Tribuna Sibiului, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1148)
1971-10-28 / nr. 1145
In industria judeţului Plănii pe zece luni a fost îndeplinit inainte de termen! Ne-am obişnuit să consemnăm de fiecare dată îndeplinirea sarcinilor de plan înaintea perioadelor de bilanţ. Cu alte cuvinte, datorită hărniciei, abnegaţiei, răspunderii cu care sunt abordate sarcinile de producţie de către colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti se pot raporta, lună de vină, realizări superioare indicatorilor de plan, realizări ce situează industria judeţului nostru pe unul din locurile de frunte ale economiei naţionale. Avem şi de această dată prilejul să consemnăm un eveniment deosebit: pînă la finele zilei de ieri, la nivelul industriei judeţului, au fost îndeplinite sarcinile aferente planului pe 10 luni. O contribuţie însemnată la succesul consemnat a fost adusă de colectivele de muncă de la Uzina metalurgică de metale neferoase şi „Carbosin“ din Copşa Mică, „Vitrometan“, întreprinderea de construcţiimontaje gaz metan, întreprinderea de foraj gaz metan din Mediaş, „Independenţa“, „Steaua roşie“, „FLARO“, „Victoria“, Industria viei şi vinului din Sibiu, Uzinele textile Cisnădie, Fabrica de tricotaje Agnita şi altele. Pînă la încheierea lunii, colectivele de muncă din unităţile industriale vor realiza o producţie globală suplimentară de 148 milioane lei. Aceste rezultate, completate cu hotărîrea oamenilor muncii din judeţul nostru de a desfăşura şi în continuare o activitate susţinută, de a mobiliza şi valorifica noi rezerve interne sunt o garanţie a depăşirii indicatorilor de plan pe anul în curs, a îndeplinirii angajamentelor asumate. Consemnînd aceste realizări, care fac cinste celor mai multe colective de muncă din industria judeţului nostru, nu putem trece cu vederea peste un fapt mai puţin îmbucurător. Lipsa de preocupare din partea conducerilor de unităţi, de la Industria cărnii, „Record“ Industria laptelui, AMET şi MACO a făcut ca, datorită rămînerilor în urmă pe care le prezintă aceste întreprinderi, faţă de planul perioadei, să diminueze mult din rezultatele globale, din efortul comun al celorlalte unităţi industriale pentru depăşirea sarcinilor de plan. Revine, deci, pentru aceste colective, pentru forurile lor tutelare, sarcina de a găsi mijloacele necesare pentru redresarea situaţiei amintite, pentru ridicarea activităţii lor la nivelul marii majorităţi a întreprinderilor judeţului nostru. PROIECT LEGEA VIEI SI VINULUI , in pagina a 3-a •! N' s Is Is Is! s ti tjv mmmr sjmrjrsms smr sa VSjmSS Am SAvssmsssms a Sunt necesare eforturi susţinute pentru strîngerea recoltelor de pe cîmp, pentru însimînţarea griului! Ca urmare a unei bune organizări a activităţii, a eforturilor pe care le-au depus zi de zi mecanizatorii şi ţăranii cooperatori, la C.A.P. Agnita s-au încheiat însămînţările de toamnă, într-un stadiu avansat se află şi lucrările privind strîngerea recoltei. S-a terminat recoltatul cartofilor şi al sfeclei de zahăr, întreaga producţie fiind pusă la adăpost. „Am mobilizat toţi cooperatorii la culesul porumbului , ne relatează inginerul şef al unităţii, Ioan Vulcu, iau parte la lucru peste 250 de oameni. Viteza zilnică este de 10 hectare cu porumb recoltat, cocenii tăiaţi şi ştiuleţii transportaţi. Toate cele 18 atelaje, trei autocamioane şi remorcile sunt intens folosite, pentru ca ceea ce se recoltează într-o zi să şi fie pus la adăpost. Vrem ca în cîteva zile să încheiem culesul porumbului". Dar dacă în unele unităţi a scăzut viteza zilnică la însămînţări, explicaţia constă în faptul că terenurile continuă să fie ocupate de culturi. Cu toate acestea, nu se întreprind