Tribuna Sibiului, decembrie 1970 (Anul 3, nr. 863-889)
1970-12-01 / nr. 863
Pag. 2 Organizarea consiliilor intercooperatiste — acţiune ce vizează creşterea eficientei economice Urmare din pag. I) pa zone, In funcţie de nivelul de dezvoltare a cooperativelor agricole. Se va ţine cont de profilarea si specializarea deja existente în unele cooperative agricole, urmărindu-se crearea unui cadru adecvat pentru valorificarea superioară a potenţialului productiv existent. Consiliilor intercooperatiste le va fi de un real folos experienţa bogată a unor specialişti în diverse ramuri de activitate. Mă gindesc la inginerul Nicolae Ianusievici, care a acumulat o bogată experienţă în cultura griului şi a porumbului, la medicul veterinar Konrad Bauman, care cunoaşte foarte bine tehnologiile de îngrăşare a porcilor, la inginerii Neculce Sobieski, Maria Piteiu, Ion Bujgoiu, cunoscători ai obţinerii producţiilor bune de legume, inginerii Alexandru Petruţa şi Ilie Tărăşan, cunoscători ai tehnologiilor de lucru pe bază de erbicidare, buni organizatori ai muncii şi producţiei. Aceşti specialişti, la fel ca mulţi alţii din judeţul nostru, pot acorda un sprijin substanţial în organizarea ramurilor de activitate In care au acumulat o valoroasă experienţă. Consiliile intercooperatiste vor contribui la folosirea mai raţională a bazei tehnico-materiale existente, în condiţiile organizării de I.M.A. la 5—10 mii hectare terenuri agricole. In cadrul judeţului nostru se va asigura o exploatare mai bună a parcului de maşini şi tractoare, o extindere a mecanizării complexe a lucrărilor agricole, contribuindu-se astfel mai substanţial la sporirea producţiei vegetale şi animaliere. Toate aceste probleme de mare însemnătate, de rezolvarea cărora depinde îmbunătăţirea activităţii de producţie în agricultură, sunt în atenţia noastră. Comitetul judeţean de partid va stabili măsuri concrete pentru ca în cadrul consiliilor intercooperatiste să se rezolve problemele de folosire mai bună a condiţiilor de producţie existente şi de creare a unui cadru mai propice valorificării superioare a potenţialului productiv prin cuprinderea în aceste organisme a celor mai buni specialişti, cadre de conducere din unităţi etc. în această acţiune vor fi mobilizaţi specialişti cu o vastă experienţă de producţie, activişti de partid cunoscători ai problemelor de economie agrară. întreagă această acţiune are ca scop aplicarea cît mai eficientă, la condiţiile judeţului nostru, a măsurilor complexe preconizate în programul de lucru cuprins în expunerea tovarăşului Nicolae Ceaușescu. Stimulent pentru participarea la muncă Am studiat cu mare atenţie Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii. Măsurile preconizate constituie încă o dovadă a grijii permanente a partidului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al ţăranilor cooperatori, pentru dezvoltarea agriculturii noastre socialiste. Ele asigură un cadru fertil de ridicare a producţiei în toate sectoarele de activitate. Aş dori să mă refer în deosebi la capitolul privind retribuirea muncii. Asigurarea unui venit lunar minim garantat membrilor cooperatori constituie o măsură de mare importanţă pentru buna desfășurare a activității. Consider că principiile noi de plată a muncii, preconizate a se aplica în viitor, fac posibil ca veniturile membrilor cooperatori să fie legate