Tribuna Sibiului, decembrie 1970 (Anul 3, nr. 863-889)

1970-12-01 / nr. 863

Pag. 2 Organizarea consiliilor intercoope­ratiste — acţiune ce vizează creşterea eficientei economice Urmare din pag. I) pa zone, In funcţie de nivelul de dezvoltare a cooperativelor agricole. Se va ţine cont de profilarea si specializarea deja existente în unele cooperative agricole, urmărindu-se crearea unui cadru adecvat pentru valorificarea superioară a potenţia­lului productiv existent. Consiliilor intercooperatiste le va fi de un real folos experienţa bogată a unor specialişti în diverse ramuri de activitate. Mă gindesc l­a ingine­rul Nicolae Ianusievici, care a acu­mulat o bogată experienţă în cul­tura griului şi a porumbului, la me­dicul veterinar Konrad Bauman, ca­re cunoaşte foarte bine tehnologii­le­ de îngrăşare a porcilor, la ingi­nerii Neculce Sobieski, Maria Piteiu, Ion Bujgoiu, cunoscători ai obţinerii producţiilor bune de legume, ingi­nerii Alexandru Petruţa şi Ilie Tără­­şan, cunoscători ai tehnologiilor de lucru pe bază de erbicidare, buni organizatori ai muncii şi producţiei. Aceşti specialişti, la fel ca mulţi al­ţii din judeţul nostru, pot acorda un sprijin substanţial în organizarea ra­murilor de activitate In care au a­­cumulat o valoroasă experienţă. Consiliile intercooperatiste vor contribui la folosirea mai raţională a bazei tehnico-materiale existente, în condiţiile organizării de I.M.A. la 5—10 mii hectare terenuri agri­cole. In cadrul judeţului nostru se va asigura o exploatare mai bună a parcului de maşini şi tractoare, o extindere a mecanizării complexe a lucrărilor agricole, contribuindu-se astfel mai substanţial la sporirea producţiei vegetale şi animaliere. Toate aceste probleme de mare însemnătate, de rezolvarea cărora depinde îmbunătăţirea activităţii de producţie în agricultură, sunt în a­­tenţia noastră. Comitetul judeţean de partid va stabili măsuri concrete pentru ca în cadrul consiliilor intercooperatiste să se rezolve problemele de folosi­re mai bună a condiţiilor de pro­ducţie existente şi de creare a unui cadru mai propice valorificării su­perioare a potenţialului productiv prin cuprinderea în aceste organisme a celor mai buni specialişti, cadre de conducere din unităţi etc. în această acţiune vor fi mobili­zaţi specialişti cu o vastă experien­ţă de producţie, activişti de partid cunoscători ai problemelor de eco­nomie agrară. întreagă această ac­ţiune are ca scop aplicarea cît mai eficientă, la condiţiile judeţului nos­tru, a măsurilor complexe preconi­zate în programul de lucru cuprins în expunerea tovarăşului Nicolae Ceaușescu. Stimulent pentru participarea la muncă Am studiat cu mare atenţie Ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătăţirea organiză­rii, planificării şi conducerii agri­culturii. Măsurile preconizate consti­tuie încă o dovadă a grijii perma­nente a partidului nostru pentru ri­dicarea nivelului de trai al ţărani­lor cooperatori, pentru dezvoltarea agriculturii noastre socialiste. Ele asigură un cadru fer­til de ridicare a producţiei în toate sectoarele de activitate. Aş dori să mă refer în deosebi la capitolul privind retribuirea muncii. Asigurarea unui venit lunar minim garantat membrilor cooperatori con­stituie o măsură de mare im­­portanţă pentru buna desfășurare a activită­ții. Consider că principiile noi de plată a muncii, preconizate a se a­­plica în viitor, fac posibil ca