cele mai eficiente măsuri pentru impulsionarea lucrărilor. Raidul efectuat în cîteva unităţi ne-a prilejuit aceleaşi constatări: o insuficientă preocupare a factorilor de răspundere pentru mobilizarea oamenilor la recoltări, pentru folosirea tuturor mijloacelor (atelaje proprii ale membrilor cooperatori) la transportul recoltei din cîmp. La cooperativa agricolă din Ighişul Vechi, inginerul şef al unităţii, Ioan Stoica, ne-a declarat că mai are liberă o suprafaţă de 40 hectare, din care pe 30 hectare s-au executat deja arături, iar pe 20 hectare lucrări de pregătire a patului germinativ. Deci, pentru două zile de lucru la semănat. Pe urmă? Pe urmă se va aştepta să se elibereze terenul. Dar, după modul cum se desfăşoară recoltările şi transportul produselor, se pare că se va aştepta cam mult. Marţi se afla recoltată sfecla de zahăr de pe numai 10 hectare din 50, cite ocupă această plantă. Asemănător stau lucrurile şi la porumbul pentru boabe. S-a strîns producţia de pe circa 20 hectare din 165, cu toate că după această cultură urmează să se însămînţeze grîu pe o suprafaţă de 80 hectare. In unitate activează cca 250 cooperatori Din aceştia nu se aflau în cîmp nici jumătate, în timp ce pe uliţele satului puteai întîlni numeroşi cooperatori. Rezultă de aici că nu s-au luat măsurile corespunzătoare pentru a-i antrena pe toţi oamenii la lucru. Şi în privinţa transportului există încă numeroase deficienţe. „Din cantităţile de sfeclă şi porumb recoltate nu s-a transportat nimic, ne spune inginerul Ioan Stoica. Şi aceasta pentru că în timp ce unele atelaje transportau cartofii de pe ultimele suprafeţe, altele erau plecate în pădure, după lemne". Cum de se poate îngădui ca intr-o perioadă în care lucrările agricole de sezon sunt şi aşa mult întîrziate, atelajele să fie folosite în alte scopuri? Preşedintele unităţii, tovarăşul Traian Ciocănea, nu are nimic de spus în această privinţă? Nici la Cooperativa agricolă de producţie din Alţîna nu este folosită din plin forţa de muncă existentă, în pofida faptului că şi aici mai erau de strîns culturile de pe mari suprafeţe: porumbul de pe 365 hectare şi sfecla de zahăr de pe 22 hectare. Brigăzile din Alţîna au încheiat recoltatul sfeclei. Deci ne-am fi aşteptat să-i găsim pe cooperatori la culesul porumbului, dar din circa 200 oameni, cit puteau fi mobilizaţi, se aflau abia 20. „Ştiţi, ne spunea inginerul şef al unităţii, Ovidiu Demian, astăzi nu prea au ieşit cooperatorii în cîmp". Nici la brigada din Beneşti »nu prea au ieşit". Or, aici, pe lingă ciorumb, mai era de recoltat sfecla de zahăr de pe cca 22 hectare. Şi din cite am aflat, pe această suprafaţă urmează să se însămînţeze grîu. Unele deficienţe se constată şi în ceea ce priveşte utilizarea la întreaga capacitate a mijloacelor de transport. Se mai aflau un cîmp 716 tone sfeclă de zahăr, iar trifoiul pentru săminţă nu era încă tot transportat. Or, după trifoi urmează să se însămînţeze întreaga suprafaţă de 77 hectare cu grîu, dar tractoarele n-au intrat la pregătirea solului. Este adevărat, se lucra cu 10 atelaje, cu 4 camioane la transportul sfeclei de zahăr. Alte 48 atelaje erau folosite la transportul trifoiului. Dar întrucît nu au fost luate măsuri pentru a se asigura încărcarea și descărcarea mijloacelor de transport intr-un timp cit mai scurt, un atelaj nu făcea mai mult de 3 transporturi pe zi, pe o distanţă relativ mică, iar camioanele — 6 drumuri. Cînd am cerut explicaţii ni s-a spus că de mîine se vor lua măsuri. Sincer vorbind, nu prea am înţeles tilcul acestei chestiuni De ce tocmai de mîine şi nu imediat? în situaţia în care se află lucrările la C.A.P. Altî la fiecare oră se cere a fi