direct de producţia obţinută, în acest fel, noul sistem de retribuire a muncii va exclude nivelarea veniturilor între brigăzi şi echipe, cum s-a întimplat pînă acum. In anul acesta majoritatea cooperatorilor noştri şi-au realizat normele convenţionale planificate. Dar nu-i mai puţin adevărat că unii dintre ei lucrează numai cîteva zile pe lună. Or, la realizarea producţiei agricole şi a veniturilor planificate trebuie să-şi aducă fiecare contribuţia, zi de zi. La noi s-a stabilit să se dea anul acesta avansuri băneşti de 10 lei la normă convenţională, dar din cauza nerealizării veniturilor pe cooperativă nu s-au putut da decât 7 lei. La aceasta au contribuit desigur şi inundaţiile din primăvară, dar şi neparticiparea la muncă a unor membri cooperatori. De o mare Însemnătate pentru munca viitoare in cooperativă este asigurarea unui venit minim garantat fiecărui cooperator, stabilit la valoarea de 300 lei pentru bărbaţii şi femeile ce efectuează 20 şi, respectiv, 15 zile pe lună. Această măsură va contribui la stabilizarea oamenilor, la o mai bună participare la muncă, va stimula eforturile în depăşirea producţiei. Yadeebtar-fiftr ne străduim mai mult pentru a asigura condiţii optime tuturor cooperatorilor pentru ca să poată efectua lunar minimum de zile, aşa după cum se prevede şi în expunerea secretarului general al partidului. Noi ne-am gindit la o serie de acţiuni pe care le vom întreprinde în vederea transpunerii în viaţă a noilor măsuri adoptate de partid, măsuri ce vor conduce în final la sporirea producţiei agricole. IOAN BENNING preşedintele C.A.P. Cristian Tradiţie şi inovaţie in arta interpretării Concertul simfonic de astă seară al Filarmonicii din Sibiu cuprinde: Simfonia .Piccolo* de Z. Hurz; Concertul pentru flaut şi orchestră în sol major de Pergolese şi Sulta în la minor de Telemann, avind ca solist pe Wolfgang Meschendörfer şi Simfonia nr. 36 ,Linz* de W. A. Mozart. Pupitrul dirijoral va fi onorat de prezenţa reputatului şef de orchestră Günther Blumhagen din R.D. Germană, director şi prim dirijor al Filarmonicii din Jena. Ne-am adresat distinsului oaspete cu rugămintea de a se referi la un subiect de actualitate in viaţa muzicală de pretutindeni. — Stimate maestre! Progresul e o necesitate absolută în toate domeniile vieţii sociale şi spirituale. E deci firească acceptarea şi promovarea lui şi în procesul Interpretării muzicale. In ce măsură credeţi că trebuie să rămlnem credincioşi tradiţiei? G. Blumhagen: — Nu avem nici o sursă directă din care să putem şti felul îrn care se cînta pe vremea lui Mozart sau Wagner. Dar există evident o tradiţie a interpretării. Bunăoară, Furtwängler a fost un mare dirijor care a imprimat Orchestrei simfonice din Berlin un mod specific de a gindi muzica. Karajan, cînd a venit la pupitru nu a putut şi poate nici n-a dorit să schimbe prea multe. Ceva însă s-a schimbat şi aici. Eu am învăţat la Dresda şi mi s-a spus cum dirijau R. Strauss sau B. Walter, dar eu nu pot fi ei. Respect tradiţia dar nu mă pot conforma întru totul ei. Tradiţia rămîne însă pentru mine fundamentul pe care imi clădesc interpretările pentru muzică şi caut să conving pe ascultătorul de azi aşa cum ei î1 convingeau pe cel de ieri. — Şi pînă unde credeţi că putem inova? G. B.: — Marii noştri înaintaşi ne-au lăsat un text muzical precis în raport cu care ne putem