veni­turile membrilor cooperatori să fie legate direct de producţia obţinută, în acest fel, noul sistem de retribui­re a muncii va exclude nivelarea veniturilor între brigăzi şi echipe, cum s-a întimplat pînă acum. In anul acesta majoritatea cooperatori­lor noştri şi-au realizat normele con­venţionale planificate. Dar nu-i mai puţin adevărat că unii dintre ei lu­crează numai cîteva zile pe lună. Or, la realizarea producţiei agricole şi a veniturilor planificate trebuie să-şi aducă fiecare contribuţia, zi de zi. La noi s-a stabilit să se dea anul acesta avansuri băneşti de 10 lei la normă convenţională, dar din cauza nerealizării veniturilor pe coopera­tivă nu s-au putut da decât 7 lei. La aceasta au contribuit desigur şi inundaţiile din primăvară, dar şi ne­­participarea la muncă a unor membri cooperatori. De o mare Însemnătate pentru munca viitoare in cooperativă este asigurarea unui venit minim garan­tat fiecărui cooperator, stabilit la valoarea de 300 lei pentru bărbaţii şi femeile ce efectuează 20 şi, res­pectiv, 15 zile pe lună. Această mă­sură va contribui la stabilizarea oa­menilor, la o mai bună participare la muncă, va stimula eforturile în depăşirea producţiei. Yadeebtar-fiftr ne străduim mai mult pentru a a­­sigura condiţii optime tuturor coo­peratorilor pentru ca să poată efec­tua lunar minimum de zile, aşa după cum se prevede şi în expunerea se­cretarului general al partidului. Noi ne-am gindit la o serie de acţiuni pe care le vom întreprinde în ve­derea transpunerii în viaţă a noilor măsuri adoptate de partid, măsuri ce vor conduce în final la sporirea producţiei agricole. IOAN BENNING preşedintele C.A.P. Cristian Tradiţie şi inovaţie in arta interpretării Concertul simfonic de astă seară al Filarmonicii din Sibiu cuprinde: Simfonia .Piccolo* de Z. Hurz; Concertul pentru flaut şi orchestră în sol major de Pergolese şi Sulta în la minor de Telemann, avind ca solist pe Wolfgang Meschendörfer şi Simfonia nr. 36 ,Linz* de W. A. Mozart. Pupitrul dirijoral va fi onorat de prezenţa repu­tatului şef de orchestră Günther Blumhagen din R.D. Germană, director şi prim dirijor al Filarmo­nicii din Jena. Ne-am adresat distinsului oaspete cu rugămintea de a se referi la un subiect de actualitate in viaţa muzicală de pretutindeni. — Stimate maestre! Progresul e o necesitate absolută în toate domeniile vieţii sociale şi spi­rituale. E deci firească acceptarea şi promovarea lui şi în procesul Interpretării muzicale. In ce măsură credeţi că trebuie să rămlnem credin­cioşi tradiţiei? G. Blumhagen: — Nu avem nici o sursă directă din care să putem şti felul îrn care se cînta pe vre­mea lui Mozart sau Wagner. Dar există evident o tradiţie a interpretării. Bunăoară, Furtwängler a fost un mare dirijor care a imprimat Orchestrei sim­fonice din Berlin un mod specific de a gindi muzi­ca. Karajan, cînd a venit la pupitru nu a putut şi poate nici n-a dorit să schimbe prea multe. Ceva însă s-a schimbat şi aici. Eu am învăţat la Dresda şi mi s-a spus cum dirijau R. Strauss sau B. Wal­ter, dar eu nu pot fi ei. Respect tradiţia dar nu mă pot conforma întru totul ei. Tradiţia rămîne însă pentru mine fundamentul pe care imi clădesc in­terpretările pentru muzică şi caut să conving pe ascultătorul de azi aşa cum ei î1 convingeau pe cel de ieri. — Şi pînă unde credeţi că putem inova? G. B.: — Marii noştri înaintaşi ne-au lăsat un text muzical precis în raport