folosită cu maximum de eficienţă. Dar acestei chestiuni, aici, nu i se acordă importanţa cuvenită pentru că nici comitetul comunal de partid şi nici consiliul popular nu şi-au făcut simţită prezenţa prin măsuri care să creeze climatul necesar impulsionării lucrărilor. Timpul prielnic continuă să favorizeze desfăşurarea în ritm susţinut a lucrărilor de sezon. Este de datoria consiliilor de conducere, a specialiştilor, de a stabili urgent cele mai eficiente măsuri pentru antrenarea tuturor cooperatorilor la strîngerea şi transportul recoltei, la pregătirea producţiei viitoare. O importantă contribuţie trebuie să aducă în această direcţie şi organizaţiile de partid, consiliile populare comunale prin mobilizarea tuturor forţelor existente pe raza comunei. P. BADEA N *S I I v I I Is I I rsM is SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INITI VAT "* BIBLIOTECA,,ASTRA"! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN C.A.P. Bîrghiş. Cu combina „Gloria C12" la recoltatul trifoiului de săminţă La I. A. S. Apoldu de Sus MUICĂ INTENSA LA CULESUL STRUDul! întreprinderea agricolă de stat din Apoldu de Sus a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare, rezultat firesc al hărniciei oamenilor şi al investiţiilor ce s-au făcut pe linia modernizării tehnologiilor de lucru. S-au marcat paşi importanţi mai ales pe calea concentrării şi profilării producţiei viticole. Astfel, unitatea noastră deţine la ora actuală 611 ha plantaţii viticole, din care pe rod 325 ha. Activitatea în acest sector este organizată in ferme specializate. Ferma Dobrrca deţine o suprafaţă de 77 ha cu vie pe rod, Apoldu de Sus — 93 ha, Amnaş — 98 ha şi ferma Cristian — 57 ha. In scopul realizării producţiei planificate de 4 900 kg struguri la ha s-au luat măsuri la nivelul fiecărei ferme pentru aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor specifice viticulturii. Ba via pe şpalieri am executat, în medie, 6 lucrări de întreţinere a solului prin arături şi frezări. Evident, o atenţie deosebită am acordat ridicării fertilităţii solului, administrind in medie cite 400 kg superfosfat, 300 kg sare potasică şi 200 kg azotoase la fiecare hectar. De aceeaşi atenţie s-au bucurat, din partea şefilor de ferme, lucrările In verde şi stropirile contra manei. Deşi condiţiile climatice nefavorabile din anul trecut ca şi cele din acest an (Îngheţul din primăvară şi ploile din luna septembrie) au afectat viile, prin măsurile amintite am reuşit să obţinem producţii de struguri aproape de nivelul indicatorului planificat şi pentru a nu se înregistra pierderi din recolta realizată, la indicaţia conducerii întreprinderii, fermele au întreprins o serie de acţiuni pe linia asigurării materialelor şi a forţei de muncă necesare recoltării strugurilor în cele mai bune condiţiuni. Totodată, am pregătit mijloace de transport speciale, prevăzute cu căzi. In urma verificării periodice a procentului de zahăr a fost stabilită data începerii culesului, astfel că de cîteva zile în fermele viticole se desfăşoară o intensă activitate. Iau parte la recoltat peste 300 lucrători, adunind zilnic producţia de pe 15—20 ha. Pină in prezent au şi fost culeşi strugurii de pe o suprafaţă de 200 ha. Avind în vedere insă pericolul de îngheţ şi pierderile pe care le provoacă zilnic păsările, am concentrat forţe masive pentru a încheia cit mai repede strinsul strugurilor. Doresc să remarc contribuţia deosebită pe care au adus-o lucrătorii din fermele din Amnaş şi Apoldu de Sus la realizarea producţiei. La Amnaş, de exemplu, ca urmare a eforturilor depuse de colectivul condus de ing. Dom Chirulescu în direcţia aplicării tehnologiilor de lucru prevăzute, se