Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)

1971-05-16 / nr. 1004

Pagina 2 n­umi„i„..... In timpul sonorizării unui film la cineclubul Casei pionierilor din Sibiu Foto: HORST? BUCHFELNER Realizările actuale trebuie permanentizate In atmosfera de puternic elan con­­structiv, generată de emoţionanta sărbătorire a gloriosului semicente­nar al partidului, organizaţia Comu­nală de partid, organul local al pu­terii de stat au desfăşurat şi desfă­şoară in continuare o activitate po­­litico-organizatorică susţinută pentru îndeplinirea sarcinilor economice, politice şi gospodăreşti ale aşezării noastre mărginene, Tilişca. Fără îndoială că sarcina de căpă­ta în perioada actuală este îndepli­nirea sarcinilor economice, în acest sens, comitetul comunal de partid, prin comisia economică lărgită a desfăşurat o acţiune politico-organi­­zatorică permanentă în mijlocul ţă­ranilor individuali în vederea asigu­rării fondului centralizat al statului cu produse agroalimentare. Astfel, membrii de partid din comună şi sa­tul aparţinător Rod, ca şi comitetul executiv au desfăşurat o rodnică muncă politică de la om la om, pen­tru obţinerea de rezultate cît mai bune. La încheierea unei etape­ mar­cată de evenimentul amintit, comi­tetul comunal de partid a fost în măsură să raporteze că majoritatea sarcinilor economice au fost reali­zate cu succes. Se ştie că ţăranii noştri sînt buni crescători de animale, în special el. Tocmai de aceea şi sarcinile cărora trebuia să le facem faţă se refereau la livrarea către stat a însemnate cantităţi de produse agroalimentare. Doar cu o săptămînă în urmă comu­na noastră a livrat statului 1400 miei, 450 oi, 70 000 litri lapte de va­că, peste 13 500 kg brînză telemea, 15 tone lină şi 30 tone carne de porc şi tineret taurin. Deşi la unele produse sarcina de plan anuală a fost realizată integral, acţiunea de încheiere a contractelor continuă. Avem posibilităţi şi resurse să depă­şim cifrele de plan la lapte de va­că, la carne, la brînză şi la alte pro­duse. Dar pe agenda de lucru a organu­lui de partid au stat şi alte proble­me. în perioada care s-a scurs de la începutul anului, comitetul comu­nal de partid a îndrumat consiliul popular să mobilizeze cetăţenii la acţiunea de muncă patriotică pentru înfrumuseţarea celor două sate. Ini­ţiativa a pornit şi de data aceasta de la comunişti, care, prin prezenţa lor, au mobilizat sute de cetăţeni la repararea străzilor, plantări de pomi, reparări de flntîni publice etc. Ca rezultat al muncii depuse, a­­cum, după patru luni de zile, putem consemna o cifră. Valoarea econo­miilor planificate pe întregul an, de 200 000 lei, propusă a se realiza prin muncă patriotică, în cadrul întrecerii dintre comune, a fost îndeplinită pî­­nă la 15 aprilie. De mare utilitate pentru cetăţenii comunei a fost darea în folosinţă a sălii de joc şi nunţi, lucrare care s-a realizat din contribuţia voluntară în valoare de 60 000 lei, în perioada premergătoare sărbă­toririi semicentenarului partidului, sub îndrumarea directă a comitetu­lui comunal de partid s-au organi­zat o serie de manifestări închinate evenimentului, serbări şcolare, o ex­­■ poziţie de artizanat şi port popular, expuneri cu caracter politic-ideologic etc. Ţinând cont de măreţele sarcini ce se pun în faţa noastră în perioada ce urmează, organul comunal de partid, împreună cu cel de stat, va canaliza eforturile colective ale ce­tăţenilor pentru îndeplinirea cu suc­ces a tuturor îndatoririlor ce ne re­vin, va lupta neobosit