cu care ne putem permite relativ puţine libertăţi. Acele transcrieri clasice pe ritmuri de jazz sînt excepţii, uneori reuşite, dar nu ştiu d­acă mai aparţin celor cărora li se atribuie. Ră­­mînînd în sfera interpretării simfonice, eu nu plec de la premisa de-a face ceva cu totul nou. Vreau doar ca fiorul muzicii să ajungă la auditor. Să mă înscriu pe aceeaşi lungime de undă cu sensibilita­tea specifică omului epocii noastre. — Vă mulţumim şi vă dorim deplin succes în ac­tivitatea dumneavoastră. Convorbire consemnată de T. TOHATI CINEMA SIBIU: PACEA: De 7 o­rele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 21,00); ARTA: Cadavrul viu, 7 (o-19,00; seriile I şi II (orele 10,00; 14,00; 17,00; 20,00); INDEPENDENŢA: Străinii (orele 10,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Expresul colonelului von Ryan (orele 10,00; 12,00; 14,30; 18,30; 20,30). MEDIAS: PROGRESUL: Intilnirea (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Sub semnul lui Monte Cristo (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Fami­lia Tóth (orele 10,00; 16,00; 18,00 și 20,00). CISNADIE: POPULAR: Cavalerii aerului (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: O şansă dintr-o mie (orele 10,00 şi 13,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Picioare lungi, degete lungi (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Vadul iadului (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: întoarcerea dr. Mabusse (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS, 23 AUGUST: Discuție bărbătească (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE 10,00—11,00 Teleşcoala. 18,00 Deschiderea emisiunii. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: Vreme relativ rece cu cerul temporar acoperit. Vântul va sufla slab din sectorul vestic. Tempera­tura staţionară. Minimele vor fi cu­prinse intre minus 4 şi minus 2 gra­de, iar maximele vor oscila între plus 3 şi 5 grade. Izolat, ceaţă. 18,30 19,20 19,30 20,00 20,15 20,30 22,00 22,30 22,45 23,00 Ateneu. Emisiune de actuali­tate muzicală. Emisiune pentru tineret. 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. Telejurnalul de seară. Ediţie specială: un program realizat pentru dezvoltarea agriculturii şi creşterea bu­năstării ţărănimii coopera­tiste. Reflector. Seară de teatru. Fii cuminte Cristofor, de Aurel Baranga. Prim plan. Prof. Petre Van­­cea, membru corespondent al Academiei. Telejurnalul de noapte. Program de canțonete, închiderea emisiunii. Cadru din filmul ,Familia Tóth" \ k­KTBUTITÄ STBTDLXn FOTBAL, DIVIZIA B Un meci al voinţei Politehnica Timişoara—C. S. M. Sibiu 0-0 Meciul care trebuia să fie, de fapt, un derby al turului campionatului se­riei a II-a a diviziei B, şi-a păstrat totuşi caracterul de mare dispută, în ciuda faptului că C.S.M. Sibiu nu mai avea şansa să devină lider de toam­nă. După duşul rece, pe care sibienii l-au suportat cu o duminică in ur­mă în compania Crişului, foarte pu­ţini mai erau aceia care sperau în­­tr-o comportare bună a C.S.M. la Ti­mişoara. Iată însă că o echipă care a clacat pur şi simplu pe teren pro­priu, găseşte după numai o săptămî­­nă resurse de voinţă, suficiente pen­tru a menţine un scor alb pe stadio­nul „1 Mai“ din Timişoara. Care să fie oare explicaţia acestor fluctuaţii de des de poarta lui Vidac, pentru ca în min. 15 Creţu să expedieze din careu un şut puternic, oprit miracu­los de piciorul fundaşului