permite relativ puţine libertăţi. Acele transcrieri clasice pe ritmuri de jazz sînt excepţii, uneori reuşite, dar nu ştiu dacă mai aparţin celor cărora li se atribuie. Rămînînd în sfera interpretării simfonice, eu nu plec de la premisa de-a face ceva cu totul nou. Vreau doar ca fiorul muzicii să ajungă la auditor. Să mă înscriu pe aceeaşi lungime de undă cu sensibilitatea specifică omului epocii noastre. — Vă mulţumim şi vă dorim deplin succes în activitatea dumneavoastră. Convorbire consemnată de T. TOHATI CINEMA SIBIU: PACEA: De 7 orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 21,00); ARTA: Cadavrul viu, 7 (o-19,00; seriile I şi II (orele 10,00; 14,00; 17,00; 20,00); INDEPENDENŢA: Străinii (orele 10,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Expresul colonelului von Ryan (orele 10,00; 12,00; 14,30; 18,30; 20,30). MEDIAS: PROGRESUL: Intilnirea (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Sub semnul lui Monte Cristo (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Familia Tóth (orele 10,00; 16,00; 18,00 și 20,00). CISNADIE: POPULAR: Cavalerii aerului (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: O şansă dintr-o mie (orele 10,00 şi 13,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Picioare lungi, degete lungi (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Vadul iadului (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: întoarcerea dr. Mabusse (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS, 23 AUGUST: Discuție bărbătească (orele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE 10,00—11,00 Teleşcoala. 18,00 Deschiderea emisiunii. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică: Vreme relativ rece cu cerul temporar acoperit. Vântul va sufla slab din sectorul vestic. Temperatura staţionară. Minimele vor fi cuprinse intre minus 4 şi minus 2 grade, iar maximele vor oscila între plus 3 şi 5 grade. Izolat, ceaţă. 18,30 19,20 19,30 20,00 20,15 20,30 22,00 22,30 22,45 23,00 Ateneu. Emisiune de actualitate muzicală. Emisiune pentru tineret. 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. Ediţie specială: un program realizat pentru dezvoltarea agriculturii şi creşterea bunăstării ţărănimii cooperatiste. Reflector. Seară de teatru. Fii cuminte Cristofor, de Aurel Baranga. Prim plan. Prof. Petre Vancea, membru corespondent al Academiei. Telejurnalul de noapte. Program de canțonete, închiderea emisiunii. Cadru din filmul ,Familia Tóth" \ kKTBUTITÄ STBTDLXn FOTBAL, DIVIZIA B Un meci al voinţei Politehnica Timişoara—C. S. M. Sibiu 0-0 Meciul care trebuia să fie, de fapt, un derby al turului campionatului seriei a II-a a diviziei B, şi-a păstrat totuşi caracterul de mare dispută, în ciuda faptului că C.S.M. Sibiu nu mai avea şansa să devină lider de toamnă. După duşul rece, pe care sibienii l-au suportat cu o duminică in urmă în compania Crişului, foarte puţini mai erau aceia care sperau într-o comportare bună a C.S.M. la Timişoara. Iată însă că o echipă care a clacat pur şi simplu pe teren propriu, găseşte după numai o săptămînă resurse de voinţă, suficiente pentru a menţine un scor alb pe stadionul „1 Mai“ din Timişoara. Care să fie oare explicaţia acestor fluctuaţii de des de poarta lui Vidac, pentru ca în min. 15 Creţu să expedieze din careu un şut puternic, oprit miraculos de piciorul fundaşului Mara. O fază