închis localul". Şi n-a minţit. Adevărul acestor spuse a fost confirmat de responsabil care, deşi la birou, „cunoştea problema". A rezolvat-o pozitiv cu un „da, tovarăşe, aşa-i şi ce mai vrei, mă rog!" Răspund acum: nimic, mă rog, pentru că nu-mi eşti neam! Record pe trei roţi Intr-o vreme eram pasionat de urmărirea unor recorduri... curioase şi fără recompensă. îmi amintesc de insul care a Înnebunit bateria (ca solist) trei zile şi trei nopţi consecutiv, de altul care a postit (n-a mîncat nimic) douăzeci şi ceva de zile, apoi, de unul care scuipa şaisprezece metri, un altul care a stat trei zile într-un picior în vitrina unui magazin. Îmi amintesc şi de alte recorduri. Toate însă au fost depăşite de agniţeni. In noaptea de 16 spre 17, curent, intre orele 1 şi 2, şase inşi s-au plimbat pe o singură motocicletă prin centrul orașului Agnita, pe distanta moară — gară. Adică vorba cântecului: „De la moară pin' la gară". Cîntau de mama locului. Aveau pentru «. Cu o zi in urmă făcuseră un ciubuc de 500 lei. L-au băut și-apoi s-au hotărit să devină recordman,, folosind motocicleta cu ataș 46-SB-300. Ce păcat că nu le-a fost acordat un premiu. Nici măcar de către miliţie. S. DIACONU Pregătiri pentru ,,CIBINIUM ’70 Trasee turistice Ne mai despart citeva zile de desfăşurarea celei de a treia ediţii a festivalului cultural „Cibinium '70" cînd, prin excursiile organizate de O.N.T. în judeţ, se vor face popasuri la locurile de interes turistic a căror memorie alcătuieşte istoria faptelor pe aceste meleaguri. In ziua de 23 septembrie microbuzele O.N.T. vor parcurge localităţile Cristian — Gura Rîului — Sibiel — Sălişte — Galeş — Poiana —dina. Traseul In mărginimea Sibiului, pe lingă peisajele rar întîlnite, traversează sate ale căror muzee păstrează obiecte de preţ ale culturii populare. Pe ruta Sibiu — Copşa — Mediaş se organizează o excursie in ziua de 25 septembrie. In acest traseu se va face un popas mai lung la Mediaş, unde se va deschide expoziţia memorială Ştefan Ludwig Roth şi expoziţia de artă plastică găzduită la Casa de cultură a sindicatelor. La data de 26 septembrie două autocare vor străbate traseul Sibiu — Şelimbăr — Veştem — Tălmaciu — Boita, unde se va inaugura un muzeu etnografic. Aceste excursii vor dovedi turiştilor simţul pentru lucrul frumos al străbunilor şi trecutul istoric din această zonă cu vestigii de mare rezonanță gospodărească. Numeroasele monumente istorice asigură posibilitatea unei delectări Instructive. NICOLAE DENEȘ ,nA(( TRIBUNĂ SIBIULUI pk,c»»«2 Peisaj sibian TIIVE REŢUL-factor dinamic al activităţii culturale Pentru orice unitate de cultură, datorită faptului că se bazează şi acţionează direct asupra receptivităţii umane, structura mediului demografic are un caracter de regulator al activităţii. Aici acţionează hotărîtor factorul finalizator: „pentru cine?", neexistînd, în principiu, manifestare spirituală care să nu intenţioneze ceva, să nu încerce crearea unui fond de rezonanţe, a unei atitudini în ultimă instanţă. De aceea se explică uşor faptul că se pretinde instituţiilor culturale angajate direct in practica zilei să iniţieze acţiuni diversificate, în funcţie de pregătirea, interesul, necesităţile de informaţie ale categoriei umane căreia i se adresează. Valorile activităţii culturale nu sunt abstracte, generale fără varietate, ci aderente profilului psiho-social al unei categorii umane. De aceea receptivitatea lor este diversă in diferite straturi, unui anumit grup social oferindu-se cote cu coeficientul de penetrabilitate cel mai ridicat. Aşa se prezintă problema şi în cazul acţiunilor pentru tineret care trebuie să figureze in agendele de activitate ale căminelor culturale. Din păcate, nu se prea tine cont de această cerinţa, jurnalele de activitate consemnînd manifestări invariabile, lipsite de supleţea firească actului autentic de cultură. Considerăm că acest capitol trebuie să-şi cîştige autoritatea şi