Mara. O fază bine concepută, aplaudată de ga­leria ceferistă (care a ţinut cu sibie­nii), s-a consumat în minutul 20, cînd Rădoi, Creţu şi Schwartz combină în careu, gata-gata să arunce balonul în plasă. Dar acest lucru nu s-a întîm­­plat nici în timpii următori cînd Schwartz, respectiv Kun I, Rădoi, res­pectiv Surdan ratează în faze succe­sive deschiderea scorului. In minutul 28 sibienii trec prin momente deose­bit de dificile. Surdan ezită să șu­­teze de la numai 3 metri de poartă, D David profită de nehotărîrea timiso­do formă (mai mult decît curioase) „ Jeanului şi-i suflă balonul trimiţindu-l ale echipei sibiene? l­ăsînd în suspensie răspunsul la această întrebare, pe care o adresăm clubului şi jucătorilor deopotrivă, să trecem la prezentarea momentelor mai importante din partida de du­minică, nu fără a defini, încă de la început, caracterul partidei, a fost — din partea ambelor formaţii — un meci al voinţei, disputat în limitele deplinei sportivităţi şi onorat de un excelent arbitraj prestat de brigada bucureşteană V. Dumitrescu, N. Câ­tă­noiu şi G. Miclos. Prima parte a meciului, desfăşurată sub semnul unei uşoare superiorităţi teritoriale a gazdelor, concretizată — dacă se poate spune aşa — de... ra­tările lui Kun­g (min. 5 şi 10), a oferit celor aproximativ 4 000 de spec­tatori un joc de bună factură tehni­că. Sibienii se apropie totuşi destul tutelar în braţele lui Liebhardt. Fa­­ze­le se succed cu rapiditate, tensiu­nea jocului creşte pe măsură ce se apropie sfîrşitul reprizei. Asistăm în­­ continuare la atacuri peste atacuri îndreptate intr-o singură direcţie: poarta oaspeţilor. Dar apărarea si­­bienilor, în care a excelat, pe dea­supra tuturor David, bine secondat de Voicu, ‘Nistor şi Zaharia se dove­deşte imbatabilă. Seria marilor ra­tări din prima repriză se consumă, însă, în minutul 35, cînd Hornung de la numai 7 metri şutează mult peste poartă. In minutul 40 în for­maţia oaspete se produce o schim­bare: iese Creţu, accidentat şi intră Unguroiu. Finalul reprizei îi găseşte pe sibieni în atac prin Rădoi, pentru ca începutul reprizei secunde să de­vină din nou un­­„cap de şoc“ al for­maţiei timişorene. Exasperat de Ineficacitatea atacan­ţilor, antrenorul Toma Jurcă operea­ză la pauză cu intenţii salvatoare o schimbare, trimiţîndu-l în teren pe Dobîndă în locul lui Flem­ing. Dar campionul ratărilor din această parti­dă nu e nici Dobîndă, nici Kun I, ci Surdan care din situaţii-gol şutează parcă legat la ochi. Treptat, prin ma­nevre defensive variate şi eficace C.S.M. reuşeşte să echilibreze jocul (fie pornind pe contraatac, fie dega­­jind în aur). In minutul 65 Rădoi e pe punctul de a crea o mare oca­zie... Minutele se scurg in favoarea oaspeţilor, studenţii nu mai găsesc drum spre poartă, acţiunile lor poar­tă pecetea nervozităţii, ceea ce uşu­rează, evident, sarcina formaţiei si­biene. înainte cu 10 minute de final, Schwartz îşi etalează întreaga gamă de cunoştinţe tehnice, îl driblează pe Arnăutu şi de la cîţiva metri de poar­tă centrează spre Stoicescu, balonul trece însă mult peste capul atacantu­lui sibian, irosindu-se astfel o ulti­mă mare şansă de a aduce la Sibiu două puncte... O nouă­ schimbare în formaţia si­­biană (min. 84 Rădoi e înlocuit de Mihai) şi două lovituri libere din fa­ţa careului C.S.M. încheie o partidă în care gazdele au făcut totul pentru victorie, în timp ce oaspeţii au făcut totul pentru a-i