bine concepută, aplaudată de galeria ceferistă (care a ţinut cu sibienii), s-a consumat în minutul 20, cînd Rădoi, Creţu şi Schwartz combină în careu, gata-gata să arunce balonul în plasă. Dar acest lucru nu s-a întîmplat nici în timpii următori cînd Schwartz, respectiv Kun I, Rădoi, respectiv Surdan ratează în faze succesive deschiderea scorului. In minutul 28 sibienii trec prin momente deosebit de dificile. Surdan ezită să șuteze de la numai 3 metri de poartă, D David profită de nehotărîrea timisodo formă (mai mult decît curioase) „ Jeanului şi-i suflă balonul trimiţindu-l ale echipei sibiene? lăsînd în suspensie răspunsul la această întrebare, pe care o adresăm clubului şi jucătorilor deopotrivă, să trecem la prezentarea momentelor mai importante din partida de duminică, nu fără a defini, încă de la început, caracterul partidei, a fost — din partea ambelor formaţii — un meci al voinţei, disputat în limitele deplinei sportivităţi şi onorat de un excelent arbitraj prestat de brigada bucureşteană V. Dumitrescu, N. Câtănoiu şi G. Miclos. Prima parte a meciului, desfăşurată sub semnul unei uşoare superiorităţi teritoriale a gazdelor, concretizată — dacă se poate spune aşa — de... ratările lui Kung (min. 5 şi 10), a oferit celor aproximativ 4 000 de spectatori un joc de bună factură tehnică. Sibienii se apropie totuşi destul tutelar în braţele lui Liebhardt. Fazele se succed cu rapiditate, tensiunea jocului creşte pe măsură ce se apropie sfîrşitul reprizei. Asistăm în continuare la atacuri peste atacuri îndreptate intr-o singură direcţie: poarta oaspeţilor. Dar apărarea sibienilor, în care a excelat, pe deasupra tuturor David, bine secondat de Voicu, ‘Nistor şi Zaharia se dovedeşte imbatabilă. Seria marilor ratări din prima repriză se consumă, însă, în minutul 35, cînd Hornung de la numai 7 metri şutează mult peste poartă. In minutul 40 în formaţia oaspete se produce o schimbare: iese Creţu, accidentat şi intră Unguroiu. Finalul reprizei îi găseşte pe sibieni în atac prin Rădoi, pentru ca începutul reprizei secunde să devină din nou un„cap de şoc“ al formaţiei timişorene. Exasperat de Ineficacitatea atacanţilor, antrenorul Toma Jurcă operează la pauză cu intenţii salvatoare o schimbare, trimiţîndu-l în teren pe Dobîndă în locul lui Fleming. Dar campionul ratărilor din această partidă nu e nici Dobîndă, nici Kun I, ci Surdan care din situaţii-gol şutează parcă legat la ochi. Treptat, prin manevre defensive variate şi eficace C.S.M. reuşeşte să echilibreze jocul (fie pornind pe contraatac, fie degajind în aur). In minutul 65 Rădoi e pe punctul de a crea o mare ocazie... Minutele se scurg in favoarea oaspeţilor, studenţii nu mai găsesc drum spre poartă, acţiunile lor poartă pecetea nervozităţii, ceea ce uşurează, evident, sarcina formaţiei sibiene. înainte cu 10 minute de final, Schwartz îşi etalează întreaga gamă de cunoştinţe tehnice, îl driblează pe Arnăutu şi de la cîţiva metri de poartă centrează spre Stoicescu, balonul trece însă mult peste capul atacantului sibian, irosindu-se astfel o ultimă mare şansă de a aduce la Sibiu două puncte... O nouă schimbare în formaţia sibiană (min. 84 Rădoi e înlocuit de Mihai) şi două lovituri libere din faţa careului C.S.M. încheie o partidă în care gazdele au făcut totul pentru victorie, în timp ce oaspeţii au făcut totul pentru a-i împiedica să o