prezenţa necesară in practica acestor unităţi, care au un rol însemnat în educarea patriotică, cetăţenească şi artistică a generaţiei tinere. Caracterul deficitar al acestor acţiuni se explică şi printr-o slabă colaborare a căminului cultural cu organizaţiile locale de tineret, acestea puţind sugera teme şi modalităţi pe care le socotesc potrivite, puţind dinamiza interesul cultural al tineretului, local. Unele practici greşite, sesizate în unele părţi, au pus într-o lumină nu tocmai favorabilă intenţiile unor acţiuni directe asupra tinerilor cetăţeni. Escamotind importanţa acestei laturi a activităţii culturale, unii directori de cămine — destul de mulţi — au considerat-o o simplă obligaţie de serviciu, nesesizind fondul mai adine al problemei. S-a practicat şi se mai întîlneşte obiceiul unor acţiuni hibride, la care sunt atraşi tinerii prin oferta unor întilniri dansante, precedate sau întrerupte de notele forţate ale unor conferinţe sau expuneri total deplasate din contextul afectiv in care se încadrau participanţii. Astfel de practici lipseau actul de cultură de individualitatea caracteristică, semănînd în acelaşi timp neîncredere în sinceritatea propunerii publice a diferitelor manifestări. S-a constatat practic că pe această cale nu se poate face o bună educaţie, acţiunile rămînind simple justificări pe hîrtie, fără finalizarea care li s-ar fi cuvenit. , O radiografie psihologică poate uşor depista centrele de interes informativ mai accentuate din rindurile tinerilor. Trebuie ştiut că problemele de interes general, vitale, filozofice sau economice, îşi cer o fundamentare ştiinţifică strictă la această vîrstă. Confuziile de la această virstă, păstrate chiar in secret, pot duce la o capacitate scăzută fată de posibilităţile reale de manifestare sociala ulterioară. De aceea, credem că sunt necesare ciclu rim opinn ile tematice in clarificarea sănătoasă a tinerilor, care să epuizeze în adîncime problemele abordate, care să incite la discuţii şi confruntări edificatoare, născute din necesitatea lăuntric resimţită a participanţilor. Dezbaterile deschise, solicitarea opiniilor de atitudine, atragerea tinerilor la adincirea temelor prin aportul gîndirii personale se încadrează în dinamica specifică vîrstei. Reacţia temperamentală va fi mai decisă, la această vîrstă, în faţa şablonului, a practicilor rutiniere, a acţiunilor construite fără interes, din pură obligaţie de serviciu. Popasurile recreativ-distractive pretind acelaşi regim al fanteziei în acţiune. Acestea pot avea un caracter sportiv şi turistic, nu numai acela al seratei dansante. Efectul etic al acestora nu presupune o neapărată şi neavenită teoretizare aridă într-un context viu, ci o grijă cuviincioasă pentru mulţumirea aproapelui, efectul educativ clădindu-se în acţiune, prin adeziuni şi dezaprobări spontane, aşa cum stă bine unui tineret viguros. Se ştie că reacţia de atitudine a tinerilor este mai fermă şi mai promptă. Tocmai prin această vocaţie a vîrstei, ei trebuie cooptaţi în blamarea unor atitudini nocive care se mai manifestă în sinul colectivităţii in care trăiesc. Ne gîndim că s-ar găsi în tineret un sprijin preţios pentru o propagandă ştiinţifică la sate, pe baza unei gîndiri sănătoase căpătată în şcoală şi prinacţiunile organizaţiei U.T.C. Este păcat ca acest filon de aur care este elanul generos, caracteristic vîrstei şi zilelor pe care le trăim, să se irosească fără rezultatele de care ar fi capabil. Este o artă a directorului de cămin cultural colaborarea febrilă cu tineretul şi un mijloc stimulativ pentru întreaga activitate a aşezămîntului. Fiindcă suntem în preajma sezonului de vîrf al activităţii culturale la sate, marcat şi prin abundenţa unor sărbători folclorice tradiţionale, se cere o grijă deosebită pentru transmiterea către noua generaţie a gustului pentru datinile străvechi, care exprimă fondul sănătos şi capacitatea sensibilă adevărată a poporului nostru. Zestrea