Tribuna Sibiului, iunie 1971 (Anul 4, nr. 1017-1042)
1971-06-11 / nr. 1026
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La »»Emailul roşu“ Pe fondul unei „dispute“ fără orizont se tolerează o nejustificată risipă de metal Gospodărirea judicioasă a materiilor prime şi materialelor, între care metalul ocupă un loc de frunte, combaterea hotărîtă a risipei prin reducerea consumurilor specifice, fără a influenţa negativ calitatea produselor, constituie in prezent o problemă de mare complexitate şi importanţă, adusă în primplanul activităţii de producţie din oricare întreprindere de către numeroase indicaţii şi documente elaborate de conducerea de partid şi de stat. In contextul acestora, toate colectivele de muncă sunt solicitate să-şi înteţească considerabil eforturile pentru valorificarea superioară a fiecărui gram de metal, prin transformarea lui în valori de un înalt grad calitativ şi o ridicată valoare, de întrebuinţare. Şi cu toate că de cele mai multe ori rezultatele sunt meritorii, nu pot fi trecute cu vederea unele anomalii care conduc la o risipă nejustificată, subminînd eforturile evidente pentru economisirea metalului. O asemenea situaţie se face simţită la uzina medieşană „Emailul roşu", ea constituind obiectul unor investigaţii care au evidenţiat neajunsuri importante. De la bun început ne-am aflat în faţa unei SituaţiiIntrucâtva paradoxale: norma de consum la tablă (uzina medieşană este o mare consumatoare) a fost stabilită pentru acest an de către C.S.P. la 1,078 tone tablă/tona de produs finit. Ce se intîmplă în realitate? Inginerul şef al uzinei, Ioan Blag, a declarat categoric că o asemenea cifră a fost stabilită mecanic, arbitrar, ea nefiind citaşi de puţin corelată cu posibilităţile actuale ale întreprinderii, cu nivelul calitativ la care se obţine tabla de la furnizori. Ca urmare, la începutul acestui an, din colectiv format din specialişti ai C.S.P., ai ministerului, centralei şi uzinei, a întocmit o lucrare prin care s-au stabilit consumurile specifice... reale la fiecare produs în parte. Nu este lipsit de interes să arătăm că la aproape toate poziţiile s-au determinat consumuri mult peste media stabilită (la ceainice, de pildă, ele variază într-o gamă cuprinsă între 1,571 şi 1,102). Aşa se explică faptul că, din trimestrul II, uzina „Emailul roşu“ face raportarea în... 2 variante — una, în raport cu norma stabilită de C.S.P., cealaltă, în replică, după calculele proprii. De pildă, la sfîrşitul primelor patru luni ale anului, deşi situaţiile statistice indicau o depăşire importantă a consumului de metal planificat, calculele, în conformitate cu noul stadiu, „dovedeau" că de fapt uzina... economisise aproape 10 tone metal! Nu ne-am propus să ne situăm de partea uneia sau alteia din cele două variante aflate în contradicţii flagrante. Ţinem doar să subliniem că un asemenea sistem de evidenţă nu poate în nici un caz stimula iniţiativa, căutările colectivului de muncă respectiv. Pentru acest an, bunăoară, întreprinderea nu şi-a asumat nici un angajament de economisire a metalului, iar anul trecut, în contextul aceleiaşi „dispute", s-a înregistrat o depăşire a consumurilor specifice cu 565 tone. Situaţia se impune a fi deci reglementată de urgenţă de către organele tutelare, altminteri uzina medieşeană se va prezenta din nou cu un bilanţ anual nesatisfăcător. Ceea ce au evidenţiat însă investigaţiile noastre este că pe fondul anomaliei amintite, uzina rămîne indiferentă la multe deficiențe proprii, reprezentînd tot atîtea „robinete“ ale unei risipe nejustificate. Incontestabil rămîne faptul că, departe de a se diminua, consumurile specifice de tablă au crescut de la an la an. Inginerul Ioan Blag ne-a prezentat justificările, foarte sistematizat (pe punc (Gontinuare In pag. a IlI-a) EMIL DAVID rs Is I Elena Marinescu şi Margareta Mezei, eleve ucenice în anul I la C.E.I.L. Sibiu, fabrica de creioane, acordă toată atenţia felului în care se desfăşoară procesul de producţie pentru a deveni, în