obţină... Un meci bun, în ansamblu, o comportare onorabilă a unei echipe (C.S.M. Sibiu) care trăieşte, se pare, din expediente, din urcuşuri şi prăbuşiri... VIOREL CUCU Gaz metan - Olimpia Oradea 2-1 (1-1) Ultima etapă a turului s-a desfăşurat pe un timp friguros şi un teren mocirlos care au influenţat latura tehnică a partidei, echipele angreizindu-se total Intra- Unată,fiaicA,puizantă. Iată cîteva notaţii succinte: început furibund al gazdelor cu atacuri în trombă, purtate în viteză pe aripi, mult aplaudate de cei cîţiva spectatori (nu mulţi peste ... sută). Notăm: Makai (min. 2) demarează pe extremă, fentează fundaşul, o centrare impecabilă, dar Gärtner ratează, şutind din vole afară. Filip, demarcat pe strnga, „lucrează“ o minge ideală pentru Moldovan care, cu capul, trimite balonul peste poartă (min. 3). Jocul se mută încet-încet la mijlocul terenului unde se dă o bătălie acerbă pentru scoaterea balonului din noro. Atacurile, mai precis, contraatacurile oaspeţilor sunt rare, dar şi acest fel .foarte periculoase. -- --- 1 Golul medieşenilor „cade“ ca urmare a unui presing continuu. In min. 22, Pascal pasează lui Gärtner pe dreapta, acesta din urmă centrează, fără să preia, în faţa porţii adverse, un buchet de jucători planează în întîmpinarea balonului, acesta, buclucaş, îi evită şi poposeşte în... noroiul careului mic, de unde Jiga, care... asista, îl introduce In poartă. 10. încurajaţi de acest gol, medieşenii se avîntă în continuare în atac dar sistemul defensiv al oaspeţilor funcţionează bine. Cu cîteva secunde înaintea Încheierii primei reprize, Petrică aduce egalitatea pe tabela de marcaj la o eroare a fundaşilor centrali care s-au oprit reclamind ofsaid. După pauză, medieşenii atacă minut din şir, dînd posibilitate portarului orădean să se remarce. Dar pe măsură ce minutele se scurg, combatanţii dau vădite semne de oboseală, nervii cedează, jocul denaturează. Ea aceasta contribuie şi arbitrul Moarcăş din Braşov, care a scăpat jocul din mină. Numai aşa se explică penalty-ul ratat în min 63 de Filip, urmare a unui henţ clar în careul oaspeţilor. Golul celor două puncte cade în min. 73 cînd Moldovan înscrie cu art sut fulgerător din vole. Pînă în final gazdele se mențin în atac, dar fără să mai poată concretiza. Victoria obținută de Gaz metan este, fără îndoială, pe deplin meritată. A. FANCA Unul dintre puţinele atacuri reuşite ale gazdelor, în meciul dintre C.S.M. Sibiu şi I.E.F.S. Bucureşti (1—3) Rezultatele etapei a XV-a: Olimpia S. Mare — U. M. Timişoara Politehnica Timişoara — C.S.M. Sibiu 0—0 Gloria Bistriţa — Metalurgistul Cugir C.F.R. Arad — Corvinul Hunedoara 1-3 Electroputere Craiova — Minerul B. Mare 2—1 Crişul Oradea — Minerul Anina 3—0 C.S.M. Reşiţa — Vagonul Arad 2—1 Gaz metan Mediaș — Olimpia Oradea • 2—1 1—1—1 Fotbal, divizia C A.S.A. Sibiu — Minerul Teliuc 2-1 (1-0) Disputat duminică dimineaţa pe stadionul „Metalul“, meciul a plăcut spectatorilor prezenţi datorită jocului spectaculos practicat de echipa militară. Şi dacă înfocaţii susţinători ai echipei sibiene au plecat, totuşi, nemulţumiţi de la teren, acest fapt se datoreşte rezultatului cu care a luat sfirşit partida, dar mai ales ratărilor incredibile ale gazdelor. Golurile au fost înscrise de Romila (min. 43) — cel mai bun jucător de pe teren — şi Meluţă (min. 75) pentru A.S.A., respectiv Moldovan (min. 