realizează in medie 5 500 kg struguri la ha, faţă de indicatorul planificat, de 5 000 kg. Vinificarea strugurilor se face la crama din Apoldul de Sus care dispune de o capacitate de prelucrare de 100 tone pe zi. Aici funcţionează o instalaţie de spălat şi aburit, 5 pompe electrice şi 2 egrofilopompe, 3 prese şi 4 filtre. Mergind pe linia valorificării superioare a producţiei viticole, aproximativ 10 la sută din strugurii rezultaţi vor fi folosiţi la şampanizare. Ing. GHEORGHE SCHERER director tehnic al LAIS. Apoldu de Sus ANUL IV nr. 1145 Joi 28 octombrie 1971 4 pagini 30 bani STAŢIILE DE RADIOFICARE- mijloace eficiente în munca politică de masă mandă ca fiind, în principal, mijloace eficace de educaţie politică şi cetăţenească, în cele ce urmează ne vom ocupa de modul în care funcţionează — în sfera actualelor preocupări privind educaţia socialistă a oamenilor muncii — staţiile de radioficare din comunele Şeica Mare, Axente Sever, Miercurea Sibiului şi oraşul Ocna Sibiului. Constatăm cu satisfacţie că în această toamnă activităţii staţiilor de radioficare i se acordă atenţia cuvenită din partea organelor locale (comunale) de partid și de stat. Găsim în planurile de muncă ale comitetelor comunale de partid asemenea sarcini educative și de informare politică a oamenilor muncii, care, pentru a fi rezolvate competent și operativ, solicită intens aceste mijloace. Ca atare, în majoritatea comunelor ce dispun de asemenea staţii s-a trecut la repararea şi completarea acestora cu aparatura şi materialele strict necesare. In cele patru comune baza materială pentru realizarea unor acţiuni susţinute şi permanente există. De asemenea, în localităţile respective au fost constituite colective de redacţie în care sunt cuprinşi oameni ai muncii din cele mai diferite domenii de activitate — muncitori, ingineri, profesori, medici, ţărani cooperatori, lucrători ai consiliilor populare, lucrători din miliţie, casnice, elevi etc. Faptul că redacţiile staţiilor sunt, de astă dată, organizate pe principiul cuprinderii unui număr cit mai mare de oameni, avind o mare diversitate de ocupaţii, asigură mai bine cunoaşterea şi satisfacerea, în spaţiul educativ, a celor mai variate cerinţe. Aceasta se reflectă şi în programele staţiilor şi, pe un alt plan, în formele prin care sunt difuzate diferitele materiale redactate. La Ocna Sibiului, bunăoară, în octombrie s-a realizat o interesantă emisiune sub forma unei mese rotunde, care a dezbătut, popularizînd în acelaşi timp, sarcinile ce decurg din documentele de partid privind educaţia socialistă a oamenilor muncii. Participanţii — tineri muncitori, elevi, profesori — au adus in discuţie aspecte locale ale muncii educative, au opinat pentru intensificarea acesteia, pentru abordarea unor forme simple, combative şi ca atare eficiente. Tot aici, la Ocna Sibiului, sunt folosite raidurile-anchetă, microinterviurile, informaţiile tematice. Programele sunt structurate în mod plăcut, prin varietatea lor de conţinut şi formă. Păcat că până în prezent se face doar o emisiune pe săptămină. De asemenea, credem că sunt atacate în prea mică măsură problemele de producţie ale cooperativei agricole de producţie şi Fabricii de cuţite. Considerăm ca în colectivul de redacţie, pe lingă cei 9 oameni, cîţi sunt în prezent, mai pot fi recrutaţi şi alţii. La Miercurea Sibiului, deşi în planul de muncă al comitetului comunal de partid sunt prevăzute sarcini bogate ca perspectivă, deşi există un colectiv de redacţie destul de mare şi, vrem să credem, bine închegat, cu experienţă, totuşi, pînă acum, staţia nu realizează decit o emisiune săptămînal. Cerinţele educative şi de in s continuare nu