viitor, muncitoare cu o bună pregătire profesională is Is M55 ts TSjursA 5 ! ! !!! Secretul de stat să fie SECRET! Aşa după cum se ştie, secretele au reprezentat obiectul activităţii pentru spionajul din toate timpurile. Azi, omenirea depinde în cea mai mare parte de activitatea industrială, iar spionajul economia a căpătat şi capătă o importanţă tot mai mare, devenind una din afacerile cele mai tenebroase şi mai necurate. Obiectivele sale au devenit secretele industriale de diferite tipuri — de la informaţii în legătură cu noi maşini şi unelte, invenţii, formule şi concepţii, pînă la cele mai tainice cercetări tehnico-ştiinţifice. In lumea occidentală, care cunoaşte cea mai aprigă concurenţă, pierderile provocate diferitelor firme de spionajul industrial se apreciază la sute de milioane de dolari anual. Sunt numeroase cazurile cind, din cauza spionajului, invenţii la care cercetarea lucrează ani de zile se soldează cu pagube enorme pentru cei care cheltuiesc bani şi inteligenţă, din cauza unor fisuri in sistemul de apărare a secretului, şi de care profită partea concurentă. In ţara noastră, proprietatea socialistă a înlăturat concurenţa, interesele private de grup şi, deci, şi spionajul economic intern, dar nu şi spionajul din partea unor firme şi organizaţii străine interesate. Cazurile depistate in ultimii ani — şi despre care presa, radioul, televiziunea au informat la timp — sînt concludente în acest sens, atrăgîndu-le serios atenţia de a fi vigilenţi. Socialismul, această măreaţă cucerire, a lărgit sfera valorilor materiale şi spirituale care trebuie apărate — creaţie a inteligenţei şi spiritului novator al poporului nostru. Pentru prevenirea unor daune economice care ar putea decurge dintr-o tratare superficială a ceea ce înseamnă secret şi cum trebuie el apărat, au fost elaborate acte normative care reglementează apărarea secretului de stat, aşa cum sunt Decretul 430 şi H.C.M. 1009/1969. Aceste acte normative stabilesc categoriile de date şi informaţii care constituie secrete de stat, precum şi atribuţiunile care revin salariaţilor, conducătorilor de întreprinderi şi instituţii pentru cărarea lor. Controalele efectuate în judeţul Sibiu de către organele de stat împuternicite să constate modul cum sunt respectate dispoziţiunile în această materie au scos în evidenţă o serie de rezultate pozitive care demonstrează că marea majoritate a salariaţilor din întreprinderi şi instituţii au înţeles importanţa apărării secretului de stat ca pe o sarcină de mare răspundere. Datele şi documentele secrete, materializate în rapoarte şi informări, diferite situaţii statistice, documentaţii şi procese tehnologice cu caracter de noutate au fost găsite bine asigurate, iar majoritatea persoanelor care au fost avizate să lucreze cu ele respectă in cea mai mare parte prevederile şi regimul stabilit de lege. Aceasta este concluzia la care s-a ajuns şi cu ocazia ultimului control, efectuat în urmă cu citeva zile în 42 de întreprinderi şi instituţii din judeţul Sibiu. Din păcate, au fost găsiţi salariaţi şi chiar conducători de întreprinderi care îşi imaginează cu greu sau nu-şi imaginează de loc îndemînarea vicleană a spionajului industrial, făcînd astfel mai uşoară meseria de hoţ şi spion. Mai există chiar şi persoane investite cu răspunderi, care, atunci cind discută probleme privind securitatea întreprinderilor, au în vedere, în primul rînd, protecţia produselor şi mai puţin protecţia secretelor de stat, a invenţiilor, care de fapt reprezintă unul din bunurile cele mai de preţ ale unităţilor respective. In primul rând se constată că in multe unităţi sunt încălcate prevederile art. 8 din Decretul 430 și H.C.M. 1009, prin faptul că accesul la documentele secrete este permis unui număr, prea mare de persoane. De exemplu, la serviciile plan, unde se lucrează frecvent cu documente secrete, sunt avizate aproape toate persoanele din cadrul acestora — așa cum s-a constatat la Uzina mecanică Mirşa, „Independenţa", Centrala