spirituală tradiţională trebuie transmisă în cultul valorilor umane esenţiale, cum ar fi patriotismul, simţul datoriei civice, colaborarea tovărăşească, ajutorarea reciprocă, cinstea, corectitudinea, sinceritatea. Aceste valori umane sînt adine încrustate în substanţa folclorului şi pătrunderea lor devine o datorie de onoare pentru fiecare cetăţean al ţării, începînd cu vîrstă maximei receptivităţi conştiente — cea a tinereţii. Aceste gînduri de mai sus se desprind dintr-un complex teoretic mai larg în care se cere dezbătută relaţia căminului cultural cu tinerii, oferind soluţii originale, de o diversitate aproape nebănuită a formelor. Principalul este ca practicienii autorizaţi ai mişcării culturale să fie pătrunşi de adevărata importanţă a acestei probleme, de ponderea pe care trebuie să o ocupe în preocupările organizatorice ale conducătorilor de aşezăminte culturale. Fără pulsul dinamic al prezenţei fructuoase a tineretului căminul de cultură este lipsit de virsta sa cea adevărată. G. DUMITRU Realizări gospodăreşti Comuna Bratei, deţinătoare a unui premiu pentru înfrumuseţare şi gospodărire, are şi anul acesta citeva realizări meritorii. Astfel, de la începutul anului şi pînă în prezent au fost efectuate lucrări în valoare de 615 000 lei. Printre obiectivele realizate amintim construcţia a 5120 ml trotuare, terminarea podului de beton din satul aparţinător, Buzd, refacerea a 24 podeţe, buna întreţinere a drumurilor, alinierile de garduri etc. O contribuţie demnă de reţinut au adus-o deputaţii Ştefan Lang, Hantz Maer, Ioan Hudea, Maria Munteanu, Eugenia Şerban și Maria Andrei. aziasm azi azia a a y/sysVss.qsty. Centrul meteorologic Sibiu comunică, vreme în general frumoasă și călduroasă cu cerul variabil, mai mult senin. Vintul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul sud-vestic. Minimele vor fi cuprinse între 12 şi 15 grade, iar maximele vor oscila între 24 şi 27 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: întoarcerea dr. Mabuse (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16.00; 19 00- 21 00); ARTA: Dragostea lui Serafim Frolov (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Misteriosul X din cosmos (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Drumuri (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). MEDIAȘ: PROGRESUL: Jandarmul se însoară (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Misteriosul X din cosmos (orele 20,00). 10,00; 16,30; 18,30; 20,301. UNIREA: Un cuib de nobili (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Un cuib de nobili (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi AGNITA: 8 MAI: Valea păpuşilor (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE; lupoaica (orele 13,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Cu dirijabilul spre Polul Nord (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI; Morţii rămin tineri (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST; Castelul condamnaţilor (orele 17,00 şi 19,00). 16.00 Deschiderea emisiunii. Atletism. 18.30 Căminul. Ancheta Căminului. Sînteţi pentru logodnă? 19.15 Anunţuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Interviul acordat televiziunii române de către preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas. 20.00 Reflector. 20.05 Mai aveţi o întrebare? 21.20 F. Sombrero. 22.00 Simfonia a IX-a de Franz Schubert. . 