pentru ridica­rea frumoasei aşezări în care trăim şi muncim pe o nouă treaptă de ci­vilizație. IOAN HAŞEGAN secretar al comitetului co­munal de partid Tilişca 99 Mulțumim din toată­­ inima partidului (Urmare din pag. I) Ce este mai important II consti­tuie faptul că obiectivele prevăzute au­ şi început să producă, contri­buind încă în această lună cu 5 000 lei la realizarea veniturilor supli­mentare preconizate. De altfel, a­­dunarea generală a aprobat înfiin­ţarea şi a altor obiective — o ca- sangerie-lăcătuşerie, o sifonerie — care vor spori veniturile coopera­torilor. Pentru a realiza un venit supli­mentar de circa 241 000 lei — cota­­parte, de 3,5 la sută din producţia globală planificată, care trebuie achitată la Casa de pensii peste prevederile planului anual de pro­ducţie, cooperatorii au hotărît să aplice măsuri concrete pentru rea­lizarea unor producţii suplimentare de 2 000 kg la fiecare hectar din cele 45 cultivate. De asemenea, ve­niturile vor fi suplimentate şi prin reducerea unor cheltuieli de pro­ducţie şi datorită majorării preţu­lui de achiziţie la laptele de vacă. Ceea ce merită a fi subliniat este realismul măsurilor preconizate. In privinţa realizării producţiei de lapte, menţionăm că în primele 4 luni ale acestui an, ferma zoo­tehnică a realizat o producţie mar­fă de 920 hl, faţă de 850 hl indi­cator planificat Toţi participanţii la dezbateri, printre care Maria Munteanu, Ma­ria Murgoi, Nicolae Almăşan, Ma­ria Fleischer, Maria Maria ş. a., au subliniat caracterul profund uma­nist al măsurilor preconizate de conducerea de partid şi de stat. „Aplicarea acestora ne va face viaţa mai frumoasă, mai îmbelşugată, a spus cooperatorul Ion Bădilă. Mul­ţumim din inimă partidului pentru grija pe care ne-o poartă şi ne ex­primăm hotărîrea fermă de a mun­ci cu multă abnegaţie pentru rea­lizarea în cele mai bune condiţii a producţiei agricole planificate“. a Dezbateri în adunările generale ale cooperatorilor • Adunarea generală a coopera­torilor din Ocna Sibiului, care a avut loc vineri, 14 mai a. c., a dez­bătut cu vie şi însufleţită satisfac­ţie recentele măsuri adoptate de conducerea de partid şi de stat. Dind glas sentimentelor de pro­fundă bucurie, cooperatorii au ho­tărît să-şi intensifice eforturile pen­tru realizarea exemplară a sarcini­lor de producţie. Adunarea gene­rală a aprobat măsurile stabilite de consiliul de conducere privind dezvoltarea activităţilor industriale, amenajarea unei case de odihnă pentru cooperatorii ce vor veni din alte unităţi la tratament în staţiu­nea balneo-climaterică Ocna Sibiu­lui, creşterea producţiei vegetale şi animale, creîndu-se astfel cadrul optim de aplicare în viaţă a noilor măsuri stabilite de conducerea de partid şi de stat. • In aceeaşi zi a avut loc adu­narea generală a cooperatorilor din Axente Sever. Răspunzînd grijii deosebite pe care partidul o poartă ţărănimii, membrii cooperatori s-au angajat să-şi organizeze mai bine activitatea, să nu precupeţească nici un efort pentru a obţine rezul­tate cît mai bune în toate sectoa­rele de activitate. In acest scop adunarea generală a aprobat inclu­derea în planul de producţie a ac­tivităţilor industriale şi de prestări de servicii, aderarea la magazinul intercooperatist şi alte măsuri me­nite să ducă la îmbunătăţirea con­diţiilor de realizare a producţiei în acest an şi, implicit, la ridicarea nivelului de trai al membrilor co­operatori. P. BUD Pregătiri în tabere De la Centrul judeţean de ta­bere suntem­ informaţi că „ano­timpul