industrială gaz metan şi în alte părţi. In această direcţie s-a ajuns pînă acolo incit, dîndu-se dovadă de o crasă lipsă de vigilenţă, a fost permisă consultarea unor documente secrete de către persoane interesate să le cunoască în alte scopuri decit pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. (Continuare în pag. a III -a) Maior ION ATOMEI Pe marginea unui control inopinat în organizarea activităţilor industriale din cooperativele agricole LA „CIRCULARULINIŢIATIVELOR MATERIALIZATE SE FASONEAZĂ DIN LEMN IMPORTANTE VENITURI în 1970 cooperativele agricole din judeţul nostru au obţinut un venit total de 11296 000 lei din valorificarea produselor cu caracter industrial şi din prestări de servicii. Bineînţeles, cifra nu are o semnificaţie deosebită la prima vedere. Dar dacă avem în vedere că în economia unor unităţi — cum sunt cooperativele agricole din Noul Român, Arpaşu de Jos, Cîrţa, Cîrţişoara, Cisnădioara, Marpod, Cristian, Tîrnava •— ponderea acestor venituri este de SOUO sau chiar peste 80 la sută (cazul Noul Român) din totalul veniturilor anuale realizate, importanţa care se acordă acum dezvoltării acestor sectoare apare în lumină. Recenta lege privind organizarea activităţilor industriale, a prestărilor de servicii în cadrul cooperativelor agricole creează un cadru deosebit de fertil pentru valorificarea superioară a tuturor posibilităţilor de producţie din cadrul unităţilor, pentru mobilizarea activă a întregii capacităţi creatoare a oamenilor muncii din mediul rural în obţinerea unor venituri cit mai mari în agricultura cooperatistă. Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole a desfăşurat o largă acţiune de depistare a posibilităţilor de extindere a activităţilor industriale şi a prestărilor de servicii existente, de diversificare a acestor activităţi prin înfiinţarea de noi sectoare, în urma analizei temeinice efectuate de organele agricole judeţene şi consiliile de conducere s-a ajuns la concluzia că în acest an cooperativele agricole pot realiza, din asemenea activităţi, venituri de cca 15 206 000 Iei, din care din prestări de servicii 15 884 000 lei Obţinerea acestor venituri reclamă mobilizarea unor importante rezerve interne, presupune o restructurare în economia unor unităţi. Acordînd o atenţie deosebită rezolvării problemelor legate de organizarea noilor sectoare şi de dezvoltare a celor existente, consiliile de conducere din cooperativele agricole acţionează hotărît pentru materializarea iniţiativelor. Iată, de exemplu, la Arpaşu de Jos, faţă de indicatorul anual planificat, de 760 000 lei venituri din activităţile industriale şi prestările de serviciu, se preconizează obţinerea a 1 200 000 lei. Baza de pornire o constituie atelierul de lemnărietîmplărie existent, care a realizat în anul trecut un venit net de 450 000 lei. Datorită muncii, bine organizate, pina în prezent acest atelier a contribuit cu 400 000 lei la obţinerea veniturilor din acest an. Sub conducerea şefului de echipă Gheorghe Fiţa, cei zece lucrători execută cozi de lopeţi pentru brutărie, lăzi de pîine, panacoade, cozi de diferite unelte. Acest atelier va fiextins. Astfel, în echipă vor intra şi lemnarii Aurel Dateş şi Gheorghe Vizante, de la Arpaşu de Sus, care vor contribui şi ei cu cca 60 000 lei la „rotunjirea“ veniturilor cooperativei agricole. Concomitent cu extinderea atelierului de lemnărie-tîmplărie, consiliul de conducere a luat măsuri şi pentru organizarea altor activităţi. Ajungînd la concluzia că organizarea (Continuare in pag. a Ill-a) gr gradinaru \\ Vizite ale tovarăşei Elena Ceauşescu Tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţită de tovarăşa Kim Song E, soţia tovarăşului Kim Ir Sen, a vizitat joi dimineaţa Fabrica de ţesături de mătase din Phenian. La vizită a participat şi tovarăşa Maria Mălnăşan, soţia ambasadorului României în R.P.D. Coreeană. La intrarea în fabrică, tovarăşele Elena Ceauşescu şi Kim Song E au fost întîmpinate de tovarăşa Ten Bok Sin, ministrul industriei