85) pentru oaspeţi, la o ezitare a apărării sibiene. Mureşul Deva — Independenţa Sibiu 3—1 (1—0) Evoluînd pe terenul liderului seriei a Vl-a, metalurgiştii sibieni au părăsit terenul învinşi, deşi oaspeţii au avut lungi perioade de dominare. Unicul gol al sibienilor este opera lui Boboloţ. Din repriza a doua Independenţa a jucat în 9 oameni, prin eliminarea lui Vîrşe şi a lui Naghi. MIRCEA BIŢU Metalul Copşa Mică — Arieşul C. Turzii 1—0 (1—0) Jocul, disputat pe un teren foarte greu, a plăcut prin dîrzenia cu care au luptat pentru victorie ambele echipe. Pripeala în finalizare a făcut ca Metalul să cîştige doar la limită. A înscris Tinea (min. 26). A condus bine A. Lucaci (Tg. Mureş). M. FALICTU Viitorul Gheorghieni — Vitrometan Mediaş 1—0 (0—0) Rezultatul nedreptăţeşte pe sticlari. Gazdele reuşesc să înscrie în min. 65 prin Publik. In min. 68, jucătorul Vereş, de la Vitrometan este eliminat din joc pentru lovirea intenţionată a adversarului, A. 7. M ii wp. mi . După 15 etape Minutul 1351 Aşadar, ne situăm pe treapta a IV-a, la distanţă de... o victorie şi un egal de liderul orădean, dar suntem megieşi cu metalurgiştii cugireni... E bine aşa sau e rău? Pentru cei ce cată-n stele motive de mulţumire fotbalistică, e bine! Pentru cei ce zdrumiră vorbe aspre la adresa lui Liebhardt et comp. nu-i de loc bine. Dar, cum grupul prim şi grupul al doilea coexistă în Sibiu (nu armonie caldă, călduţă) de vreo 10 ani, e de presupus că va mai coexista („înţelegerea") Încă vreun deceniu. Că nimeni nu se va zbirni, încă vreo 10 ani, la aceşti tovarăşi fotbalişti, conducători (mai ales conducători), antrenori, chibiţi. " Aşadar, să fim optimişti. Ce mare lucru minus trei puncte cînd ne aşteaptă un retur? Un retur întreg, cu meciuri la Oradea, Baia Mare, Arad, Bistriţa, Timişoara (da! Bistriţa, Timişoara) şi aşa mai departe... „Domnule, Crişul are echipă bună, are echipă solidă“ — se spune. Păi, cine zice că nu-i aşa? Noi întrebăm doar: de ce C.S.M.ul nu are şi el echipă bună, solidă? „Domnule, Crişul are fotbalişti care ştiu să lupte pînă la epuizare, care doresc victoria cu ardoare" — ni se spune. Păi, cine zice că nu-i aşa? Noi întrebăm doar: de ce nu avem fotbalişti care ştiu să lupte pină la epuizare, care doresc victoria cu ardoare? Aşa-i fotbalul? Aşa o fi fotbalul dar, cum survine o pauză lungă, cu zile de odihnă şi de pregătire, de condiţie fizică şi altele, haideţi să ne punem citeva întrebări: — Dacă doream victoria în meciul cu liderul de toamnă (şi o obţineam) aveam 21de puncte, Poli — 20, Crişul — 19 şi nu eram megieşi cu cugirenii. Nu era mai bine? — Cu ce intenţii am început acest campionat? (De răspuns celor 15 000 de sibienii). Dacă nu ştim exact, s-o spunem!. — „Am dat* cel mai mare număr de goluri. Dar şi la „încasări" suntem printre „fruntaşi" (din 16 echipe doar 3 au încasat mai multe goluri ca noi). Vă spune ceva această statistică, tovarăşi antrenori? Cînd unul sau altul din formaţie nu dă randament ni se spune: „Nu l-am schimbat pentru că dintre rezerve nu se pregăteşte, este indolent“. Ce nevoie avem de Indolenţi în lot, tovarăşi conducători şi antrenori? — în meciul ultim al turului, linia noastră defensivă a jucat foarte bine (au excelat David şi... Voicu). Iată alcătuirea ei: Zaharia, Nistor, David, Voicu. Ce ziceţi? — Apoi, ciţi jucători tineri din categoriile inferioare, cîţi