pag. • HeTRAJAN SUCIU într-un mare număr de localităţi, urbane şi rurale, din judeţul nostru există staţii de radioficare. Acestea şi-au dovedit, în timp, o mare utilitate, completînd într-un mod specific, contemporan, instrumentele de informare şi educaţie mass-media. Asimilate cu relativă uşurinţă în angrenajul material destinat difuzării ştiinţei şi culturii, staţiile de radioficare au căpătat, de la an la an, şi multiple întrebuinţări de interes public: comunicări ale consiliilor populare, anunţuri de interes sanitar etc. Experiența de pînă acum, insă, le reco- Buna organizare—garanţie a creşterii eficienţei întregii activităţi productive Eforturile întregului colectiv de muncă de la Uzina mecanică Sibiu s-au îndreptat, în acest an, spre îndeplinirea în mod ritmic a sarcinilor de plan, spre realizarea angajamentelor asumate. Bilanţul încheiat după 9 luni ne îndreptăţeşte să afirmăm că am desfăşurat o activitate pozitivă, că volumului mare de investiţii alocat uzinei noastre, care a permis sporirea potenţialului productiv, i s-a răspuns cu mobilizare de forţe, cu o pregătire profesională şi tehnico-materială corespunzătoare. Prezentînd rezultatele obţinute de colectivul nostru, cu un trimestru înaintea încheierii primului an al actualului cincinal, mi-am propus să arăt şi cîteva aspecte din experienţa noastră. După cum spuneam, in perioada amintită, sarcinile, stabilite şi dimensionate în funcţie de posibilităţile reale ale secţiilor şi atelierelor, au fost îndeplinite cu succes. Aceasta îşi găseşte expresia în depăşirea producţiei globale cu 1,3 milioane lei, a producţiei marfă cu 5,9 milioane lei, iar la indicatorul care atestă eficienţa activităţii economice desfăşurate — producţia marfă vindută şi încasată — depăşirea însumează aproape 10 milioane lei. Sigur că o concretizare în unităţi fizice a acestor depăşiri scoate în evidenţă însemnate cantităţi de produse livrate în plus economiei naţionale cum sunt: 34 raaşinî-unelte pentru prelucrarea metalelor, piese de schimb în valoare de 757 000 lei, piese turnate din fontă, vandabile 161 tone. In efortul comun de a îndeplini in mod ritmic sarcinile de plan, de a le depăși, oamenii muncii din uzina noastră nu au scăpat din vedere ridicarea parametrilor calitativi ai produselor, sporirea competitivităţii lor, acordînd totodată atenţie ritmicităţii livrărilor de mărfuri atît la export cit şi beneficiarilor interni Deşi de la an la an sarcina de export a crescut, anul acesta, pe 9 luni, planul a fost realizat şi depăşit, atît pe total cit şi pe fiecare relaţie in parte. S-au livrat, peste prevederile planului de export, produse in valoare de peste 1,8 milioane Iei. In acelaşi timp, dată fiind ritmicitatea producţiei, am putut respecta şi planul de colaborări. In calitatea noastră de furnizori de piese turnate şi alte lucrări pentru terţi am satisfăcut la timp, şi în bune condiţii toţi colaboratorii îndeplinind planul în proporţie de 103,6 la sută. Specialiştii uzinei, conducătorii proceselor de producţie s-au preocupat in mod deosebit de organizarea judicioasă a muncii, pe secţii, ateliere şi pînă la fiecare loc de muncă. In acelaşi timp au fost realizate 37 măsuri tehnico-organizatorice, cu o eficienţă economică de aproape 900 mii Iei. Aceste măsuri au fost luate in scopul ridicării necontenite a productivităţii muncii. Astfel, pe nouă luni sarcina de productivitate a fost depăşită cu 1,3 la sută, fapt ce a influenţat pozitiv asupra îndeplinirii celorlalţi indicatori. De altfel o reflectare imediată a depăşirii sarcinilor de producţie, de productivitate îşi găseşte expresia în modul cum au fost realizaţi indicatorii financiari. Ritmicitatea