împiedica să o obţi­nă... Un meci bun, în ansamblu, o comportare onorabilă a unei echipe (C.S.M. Sibiu) care trăieşte, se pare, din expediente, din urcuşuri şi pră­buşiri... VIOREL CUCU Gaz metan - Olimpia Oradea 2-1 (1-1) Ultima etapă a turului s-a desfăşu­rat pe un timp friguros şi un teren mocirlos care au influenţat latura tehnică a partidei, echipele angre­­­­izindu-se total Intr­a- Una­tă,­­fiaicA,­puizantă. Iată cîteva notaţii succinte: început furibund al gazdelor cu a­­tacuri în trombă, purtate în viteză pe aripi, mult aplaudate de cei cîţiva spectatori (nu mulţi peste ... sută). Notăm: Makai (min. 2) demarează pe extremă, fentează fundaşul, o centra­re impecabilă, dar Gärtner ratează, şutind din vole afară. Filip, demar­­cat pe strnga, „lucrează“ o minge i­­deală pentru Moldovan care, cu capul, trimite balonul peste poartă (min. 3). Jocul se mută încet-încet la mijlo­cul terenului unde se dă o bătălie acerbă pentru scoaterea balonului din noro­. Atacurile, mai precis, contraatacu­rile oaspeţilor sunt rare, dar şi aces­­t fel .foarte periculoase. -- --- 1 Golul medieşenilor „cade“ ca urma­re a unui presing continuu. In min. 22, Pascal pasează lui Gärtner pe dreapta, acesta din urmă centrează, fără să preia, în faţa porţii adverse, un buchet de jucători planează în întîmpinarea balonului, acesta, buclu­caş, îi evită şi poposeşte în... no­roiul careului mic, de unde Jiga, ca­re... asista, îl introduce In poartă. 1­0. încurajaţi de acest gol, medieşenii se avîntă în continuare în atac dar sistemul defensiv al oaspeţilor func­ţionează bine. Cu cîteva secunde înaintea Încheierii primei reprize, Petrică aduce egalitatea pe tabela de marcaj la o eroare a fundaşilor cen­trali care s-au oprit reclamind ofsaid. După pauză, medieşenii atacă mi­nut d­in şir, dînd posibilitate portaru­lui orădean să se remarce. Dar pe măsură ce minutele se scurg, comba­tanţii dau vădite semne de oboseală, nervii cedează, jocul denaturează. Ea aceasta contribuie şi arbitrul Moarcăş din Braşov, care a scăpat jocul din mină. Numai aşa se explică penalty-ul ratat în min 63 de Filip, urmare a unui henţ clar în careul oaspeţilor. Golul celor două puncte cade în min. 73 cînd Moldovan înscrie cu art sut fulgerător din vole. Pînă în final gazdele se mențin în atac, dar fără să mai poată concretiza. Victoria obținută de Gaz metan es­te, fără îndoială, pe deplin meritată. A. FANCA Unul dintre puţinele atacuri reuşite ale gazdelor, în meciul dintre C.S.M. Sibiu şi I.E.F.S. Bucureşti (1—3) Rezultatele etapei a XV-a: Olimpia S. Mare — U. M. Timişoara Politehnica Timişoara — C.S.M. Sibiu 0—0 Gloria Bistriţa — Metalurgistul Cugir C.F.R. Arad — Corvinul Hunedoara 1-3 Electroputere Craiova — Minerul B. Mare 2—1 Crişul Oradea — Minerul Anina 3—0 C.S.M. Reşiţa — Vagonul Arad 2—1 Gaz metan Mediaș — Olimpia Oradea •­ 2—1 1—1­­—1 Fotbal, divizia C A.S.A. Sibiu — Minerul Teliuc 2-1 (1-0) Disputat duminică dimineaţa pe stadionul „Metalul“, meciul a plăcut spectatorilor prezenţi datorită jocului spectaculos practicat de echipa mili­tară. Şi dacă înfocaţii susţinători ai echipei sibiene au plecat, totuşi, ne­mulţumiţi de la teren, acest fapt se datoreşte rezultatului cu care a luat sfirşit partida, dar mai ales ratărilor incredibile ale gazdelor. Golurile au fost înscrise de Romi­­la (min. 43) — cel mai bun jucător de pe teren — şi Meluţă (min. 75) pen­tru A.S.A., respectiv Moldovan (min. 85) pentru oaspeţi, la o ezitare a apă­rării sibiene. Mureşul Deva — Independenţa Sibiu 3—1 (1—0) Evoluînd pe terenul liderului seriei a Vl-a, metalurgiştii sibieni au pă­răsit terenul învinşi, deşi oaspeţii au avut lungi perioade de dominare. Unicul gol al sibienilor este opera lui Boboloţ. Din repriza a doua Inde­pendenţa a jucat în 9 oameni, prin eliminarea lui Vîrşe şi a lui Naghi. MIRCEA BIŢU Metalul Copşa Mică — Arieşul C. Turzii 1—0 (1—0) Jocul, disputat pe un teren foarte greu, a plăcut prin dîrzenia cu care au luptat pentru victorie ambele e­­chipe. Pripeala în finalizare a făcut ca Metalul să cîştige doar la limită. A înscris Tinea (min. 26). A condus bine A. Lucaci (Tg. Mureş). M. FALICTU Viitorul Gheorghieni — Vitrometan Mediaş 1—0 (0—0) Rezultatul nedreptăţeşte pe sticlari. Gazdele reuşesc să înscrie în min. 65 prin Publik. In min. 68, jucătorul Vereş, de la Vitrometan este eliminat din joc pen­tru lovirea intenţionată a adversaru­lui, A. 7. M ii wp. mi . După 15 etape Minutul 1351 Aşadar, ne situăm pe treapta a IV-a, la distanţă de... o vic­torie şi un egal de liderul oră­dean, dar suntem­ megieşi cu me­­talurgiştii cugireni... E bine aşa sau e rău? Pentru cei ce cată-n stele mo­tive de mulţumire fotbalistică, e bine! Pentru cei ce zdrumiră vor­be aspre la adresa lui Liebhardt et comp. nu-i de loc bine. Dar, cum grupul prim şi grupul al doilea coexistă în Sibiu (nu armonie caldă, călduţă) de vreo 10 ani, e de presupus că va mai coexista („înţelegerea") Încă vreun deceniu. Că nimeni nu se va zbirni, încă vreo 10 ani, la aceşti tovarăşi fotbalişti, condu­cători (mai ales conducători), an­trenori, chibiţi. " Aşadar, să fim optimişti. Ce mare lucru minus trei puncte cînd ne aşteaptă un retur? Un retur întreg, cu meciuri la Ora­dea, Baia Mare, Arad, Bistriţa, Timişoara (da! Bistriţa, Timişoara) şi aşa mai departe... „Domnule, Crişul are echipă bună, are echipă solidă“ — se spune. Păi, cine zice că nu-i aşa? Noi întrebăm doar: de ce C.S.M.­­ul nu are şi el echipă bună, so­lidă? „Domnule, Crişul are fotbalişti care ştiu să lupte pînă la epui­zare, care doresc victoria cu ar­doare" — ni se spune. Păi, cine zice că nu-i aşa? Noi întrebăm doar: d­e ce nu avem fotbalişti care ştiu să lupte pină la epui­zare, care doresc victoria cu ar­doare? Aşa-i fotbalul? Aşa o fi fotbalul dar, cum sur­vine o pauză lungă, cu zile de odihnă şi de pregătire, de condi­ţie fizică şi altele, haideţi să ne punem citeva întrebări: — Dacă doream victoria în meciul cu liderul de toamnă (şi o obţineam) aveam 21­­de puncte, Poli — 20, Crişul — 19 şi nu eram megieşi cu cugirenii. Nu e­ra mai bine?­­ — Cu ce intenţii am început a­­cest campionat? (De răspuns ce­lor 15 000 de sibienii). Dacă nu ştim exact, s-o spunem!. —­ „Am dat* cel mai mare nu­măr de goluri. Dar şi la „înca­sări" suntem­ printre „fruntaşi" (din 16 echipe doar 3 au încasat mai multe goluri ca noi). Vă spu­ne ceva această statistică, tova­răşi antrenori? Cînd unul sau altul din forma­ţie nu dă randament ni se spune: „Nu l-am schimbat pentru că­­ dintre rezerve nu se pregăteşte, este indolent“. Ce nevoie avem de Indolenţi în lot, tovarăşi con­ducători şi antrenori? — în meciul ultim al turului, linia noastră defensivă a jucat foarte bine (au excelat David şi... Voicu). Iată alcătuirea ei: Zaharia, Nistor, David, Voicu. Ce ziceţi? — Apoi, ciţi jucători tineri din ca­tegoriile