vacanţei“ va fi onorat cu o primire pe măsura bucuriei pe care o suscită. Deşi pînă spre mijlocul lui iunie mai e ceva... timp, au fost luate din vreme măsuri pentru ca taberele care-i vor găzdui pe pionierii şi şcolarii sibieni, pe oaspeţii din alte judeţe să aibă toaleta gata. Pînă la această oră s-au efec­tuat lucrări de reparaţii şi revi­zii în toate taberele (Sălişte I şi II, Sadu V, Cisnădioara). Notăm: zugrăviri interioare şi exterioare, revizuirea instalaţiilor de apă, electrice, sanitare, amenajări de ronduri de flori, reparări de uti­laje. Au fost procurate materia­lele necesare vieţii cotidiene a taberei (material de întreţinere, atribute pioniereşti). Tribuna Sibiului Interesul mărunt, credulitatea şi atitudinea de „gură-cască“—de mină cu infracţiunea In toamna anului trecut, la uşa lui Şerban Buzdughină din Răşi­nari (str. 1 Mai nr. 1049), bate un tânăr blond, cu părul scurt piep­tănat într-o parte. Caută o cameră de închiriat. E... grafician la Uzi­na mecanică, vrea să facă zilnic naveta la Sibiu, vrea linişte, plă­teşte oricît. Tînârul e primit, în fiecare dimineaţă se scoală şi plea­că la serviciu ... Spre seară se în­toarce în camera sa, liniştit şi plin de solicitudine, cu cei din jur. Chi­ria şi-o achită cu o corectitudine de funcţionar de bancă... Purtarea exemplară a graficianu­lui este curînd remarcată de ve­cina din casa de alături, care se gîndeşte că are la Mîrşa un frate cu mulţi copii şi n-ar strica să în­cerce s-o apropie pe una din ne­poatele sale de „băiatul ăsta de ispravă“. Plănul reuşeşte din plin: fata, frumuşică, dar cam tinerică (nici 15 ani) este grabnic convocată la Răşinari şi iniţiată în toate amă-­ nuntele. Un singur lucru nu ştie mătuşa, dar îl află şi pe ăsta: cum II cheamă... Păi cum să-l cheme,, simplu: Păscut Mircea. Lucrurile iau curînd turnura dorită: băiatul se îndrăgosteşte de fată şi ea II iu­beşte. Mătuşa şi familia (mai puţin tatăl, absent de la toată această înţelegere) se bucură. „Copiii“ se mută din Răşinari in Sibiu. Găsesc, după căutări, ceva pe placul lor într-un fel de magazie pe care le-o închiriază C. Ghenescu (str. Amnaş nr. 8), contra 250 lei pe lună. Dar de ce întîrzie căsătoria? El spune că trebuie să meargă la Arad să-şi aducă certificatul de naştere... Iar, banii sunt pe terminate... Ce-ar fi să-şi mai facă rost de ceva mîn­­care pescuind. E luna mai 1971, Păscut ,în barcă, împreună cu cîţiva copii pe lacul din Dumbravă... Pescuieşte. Momentul e însă decisiv: repe­raţi de doi lucrători de miliţie, bra­conierii sunt aduşi la mal, întrebaţi de acte. Păscuţ — singurul major ... Scoate, deci, omul buletinul de identitate, îl prezintă, dar stupoa­re: Păscuţ o ia la sănătoasa fără preţiosul document. Este însă prins după numai cîţiva paşi şi dus la miliţie. La miliţie legenda băiatului de treabă se spulberă. Lui Păscuţ Mircea îi ia locul Loder Gyula Ist­ván, infractor recidivist, de 27 de ani, cu domiciliul stabil la Petro­,­şani, str. 9 Mai, bl. 4, ap. 21, con­damnat de 7 ori pentru furturi­­spargeri din şi de locuinţe (ultima condamnare în 1967 — 7 ani şi şase luni), evadat din închisoare la 6 octombrie 1970. A comis între timp alte furturi: 22 de mii lei în nu­merar şi 500 lei în obligaţiuni C.E.O. din locuinţa medicului Emi­lia Rusu, Bucureşti, str. Stela Spă­taru­; un aparat de radio, un aparat foto, două ceasuri de mină şi o sumă de bani dintr-o locuinţă din cartierul „Brazda lui Novac" — Cra­iova; un portmoneu conţinînd acte cu numele de Păscuţ Mircea, într-o