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. Cadru din filmul Morţii rămîn tineri sport... Fotbal. „Cupa României“ Ultimele partide din „Cupa României", n-au înregistrat decit o surpriză: Textila Cisnădie a învins de o manieră categorică pe divizionara C, Independenţa Sibiu. Pe scurt, despre aceste meciuri: Vitrometan Mediaş — Tractorul Braşov 2—3 (0—2) După ce braşovenii reuşesc să conducă la pauză cu două goluri diferenţă, în repriza secundă medieşenii au o revenire care echilibrează jocul. Totuşi, în final oaspeţii obţin pe merit victoria, dar la o diferenţă minimă. Textila Cisnădie — Independenţa Sibiu 3—0 (3—0) Gazdele obţin o victorie meritată, la capătul unui joc disputat, în ciuda scorului realizat. Textiliştii se arată a fi puşi pe fapte mari, încă de la începutul jocului. Minutul 15 aduce primul gol înscris de Tatu cu un şut de la 35 m, care-1 surprinde pe portarul oaspeţilor. In continuare gazdele mai înscriu prin Iacob (min. 17) şi Popîrtan (min. 40). O victorie meritată, deşi surprinzătoare. Progresul Sibiu — Chimia Făgăraş 3—4 (2-2, 2—1) Partidă foarte disputată, in care victoria a revenit, după prelungiri, făgărăşenilor. După ce in prima repriză gazdele reuşesc să conducă, oaspeţii egalează in ultimele 10 minute, iar în prelungiri obţin victoria. Autorii golurilor: Dinu, Barna, Barac, pentru gazde, respectiv Feher (2) şi Nicolae (2). GH. TOPIRCEANU Anul III nr. 805 Economisirea materialelor (Urmare din pag. I) să precizeze: „Producţia noastră fivind mai mult caracter de unicate, este foarte dificil de a stabili o normă de consum pentru fiecare produs în parte. In consecinţă, forul tutelar, CIRCUIL Bucureşti ne-a prevăzut un consum mediu, posibil de realizat la un utilaj luat convenţional: utilajul pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului. Aceasta e o medie a tuturor consumurilor realizate pentru confecţionarea utilajelor". Deci, forul tutelar dă o normă de consum pe total metal. Doar la laminate feroase (oţel laminat sau turnat) vine cu specificaţie, stabilind o normă aparte. Părerea noastră e că acest lucru nu stimulează în suficientă măsură cadrele de concepţie din întreprindere pentru a găsi soluţii tehnice şi organizatorice care să ducă la mişcarea consumului de materiale la fiecare produs, deoarece știut este că încadrarea pe ansamblu in normele stabilite nu poate fi concludenta. Astfel e posibil ca la unele produse să se înregistreze un consum mai mare de metal, pierderi ce pot fi compensate prin reducerile realizate la alte produse. Totuşi, specialiştii de la I.R.U.M. ne spun că în afara normei de stat (cea stabilită de GIRCUIL) au prevăzut norme de consum interne, uzinale pentru toate produsele incit există posibilitatea urmăririi consumului de metal si, în final, încadrarea in consumul mediu stabilit. Cu toate acestea, nu se priveşte cu suficient de multă exigenţă problema consumurilor de materiale, in special a metalului. Cînd facem afirmaţia ne gîndim la faptul că numai în '70 au avut loc trei reduceri de norme, dar toate trei au fost făcute de forul tutelar,deşi întreprinderea fiind un contact direct cu producţia şi observînd că există posibilităţi, putea să le revendice înaintea centralei. Şi totuşi rezerve mai sînt. Este suficient să privim puţin dinamica reducerilor consumurilor începînd cu '68. Dacă pentru o tonă de utilaj, atunci, în ’68 se consumau 1,065 tone de metal, în '69 s-a ajuns la 1,039 tone pentru ca in '70 să se consume la început 1,015 tone iar acum 1,014 tone. îmbunătăţirea continuă a experienţei colectivului de salariaţi în utilizarea raţională a resurselor materiale, dar mai ales progresul tehnic, soluţiile constructive avansate şi tehnologiile moderne permit reducerea şi în continuare a normelor de consum. Dar la carenţele proprii ale întreprinderii privind gospodărirea raţională a materiei prime se adaugă deficienţele uzinei furnizoare. Faptul că fiecare furnizor are metode specifice de turnare face ca piesele ce sosesc la I.R.U.M. să aibă imense adausuri de prelucrare. Și aceasta se întîmplă mai ales la piesele din fontă. Un exemplu concludent îl constituie cele 16 baituri pentru circularul cu pînză înclinabilă, livrate de Uzina mecanică din Sibiu. Acestea în loc să aibă greutatea brută prevăzută în proiect de 220 kg, au sosit cu o greutate de 435 kg. Pentru I.R.U.M, cele 200 kg fontă în plus încorporate în batiu înseamnă, in primul rînd afectarea preţului de cost al întreprinderii în sensul creşterii