inferioare, cîţi juniori fi­gurează în carneţelul dvs. (după ce l-aţi urmărit în joc) ca posi­bili înlocuitori ai celor care, du­minică de duminică, fac caznă nervilor celor 15 000, tovarăşi an­trenori? — în sfirşit, cîţi fotbalişti buni a crescut Sibiul în ultimii 10 ani? Răspunsul vă spune ceva, tova­răşi conducători de club? Dar avem 18 puncte, C.F.R. A­­rad, pe poziţia a zecea, are 14. Ştim, tovarăşii chestionaţi vor da cu vorba aspră la adresa noastră. Că ata-i aşa şi nu aşa, că cea­laltă-i pe dincolo şi nu pe din­coace. Ca să ne lămurim, vă pro­punem un test: investigaţi 10 000 de spectatori sibieni asupra jus­teţii celor spuse pînă aici şi... comunicaţi-ne rezultatul! ... Ce faci, dom'le, după ce a­­duc un punct de la Timişoara te apuci să-i critici pe băieţi? Dacă punctul ăsta o să îngheţe slngele în vinele celor de la O­­radea şi ne va face să ocupăm la vară fotoliul nr. 1 voi face, pri­mul, mea culpa. V. DOREA T Clasamentul turului: I. Crisul Oradea 15 8 5 2 24—12 21­­. Politehnica Timișoara 15 8 4 3 22—11 20 6. Metalurgistul Cugir 15 8 6 3 18-1­ 15 18 6. Olimpia S. Mare 15 7 2 6 14—11 16 7. Minerul Anina 15 7 2 6 16—17 16 8. Electroputere Craiova 15 4 7 4 14—19 15 9. Minerul B. Mare 15 6 2 7 18—18 14 10. C.F.R. Arad 15 6 2 7 14—18 14 11. Olimpia Oradea 15 5 3 7 13—16 13 12. Gaz metan IM. 15 5 3 7 17—23 13 8. Corvinul Hunedoara 4. C.S.M. Sibiu 13. Gloria Bistrița 14. U.M. Timișoara 15. C.S.M. Rosiţa 16. Vagonul Arad 15 8 3 4 24 15 19 15 8 2 5 31—19 18 15 5 2 8 13—24 12 15 3 5 7 12—18 11 15 4 2 9 15—20 10 15 4 2 9 9—18 10 / 11 Rugby, divizia A C.S.M. Sibiu—Politeh­nica Iaşi 9-3(3-0) Slmbătă 28 noiembrie a. c. pe te­renul „Metalul" s-au întîlnit, într-o partidă restantă, echipa locală cu formaţia studenţilor din Iaşi, Poli­tehnica. Puţinii spectatori care s-au încumetat să asiste la această par­tidă au plecat mulţumiţi, dată fiind evoluţia bună a echipei gazdă, care a obţinut victoria graţie celui mai bun joc prestat de ea în acest cam­pionat. întreaga partidă a fost controlată de gazde, care şi-au masat adver­sarul în propria jumătate de teren, obligîndu-1 la o apărare disperată. Gazdele reușesc deschiderea scoru­lui prin Munteanu, care a transfor­mat o lovitură de pedeapsă. Repriza secundă a fost de-a drep­tul dramatică. Se joacă dur și ner­vos, fapt ce a dus la eliminarea a doi dintre jucătorii echipei gazdă. Ca urmare a acestui fapt, din învin­gători siguri, jucătorii sibieni încep să se teamă de înfrîngere. Acest lu­cru nu s-a întîmplat, datorită efor­tului pe care l-au făcut­­ echipierii rămaşi în teren. Ei reuşesc chiar să înscrie prin Ţopa dintr-o lovitură de pedeapsă, după ce Munteanu majo­rase scorul la 6—0, consfinţind o victorie extrem de preţioasă reali­zată după multe emoţii. Ieşenii, de la care aşteptam mai mult (au învins chiar la Bucureşti pe Dinamo) au jucat modest, dato­rită şi faptului că elevii lui Bebe Boboc nu i-au lăsat nici un moment să construiască, destrămîndu-le toate acţiunile de atac în fază inci­pientă. Am spune în încheiere că întreaga formaţie sibiană merită felicitări, dacă nu am ţine seamă de lipsa de calm şi stăpînire de sine a unora, de indisciplina din terenul de joc. Oricum, asemenea acte e de dorit să nu se mai repete! Formaţia gazdă: Tomas, Cacovea­­nu, Cherciu — Prohor, Gangan — Găldeanu, Poclitaru, Manea, — Răş­­canu, Topa — Moraru, Tămaş — Crîşmaru, Schosch, — Munteanu, IANGEJ B®Ţ®CAN

Next