juniori figurează în carneţelul dvs. (după ce l-aţi urmărit în joc) ca posibili înlocuitori ai celor care, duminică de duminică, fac caznă nervilor celor 15 000, tovarăşi antrenori? — în sfirşit, cîţi fotbalişti buni a crescut Sibiul în ultimii 10 ani? Răspunsul vă spune ceva, tovarăşi conducători de club? Dar avem 18 puncte, C.F.R. Arad, pe poziţia a zecea, are 14. Ştim, tovarăşii chestionaţi vor da cu vorba aspră la adresa noastră. Că ata-i aşa şi nu aşa, că cealaltă-i pe dincolo şi nu pe dincoace. Ca să ne lămurim, vă propunem un test: investigaţi 10 000 de spectatori sibieni asupra justeţii celor spuse pînă aici şi... comunicaţi-ne rezultatul! ... Ce faci, dom'le, după ce aduc un punct de la Timişoara te apuci să-i critici pe băieţi? Dacă punctul ăsta o să îngheţe slngele în vinele celor de la Oradea şi ne va face să ocupăm la vară fotoliul nr. 1 voi face, primul, mea culpa. V. DOREA T Clasamentul turului: I. Crisul Oradea 15 8 5 2 24—12 21. Politehnica Timișoara 15 8 4 3 22—11 20 6. Metalurgistul Cugir 15 8 6 3 18-1 15 18 6. Olimpia S. Mare 15 7 2 6 14—11 16 7. Minerul Anina 15 7 2 6 16—17 16 8. Electroputere Craiova 15 4 7 4 14—19 15 9. Minerul B. Mare 15 6 2 7 18—18 14 10. C.F.R. Arad 15 6 2 7 14—18 14 11. Olimpia Oradea 15 5 3 7 13—16 13 12. Gaz metan IM. 15 5 3 7 17—23 13 8. Corvinul Hunedoara 4. C.S.M. Sibiu 13. Gloria Bistrița 14. U.M. Timișoara 15. C.S.M. Rosiţa 16. Vagonul Arad 15 8 3 4 24 15 19 15 8 2 5 31—19 18 15 5 2 8 13—24 12 15 3 5 7 12—18 11 15 4 2 9 15—20 10 15 4 2 9 9—18 10 / 11 Rugby, divizia A C.S.M. Sibiu—Politehnica Iaşi 9-3(3-0) Slmbătă 28 noiembrie a. c. pe terenul „Metalul" s-au întîlnit, într-o partidă restantă, echipa locală cu formaţia studenţilor din Iaşi, Politehnica. Puţinii spectatori care s-au încumetat să asiste la această partidă au plecat mulţumiţi, dată fiind evoluţia bună a echipei gazdă, care a obţinut victoria graţie celui mai bun joc prestat de ea în acest campionat. întreaga partidă a fost controlată de gazde, care şi-au masat adversarul în propria jumătate de teren, obligîndu-1 la o apărare disperată. Gazdele reușesc deschiderea scorului prin Munteanu, care a transformat o lovitură de pedeapsă. Repriza secundă a fost de-a dreptul dramatică. Se joacă dur și nervos, fapt ce a dus la eliminarea a doi dintre jucătorii echipei gazdă. Ca urmare a acestui fapt, din învingători siguri, jucătorii sibieni încep să se teamă de înfrîngere. Acest lucru nu s-a întîmplat, datorită efortului pe care l-au făcut echipierii rămaşi în teren. Ei reuşesc chiar să înscrie prin Ţopa dintr-o lovitură de pedeapsă, după ce Munteanu majorase scorul la 6—0, consfinţind o victorie extrem de preţioasă realizată după multe emoţii. Ieşenii, de la care aşteptam mai mult (au învins chiar la Bucureşti pe Dinamo) au jucat modest, datorită şi faptului că elevii lui Bebe Boboc nu i-au lăsat nici un moment să construiască, destrămîndu-le toate acţiunile de atac în fază incipientă. Am spune în încheiere că întreaga formaţie sibiană merită felicitări, dacă nu am ţine seamă de lipsa de calm şi stăpînire de sine a unora, de indisciplina din terenul de joc. Oricum, asemenea acte e de dorit să nu se mai repete! Formaţia gazdă: Tomas, Cacoveanu, Cherciu — Prohor, Gangan — Găldeanu, Poclitaru, Manea, — Răşcanu, Topa — Moraru, Tămaş — Crîşmaru, Schosch, — Munteanu, IANGEJ B®Ţ®CAN