textile, precum şi de reprezentanţi ai Comitetului orăşenesc de partid şi ai Consiliului popular al municipiului. Un mare număr de muncitoare aflate pe platoul de la Intrare au aclamat pentru prietenia româno-coreeană Sunt vizitate diferite secţii ale fabricii, precum şi o expoziţie a celor trei sute de sortimente de ţesături realizate aici şi ale căror desene şi culori vădesc un gust ales şi un deosebit meşteşug, în continuare, sunt vizitate creşa şi grădiniţa de copii ale raionului nr. 1 din capitală. Grupuri de mici artişti, purtînd banderole cu tricolorul românesc, interpretează în cinstea oaspetelor cîntece şi dansuri. Tovarăşele Elena Ceauşescuşi Kim Săngu se fotografiază în mijlocul lor. In cursul după-amiezii, tovarăşa Elena Ceauşescu a făcut o vizită la sediu Uniunii Democratice a Femeilor Coreene, unde s-a întîlnit cu tovarăşa Kim Song E, cu tovarăşe din conducerea acestei organizaţii de masă. A avut loc o discuţie despre contribuţia femeilor din cele două ţări la construcţia socialistă. Gazdele au mulţumit în mod deosebit pentru grija părintească manifestată de poporul român, de femeile din România faţă de copiii orfani coreeni care au găsit o adevărată familie la mii de kilometri depărtare de patria lor, în perioada de după încheierea războiului declanşat de imperialiştii americani în anii 1950—1953. Materiale realizate de trimişii speciali ai Agerpres la Phenian Tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri, împreună cu soţia sa, Kim Song E, a făcut joi o vizită protocolară tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenţi tovarăşii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, Offin O,ptembri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Zong Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Jong Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, şi alte persoane oficiale. Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în R. P. D. Coreeană Vizita protocolară la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Solemnitatea unor decorări Joi dimineaţa, a avut Ioc solemnitatea acordării unor înalte distincţii române şi coreene. Tovarăşul Kim Ir Sen a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Republicii" — clasa L Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „Drapelul Republicii* clasa a II-a, membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale române. In cadrul aceleiaşi solemnităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmînat tovarăşului Kim Ir Sen, soţiei sale, Kim Săng E, tovarăşului Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, şi tovarăşului Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim-vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea, ordinele „Steaua Republicii Socialista România" clasa a II-a şi „23 August* clasa a Il-a unor tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a R.P.D. Coreene. Conferirea acestor înalte distincţii române şi coreene, cu prilejul vizitei oficiale în R.P.D. Coreeană a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre, reprezintă o expresie grăitoare a legăturilor trainice de prietenie şi colaborare statornicite intre cele două partide şi ţări, a sentimentelor de stimă şi solidaritate internaţionalistă pe care le nutresc reciproc popoarele român şi coreean. Convorbiri oficiale româno-coreene Joi, 10 iunie, au început convorbirile oficiale intre delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al CC, al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri. La convorbiri au participat membrii delegaţiei române: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C al P.CR., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al CC al P.CR., George Macovescu, membru al C.C al P.CR., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană, precum şi Ştefan Andrei membru supleant al CC al P.CR., prim-adjunct de şef de secţie la CC al P.CR., Emilian Dobrescu şi Constantin Mitea, membri supleanţi ai CC al P.C.R., consilieri la C.C al P.CR. Din