locuinţă din Arad! — Mi s-a spus că ai două me­serii cinstite, frezor şi şofer. De ce ai ales-o pe a treia, de ce ai recurs la furt, Loder? — Mi-a plăcut să trăiesc din plin, să petrec. Vedeţi şi dv., an­turajul ... Apoi familia. Am schim­bat mai mulţi taţi vitregi. Intr-o vreme, după ce am dat cîteva lovi­turi, m-am lăsat de furat... Dacă vreţi mă credeţi. Lucram pe un şantier. Am fost însă descoperit şi condamnat. Am încercat în preajma acestui tînăr, cu o viaţă atît de găunoasă, plină de tragism, un sentiment de repulsie amestecată cu milă. Repulsie pentru tot ceea ce făp­tuise antisocial această mînă de om, şi milă pentru că aveam cer­titudinea, după felul în care răs­pundea la întrebări, că nu regretă nimic. Era chiar o undă de cinism în cuvinte: „Furam simplu, cu chei potrivite, sau forţam uşa cu um­ă­rul* ... „Am strigat­ de cîteva ori, doamna doctor! doamna doctor! apoi ara mers drept la dulap şi am luat 22 000 lei dintr-o casetă... ... Zeci de mii de tineri din în­treaga ţară învaţă, muncesc şi se bucură de soarele cald al libertăţii lor de oameni şi al patriei. Loder este însă scos din circuitul valori­lor sociale, dus într-un loc păzit spre binele lui şi al celorlalţi. El iese, însă, profitînd la lumina lunii de neglijenţa cuiva — o salopetă uitată, şi se furişează, din nou în viaţă, între oameni. Un prim vino­vat, atitudinea de gură-cască a ce­lor care-l păzeau la penitenciar, îl ajută şi norocul, dublat de altă ne­glijenţă: o uşă deschisă şi 22 000 de lei într-o casetă... apoi lovi­tura de la Craiova, dar Loder re­apare în viaţă, sub masca lui Păs­­cuţ, la Răşinari, plata cu regulari­tate a chiriei îl face onest în faţa gazdei, care nu-i cere actul de identitate, nu-l declară pe chiriaş la miliţie; nici M. Culea, mătuşa „binevoitoare“ — care avea să-şi dea mai tîrziu cu pumnii-n cap — nu s-a interesat cine este acest Păscut „graficianul“ căruia îi arun­că nepoata în braţe; familia fetei, de la Mîrşa, a crezut orbeşte; iar gazda din Sibiu, de pe strada Am­naş s-a gîndit că cei 250 de lei încasaţi drept chirie pentru o ma­gazie îngrozitor de inospitalieră, îi dau chiriaşului dreptul să fie ci­ne-o vrea, chiar criminal, bani să iasă! In sfîrșit, fata, fata s-a îndrăgos­tit realmente de Loder, care a știut că unei copile, de nici 15 ani, trăită într-o familie dezorganizată, e de ajuns să-i iei o haină frumoasă, ca o jucărie... Fata aflase tot, pe te­meiul iubirii, nu. Loder i-a destăi­nuit la un moment dat că a evadat, că a furat, tot, tot... Ea a tăcut, pentru că îl iubea şi-l iubeşte şi acum. A tăcut, pentru că i-a fost tea­mă să nu-l piardă pe cel care-i cumpăra haine, îngheţată şi prăji­turi ... Problema e cine repară. Loder va merge din nou la închisoare să-şi ispăşească pedeapsa. Există cel puţin garanţia că el nu va mai reveni brutal în societate, pe uşa din dos. Poate că peste ani, o freză sau un camion vor porni sub mina acestuia... Optimism de rigoare! Cea mai grea pierdere se află însă printre noi, în rîndul nevinovaţilor! fata. Se va naşte un copil vitregit de soartă? Ce părere au mătuşa, familia de la Mîrşa, proprietarii S. Buzdughină, G. Ghenescu, care au favorizat —­ cu voie sau fără voie — această tragică situaţie? Dv. ce părere aveţi, stimaţi cititori? VIOREL CUC® Curier juridic CI. MOLDOVAN — Mediaş, str. Si­biului nr. 38. Premiile sau gratifica­­ţiile anuale se acordă, în principiu, tuturor angajaţilor, chiar şi celor ple­caţi din unitate înainte de sfîrşitul anului, aceştia putînd primi o cotă