lui cu suma ce a plătit-o pentru surplusul de metal primit, iar în al doilea rînd creşterea nejustificată a greutăţii utilajului. O altă cauză a provenienţei deşeurilor o constituie „comenzile peste noapte", pentru care nu sunt planificate materiale pe perioada respectivă, ceea ce determină utilizarea altora, de dimensiuni şi caracteristici diferite. De aici un şir întreg de efecte negative cum ar fi: consum exagerat de materiale, creşterea preţului de cost ca urmare a creşterii costului manoperei şi a valorii materialelor etc. Ce trebuie întreprins pentru a lichida aceste neajunsuri? Oare n-ar fi mai eficient dacă piesele pe care leaduce I.R.U.M.-ul de la Vlăhiţa, Odorhei, Bucureşti, Roman etc, să fia turnate, prin colaborare de uzinele sibiene? Posibilităţi există şiapoi sa creează o legătură mai strînsă, mai uşor de realizat intre furnizor-beneficiar, s-ar consulta reciproc putindu-se recepţiona marfa la fata locului evitîndu-se totodată cheltuielile neeconomicoase cu transportul lor. Desigur că aceste aspecte nu absolvă cu nimic I.R.U.M.-ul de a-şi gospodări cu maximum de exigentă materialele. Modul în care la debitează astfel incit să rezulte cet mai puţine capete şi deşeuri, iar cea mai mare parte din acestea să fie utilizate la realizarea unor piese mai mici — este doar o cale de folosire raţională a materialelor. Totodată, nu trebuie pierdut din vedere că folosirea materialelor plastice pe scară mai largă constituie o pârghie de seamă atît pentru ridicarea parametrilor tehnici şi funcţionali ai maşinilor şi utilajelor, cit şi pentru micşorarea gabaritelor şi a greutăţilor proprii ale acestora. Şi în această direcţie mai sunt multe de făcut la I.R.U.M. La plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 s-a subliniat căă în industria construcţiilor de maşini există încă multe produse la care consumul de metal depăşeşte de două, iar cîteodată de trei ori greutatea acestora şi că, în comparaţie cu produsele similare din alte ţări, produsele noastre sunt uneori de peste două ori mai grele. De pildă, încărcătorul IFRON produs de I.R.U.M. are mai mult metal încorporat în el decit cel produs de firmele suedeze. Deci, realizarea de produse la un înalt nivel tehnic implică şi reducerea normelor de consum de materii prime și materiale. UW JTMCMM“ MEDIAŞ ORGANIZEAZĂ UN CONCURS pentru ocuparea unui postde maistru în specialitatea „maistru mecanic în industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor". CONDIŢII: — diploma de absolvire a şcolii tehnice de maiştri — vechime în funcţia de maistru r de cel puţin 3 ani. Concursul va avea loc la data de 16 XI 1970, la sea 'iul uzinei. Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului SIBIU RECRUTEAZĂ ABSOLVENŢI ai şcolii generale, pentru următoarele meserii: — ucenici tîmplari la locul de muncă — ucenici maşinişti, pentru fabrici de cherestea. Se mai recrutează absolvenţi de şcoli profesionale din economia forestieră, sau alte şcoli profesionale cu condiţia să fi lucrat în economia forestieră cel puţin 3 ani, pentru concursul de admitere la şcoala tehnică de maiştri exploatare şi transporturi forestiere. Informaţii suplimentare se primesc la serviciul personal-învăţămînt, telefon 200 60. Uzina de piese auto Sibiu ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ: — strungari — frezori — un mecanic locomotivă. I.R.U.M. SIBIU ! RECRUTEAZĂ ELEVI pentru meseria de strungar la Şcoala profesională Sibiu, cu examen de admitere, sesiunea 18 septembrie a.c. Informaţii la serviciul personal al întreprinderii. Atelierul de teracotă Novac Petru, Sibiu, str. Guşteriţei 11. (lingă Balanţa) vinde plăci teracotă la comandă. Vînd casă liberă, şură, grădină, comuna Ighişul Vechi, Sibiu, telefon 2 27 64. Caut femeie pentru copil. Sibiu, Piaţa Reptil telefon 2 34 60, familia Vînd FIAT 850. Sibiului nr. 22, Pușcaș, intre orele 17,30—18,31 Vînd cărămidă. Sil Cărbunelui nr. 8 (cartic cel Mare).