partea coreeană au participaţi Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al CC al P.M.C, preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic, secretar al CC al P.MC, prim-vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, Pak Sen Cer, membru al Comitetului Politic al CC al P.M.G., al doilea vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, general de armată O Jin U, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C al P.M.C, şeful Marelui Stat Major al Armatei populare coreene. Zong Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al CC al P.M.C, vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, Yang Hyang Sop, membru supleant al Comitetului Politic, secretar al CC al P.M.C., Hă Dam, membru al CC al P.M.C. miniştrii afacerilor externe, Kim Jang Nam, membru al CC al P.M.C., adjunct de şef de secţie la CC al P.M.G., Kang Jong Sap, ambasadorul R.P.D. Coreene în România, în cadrul convorbirilor a avut loc un schimb de păreri asupra dezvoltării pe mai departe a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, precum şi asupra unor probleme de interes comun. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie frățească. Spectacol de gală In onoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, a membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale române, la Teatrul Mare din Phenian a avut loc, joi seara, un spectacol de gală. Apariţia în loja oficială a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi a soţiilor lor, a membrilor conducerii de partid şi de stat a celor două ţări a fost intimpinată cu vii şi îndelungi aplauze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Democrate Coreene. 3 000 de artişti profesionişti şi amatori au prezentat apoi, timp de două ore, epopeea muzicală şi coregrafică „Patria noastră glorioasă", înmănunchind cîntece populare şi revoluţionare interpretate de coruri şi orchestre reunite, dansuri tradiţionale cu evantaie şi eşarfe, mari montări coregrafice. Spectacolul a redat Intr-o interpretare impresionantă, de o Înaltă ţinută artistică, imagini din lupta pentru eliberarea socială şi naţională a poporului coreean, pentru instaurarea puterii populare şi construirea socialismului In patria sa. Imense scene de ansamblu întruchipează aspecte din lupta detaşamentelor de partizani împotriva ocupaţiei japoneze, a regimului colonial, pentru libertatea şi independenţa ţării, în focul acestor bătălii revoluţionare fiind creat partidul comuniştilor în frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen. Sunt evocate atmosfera sărbătorească a zilei victoriei de la 15 august 1945, bucuria cu care au fost întîmpinate reformele democratice, momente istorice pe drumul parcurs de oamenii muncii, sub conducerea partidului, spre instaurarea și întărirea regimului puterii populare. Peste imaginile muncii creatoare, entuziaste a poporului, stăpîn pe soarta sa, se aşterne insă umbra războiului de agresiune al intervenţiei imperialiste americane. Unitatea de monolit a poporului coreean — care s-a ridicat ca un singur om, la chemarea partidului, apărind cu bărbăţie, abnegaţie şi eroism pămîntul patriei, viaţa nouă de sub orînduirea socialistă, cuceririle sale — şi-a găsit o expresie emoţionantă într-un tablou coregrafic care se încheie cu momentul sărbătoririi victoriei. Lupta patrioţilor sudcoreeni împotriva ocupaţiei străine şi a autorităţilor reacţionare de la Seul, pentru unificarea patriei, este redată plastic în tabloul „Fiii şi fiicele din sud care luptă". într-o succesiune sugestivă sunt prezentate, apoi, creaţii artistice care slăvesc munca şi realizările de astăzi ale Coreei socialiste, ale Partidului Muncii din Coreea. La sfîrşitul spectacolului, artiştilor li s-a oferit un coş cu flori din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări vin pe scenă în mijlocul artiştilor, felicitîndu-i cu căldură, întreaga asistenţă aplaudă minute în şir, ovaţionează pentru prietenia dintre partidele, popoarele şi ţările noastre.