proporţională cu timpul lucrat. Regula­mentul de acordare a gratificaţiilor prevede că angajaţii care au­ avut în cursul anului abateri în muncă şi a­­bateri în legătură cu îndeplinirea obli­gaţiilor personale de serviciu, pre­cum şi acei care nu au contribuit în mod pozitiv la îndeplinirea sarcinilor de plan, pot fi excluşi de la premie­re. în cazul dv. puteţi cere explicaţii conducerii T.A.P.L. Mediaş asupra motivelor de excludere de la premie­re şi în caz de nemulţumire să vă adresaţi organului ierarhic superior; simplul motiv că v-aţi transferat nu poate justifica excluderea de la gra­tificaţii. EMIL CIOC­A — Agnita, str. Cri­­şan nr. 4*., Dacă scoaterea dv. din producţie (la 14 V 1956) s-a făcut în baza prevederilor art. 100—102 din Codul muncii şi v-aţi reîntors în a­ceeaşi unitate, vechimea neîntreruptă în muncă în aceeaşi unitate vi se socoteşte de la data de 15 VI 1943. Incorporarea pentru stagiul militar (cu 12 zile de preaviz şi cu 14 zile la lăsarea la vatră) nu influenţează vechimea continuă în unitate, însă pentru spor se scad din calcul cei 2 ani de stagiu militar cînd nu aţi avut calitatea de angajat. în cazul dv. tre­buie să cereţi conducerii să stabi­lească pe bază de acte trecerea din unitate în organizaţia de care vor­biţi, în­ condiţiile art. 100 din Codul muncii. DUMITRU ANDREICA — Mediaş, Aleea Feleacului nr. 5. La promova­rea într-o funcţie, dacă îndepliniţi condiţiile de stagiu, încadrarea se fa­ce la nivel bază. Dacă noul salariu este mai mic sau echivalent cu al funcţiei avute conducerea poate acor­da o gradaţie în plus în cazul func­ţiilor de execuţie şi 1—2 gradaţii în funcţiile de conducere, în baza pre­vederilor art. 6 din anexa 11 la H.C.M. 914/1968. ELISABETA ROTH — Mediaş, u­­rmna „Emailul roşu". Orele de pro­gram redus din cauza capacităţii de muncă scăzută, acordate în condițiile art. 9 din H.C.M. 880/1965, se plătesc — potrivit prevederilor al. 3 al aces­tui articol — în cuantum echivalent cu venitul pentru 2 ore, cu salariul lunar avut la data reducerii progra­mului de lucru (deci cu sută la sută şi nu cu 65 la sută). In situaţia tre­cerii în altă muncă m­ai uşoară pen­tru această perioadă, cu un salariu mai mic, diferenţa pentru cele 2 ore nu poate fi mai mică de 25 la sută din salariul tarifar avut anterior. G. GAFTON — Avrig, str. Gh­eor­­gh­e Lazăr nr. 69. Potrivit art. 42 din Decret 141/1967 puteţi cumula pensia militară cu pensia din C.A.P., întru­­cît legea permite acest fel de cumul, indiferent de vîrsta ce aveţi şi de cuantumul fiecărei pensii. Bineînţeles, dacă îndepliniţi condiţiile de a primi a doua pensie de la C.A.P., adică pentru munca efectuată şi nu după pămîntul cu care aţi intrat la înscrie­rea în cooperativa agricolă. GEORGE DAN consilier juridic Panoramic competiţional RUGBY — Sibiu: stadion Me­­talul, ora 9,30, C.S.M Sibiu — Agronomia Cluj (divizia A); FOTBAL — Sibiu: stadion Me­talul, ora 11, A.S.A. Sibiu — Me­talul Aiud (divizia C) şi ora 13, C.S.M. Sibiu — Corvinul Hune­doara (divizia B); teren Voinţa, ora 11, Voinţa Sibiu — Autome­­canica Mediaş (campionat jude­ţean de seniori); teren Indepen­denţa, ora 10, A.S.A. Sibiu — Şcoala sportivă Sibiu şi ora 13, Şoimii Sibiu — Metrom Braşov (ambele în cadrul campionatului republican de juniori). HANDBAL — Sibiu: teren Lu­ceafărul, ora 10, C.S.M. Sibiu — Mureşul Tg. Mureş (f) — divi­zia şcolară şi ora 11, A.S.A. Si­biu — Tehnometal Timişoara (m) — divizia B; teren Şcoala spor­tivă, ora 9,45, Şoimii Sibiu — Vo­inţa Sibiu (m) — campionat ju­deţean de seniori şi ora 11, Şcoa­la sportivă Sibiu — Şcoala spor­tivă Braşov (m) — divizia şcola­ră, Mediaş, teren Record, ora 10, Record Mediaş — Şcoala sporti­vă Sibiu (f) — campionat jude­ţean şi ora 11, Sparta Mediaş — Chimia Victoria (f) — divizia B, Agnita, ora 10, Şcoala sportivă Agnita — Voinţa Sibiu (f) — campionat judeţean. VOLEI — Sibiu: terenurile Şco­lii sportive, începînd cu ora 9, partide în cadrul fazei judeţene pentru calificarea în campionatul republican de juniori şi şcolari. GIMNASTICA — Sibiu: sala de gimnastică a Şcolii sportive, începînd cu ora 8, întreceri în cadrul fazei de zonă a campiona­tului republican de copii. azi... 16 MAI • La 16 mai 1966 a avut loc Congresul al V-lea al sindicatelor din România, la care s-a consti­tuit Uniunea Generală a Sindi­catelor din România. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu co­munică: vreme frumoasă și căldu­roasă, dar ușor instabilă după­­amiaza cînd, local, vor cădea a­­verse de ploaie însoţite de des­cărcări electrice. Vîntul va sufla în general slab, din sectorul nord­­vestic. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 10 grade, iar maximele vor oscila între 23 şi 25 grade. Muzeul Brukenthal cu expozi­ţiile sale permanente de artă, ar­tă populară, galeria de artă și 10.00 Viata satului. 11.15 Albumul compozitorilor ro­mâni: Wilhelm Berger. 12.00 De strajă patriei. 12.30 în reluare, la cererea tele­spectatorilor. Cadranele din tur­nuri vechi. 13.00 Emisiune în limba maghiară. 14.30 Postmeridian. Magazin duminical. 17.50 Fotbal. Campionatul euro­pean. Cehoslovacia — Ro­mânia — transmisiune directă de la Bratislava. 19.50 1 001 de seri. 20.00 Telejurnalul de seară. 20.30 Film artistic: Operaţiune Cicero. 22.10 Telejurnalul de noapte. 22.25 Din înregistrările celui de-a IV-lea Festival şi Concur Internaţional de muzică u­­şoară „Cerbul de aur". 23.00 închiderea emisiunii; saloanele baroc, arheologie şi is­torie; clădirea din str. Cetăţii nr. L secţia de Ştiinţele naturii cu expoziţia specială „Ocrotirea mo­numentelor naturii"; clădirea din str. Şcoala de înot nr. 7 cu ex­poziţia permanentă „Arme şi tro­fee de vînătoare". Vizitarea zil­nic între orele 10—18. CINEMA SIBIU; PACEA; Adio; Granada (orele 9,00; 11,30) 14,00) 16,30) 19,00; 21,00) ) ARTA; Renegata (orele 10,00) 12,30; 15,30; 18,00) 20,30)) TI­NERETULUI; Mexic '70 (orele 8,30; 10,00) 12,00) 14,00) 15,30) 17,15 19,00) 20,45); INDEPENDENŢA Simpaticul domn „H“ (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEM­BRIE; Această femeie (orele 10,00; 14,00) 16,00) 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ; PROGRESUL; Ursu şi păpuşa (orele 9,00) 11,15) 14,00 16,30) 19,00) 21,15)­ TINERETULUI Mayerling (orele 10,00; 16,30) 18,30; 20,30) 1 UNIREA; Joc dublu în ser­viciul secret (orele 10,00) 16,00) 18,00 şi 20,00). CISNADIE; POPULAR; Ai grijă de Suzi (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA; 8 MAI; Vagabondul, seriile I şi II (orele 10,00; 16,00 şi 19,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE; Departe de lumea dezlănţuită (o­rele 16,00; 18,00 şi 20,00). COPŞA MICA; POPULAR; S­­­tinţa (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Aurul (erate 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Vînătorul de căpri­oare (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST; King Kong evadează (orele 17,00 şi 19,00). azi, azi... TELEVIZIUNE MUZEE 8,30 Deschiderea emisiunii. Sport şi sănătate. 