producţiei, a livrărilor a permis o accelerare a vînzării şi încasării produselor, cit şi realizarea unei producţii marfă la un preţ de cost mai scăzut. Aceste eforturi depuse în scopul sporirii eficienţei economice a activităţii colectivului nostru ne-au permis să dăm peste plan beneficii în valoare de 2 788 mii lei. Preocupările pentru o eficienţă ridicată s-au desfăşurat şi pe alte planuri. Având în vedere necesitatea înnoirii continue a produselor, a sporirii necontenite a parametrilor lor calitativi şi funcţionali, procesul de asimilare de produse noi s-a desfăşurat in mod continuu, marcîndu-se şi în acest domeniu rezultate mulţumitoare. La această oră putem să raportăm că este aproape terminat procesul de asimilare a noilor tipuri de prese şi s-a început asimilarea noilor utilaje pentru prelucrarea tablelor şi profilelor. în acelaşi timp au fost realizate in întregime sarcinile din planul tehnic privind aplicarea de procedee tehnologice noi, iar în ce priveşte normele de consum de metal, acestea au fost respectate, reuşindu-se pînă la această dată să se economisească o cantitate de 43 tone. Prezentînd cîteva din realizările colectivului nostru am urmărit scoaterea in evidenţă a preocupărilor acestuia pentru o judicioasă organizare a procesului de producţie, abnegaţia, participarea activă la găsirea soluţiilor de descoperire şi valorificare a noi rezerve interne, în scopul creşterii eficienţei întregii activităţi productive. Succesele obţinute pînă acum sînt o garanţie a îndeplinirii sarcinilor de plan pe 1971 înainte de termen, aşa cum s-a angajat colectivul nostru faţă de conducerea de partid. Suntem hotărîtî să întîmpinăm aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea uzinei cu un bilanţ rodnic. Ing. IOAN GIURCULETE de la Uzina mecanică Sibiu Tribuna experienţei avansate tyx Peg ■ Poliţia japoneză a anunţat că accidentul de cale ferată produs luni într-o zonă muntoasă din partea de vest a ţării s-a soldat cu 12 morţi şi aproximativ 300 de răniţi După cum s-a anunţat, două trenuri expres s-au ciocnit în plină viteză într-un tunel Şocul a provocat distrugerea aproape completă a primelor două vagoane din fiecare garnitură și deraierea celorlalte. Operaţiunile de salvare sunt îngreunate de faptul că locul accidentului este situat într-o zonă greu accesibilă. ■ Fosile de mamifere datînd, după unele aprecieri, de mai multe milioane de ani, au fost descoperite la poalele masivului Himalaya de către o echipă japoneză de la Universitatea din Kyoto. Printre aceste fosile, cercetătorii au descoperit o nouă specie de rinoceri, încă necunoscută in restul lumii. Un automobil care refuză să pornească dacă șoferul a consumat alcool a fost produs de firma japoneză „Honda". Invenţia constă dintr-un dispozitiv pe bază de platină, instalat pe volan, care detectează schimbările de temperatură din respiraţia conducătorului cauzate de alcool. Reprezentanţii companiei au anunţat că vor începe într-un viitor apropiat dotarea automobilelor cu noul accesoriu, care va spori cu cel mult 1 la sută preţul acestora. Invenţia va fi prezentată la Salonul automobilului de la Tokio, care îşi va deschide porţile la 29 octombrie. ■ Trei japonezi şi cinci şerpaşi nepalezi, care escaladau înălţimea Gangapurna din masivul Himalaya, şi-au pierdut viaţa surprinşi de avalanşe. Printre victime se află, Kiyoshi Shimizu, conducătorul expediţiei, şi şerpaşul Girme Dorje, una dintre cele mai experimentate şi cunoscute călăuze care a participat timp de peste 20 de ani la expedițiile din Himalaya. El a fost membru al expediției americane care a atins Everestul în anul 1963, iar in 1961 a urcat împreună cu Hillary pe culmea Makalu.