9,00 Matineu duminical pentru copil Gadni din filmul King Kong evadează Anul IV, nr. 1004 „Cel mai bun agent de circulaţie“ Luni şi metii se desfăşoară în Sibiu, probele practica pe pis­ta de la Aeroport, faza judeţeană a concursului devenit tradiţional „Cel mai bun agent de circula­ţie“, la care participă toţi agenţii de circulaţie din judeţul Sibiu. Cei clasificaţi pe primele două locuri vor reprezenta Judeţul Si­biu la faza pe ţară. După cum se ştie, la concursul pe ţară de anul trecut pa primul loc s-a situat un sibian, serg. ma­jor Ventel Deac. Va reuşi acest as al îndemlnă­­rii să-şi menţină titlul, suportînd asaltul atîtor participanţi şi al bine pregătit!? 587 de contrave­nienţi pe şosele Alaltăieri după-amiază, lucrăto­rii Inspectoratuli judeţean de miliţie, împreună cu conducătorii auto voluntari au întreprins o ac­ţiune de largă anvergură pe toa­te arterele de circulaţie ale jude­ţului. Scopul: depistarea contra­venţiilor la regulile de circulaţie pe drumurile publice. Rezultatele sínt, totuşi, prea... de tot. Cu alte cuvinte, prea mulţi IV­OTA sunt cel pentru care drumurile publice sunt piste de... contraven­ţie. Mai precis: 587 contraveni­ent!; tot atîtea sancţiuni (bine­înţeles): 296 amenzi pe loc (15 065 le­!), 64 procese verbale (10785 leii), 227 avertismente. Au fost ridicate 10 permise de conducere, 14 certificate de înmatriculare, s-au făcut 10 notări în tioretele de evidenţă a contravenţiilor. Ce ne facem cu „campionii® vitezei depăşite (28 de cazuri), cu cel care mai pleacă în cursă cu defecţiuni (70), cu pietonii »#* disciplinaţi (52), cu biciclişti, cu căruţaşii care... ? Pentru că, realmente, atîţia con­ducători de vehicule în afara re­­gulilor de securitate a circulaţiei publice — în numai... 4 ore —, parcă, parcă e prea mult. Calitatea produselor — o problemă mereu actuală (Urmare din pag. I) totul prelucrări la cald­ şi la nive­lul conducerii serviciului C.T.C., specialişti care ar putea contribui efectiv la ridicarea calităţii piese­lor turnate la uzina „Independen­ţa“. Nu lipsită de interes ni s-a părut intervenţia directorului teh­nic al uzinei sibiene, ing. D. Fu­­lea, care a vorbit despre necesi­tatea înfiinţării grupelor de­ urmă­rire a produselor, precum şi a in­terpretării corecte şi elastice a normelor. Anumite instrucţiuni şi norme, care trebuie să aibă un cu­­caracter general şi care se întind pe o durată de mai mulţi ani, nu trebuie legate de condiţiile din STAS sau de normele interne care se modifică frecvent. In acest sens s-a propus revizuirea normelor în lumina completărilor aduse ulte­rior, revizuirea standardelor in vi­goare etc. Ar fi multe de menţionat. Un lucru e cert: dezbaterile purtate au scos în evidenţă interesul cu care specialiştii au căutat să-şi îm­bunătăţească activitatea în scopul ridicării calităţii produselor. S-a desprins concluzia că, îmbunătăţi­rea calităţii nu este rezultatul ac­tivităţii unei singure secţii sau a unui singur serviciu, ci a unui lanţ întreg de activităţi, începînd cu proiectarea şi terminînd coi execuţia. Şi pentru ca, concluziile desprinse să-şi găsească cît mai rapid materializarea în practică* specialiştii uzinei „Independenţa*®' au întocmit un plan de măsuri bi­ne fundamentat, cu termene de a­­plicare şi răspunderi precise. Din­colo însă de măsurile concrete pre­conizate s-a desprins ideea extin­derii metodelor noi, moderne de control a calităţii produselor, cure ar fi: controlul statistic, controlul cu Freon şi altele, pentru ca pro­ducția să fie într-adevăr competi­tivă. *

Next