Tribuna Sibiului, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)
1972-05-16 / nr. 1314
TIMPUL Centrul meteorologia Sibiu comunică o vreme relativ călduroasă, dar schimbătoare, cu cerul variabil, temporar noros. Bocul vor cădea precipitaţii slabe sub formă de ploaie. Vîntul va sufla în general slab din sectorul vestic. Minimele vor fi cuprinse între plus 5 şi 8 grade, iar maximele vor oscila între 19 şi 24 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Copacii mor In picioare (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00)! ARTA: Adio, domnule Chips, seriile I şi II (orele 10,00; 14,00; 17,00; 20,00). TINERETULUI: Paşi spre lună (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL; Astă sea- ră dansăm in familie (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI; Farmecul ţinuturilor sălbatice (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). I. L. CARAGIALE: Poienile roşii (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). CISNADIE: POPULAR. Vinovatul este in casă (orele 11,00; 16,00; 18,00 |i 20,00). Partea ta de vină (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Hello Dolly, seriile I şi II (ora 18,00). BAZNA-BAI: Boxerul (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST. Evocări (orele 18,00 şi 20,00). TELEVIZIUNE 9,00 Deschiderea emisiunii de dimineaţa. Telex. 0,05 Teleşcoală. 10,00 Curs de limba rusă. Lecţia a 15-a. 10,30 Căminul. 11,15 Muzică populară. In jurul orei 11,30 — Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Porţile de Fier, întîlnirea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, cu prilejul inaugurării oficiale a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier“. 14,00 Muzică populară. 14,10 Telex. 16,30—17,00 Curs de limba franceză. Lecţia a 15-a. 17,30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. 17,35 Interpreţi şi rolurile lor: baritonul David Ohanezian. 18,15 De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi. 18,45 întrebări şi răspunsuri. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 29, 10 Teatru Tv.: „Piticul din grădina de vară" de Dumitru Radu Popescu. 22,10 Vedete ale muzicii ușoare. 22,30 24 de ore. AGNITA, 8 MAI: Love Story (o- j 'T fele 10,00; 16,00| 18,00; 20,00). Cadru din filmul „Copacii mor in picioare" care rulează la cinemato-DUMBRAVENI: 1 NOIEMBRIE! graful „Pacea" din Sibiu III (Urmare din pag. I) croelectrice, la adăpostul cîreia sa execută o parte dintre lucrări. După 56 de ore, această operaţie de o mare măiestrie tehnică, ia sfirşit, fiind realizată într-un timp cu 232 ore mai scurt decit cel preconizat de proiectanţi, începe bătălia finală cu fluviul.’ De pe un pod fix, special construit, se basculează pe ultima breşă a Dunării, lată de 100 m, blocuri din beton, din piatră şi stabilopozi uriaşi în greutate de 25 tone fiecare. Minuţioasa pregătire făcută din vreme, perfecta organizare şi disciplină dovedite de executanţi, sprijinul acordat, în cadrul înţelegerilor bilaterale de către constructorii iugoslavi şi alegerea perioadei optime de începere a lucrării, stabilită matematic în urma investigării cifrelor statistice din ultimii 120 de ani, explică faptul că zăgăzuirea fluviului, una dintre cele mai spectaculoase izbinzi din istoria şantierului, a fost efectuată nu numai patru zile şi jumătate, faţă de peste 30 de zile cît prevedeau proiectele. 7 septembrie 1969. Constructorii români şi cei iugoslavi, prezenţi la Gura Văii pentru a sărbători 5 ani de la deschiderea lucrărilor, iau parte la festivitatea inaugurării noului traseu al drumului naţional Gura Văii — Orşova — Coramnic, a cărui panglică asfaltică este situată la 40—60 m înălţime faţă de vechile căi de circulaţie. 20 septembrie 1969. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, se întîlneşte, la Porţile de Fier cu tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Sînt vizioniştil şr dintale obiective ale sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de pe ambele maluri aile Dunării. Înalţii oaspeţi îi felicită pe conshuctorii români şi iugoslavi pentru rezultatele deosebite pe care le-au înscris în cartea de aur a rutierului. XI august 1970. La ora 8 şi 7 minute, după mai bine de 24 de ore de eforturi neîntrerupte, se înfăptuieşte, cu 45 de zile înainte de termen, cel dintîi paralel la sistemul naţional al primului agregat din centrala românească.Tensiunea de 15 000 volţi, pe care o furnizează generatorul, este inlicită, prin intermediul transsumatorului de forţă, la 220 000;voiţi, şi, cu ajutorul ei, curentul electric porneşte spre consumatori. Evenimente asemănătoare se succed la 21 octombrie şi la 21 decembrie, cind hidrogeneratoarele nr. 2 şi nr. 3 sunt puse in funcţiune, cu 5 şi respectiv 3 luni în avans. La începutul ultimului patrar al anului, circulaţia navală se strămută în ecluza iugoslavă, în timp ce pe culoarul similar de pe malul românesc al fluviului se reiau lucrările de amenajare pentru exploatarea sa în două trepte. Sfîrşitul anului 1970 coincide astfel cu încheierea unei importante etape din construcţii sistemului. 1971 — anul numărătorii inverse ! Primul an al cincinalului este pentru colectivul marelui şantier al energiei şi luminii, al prieteniei şi colaborării, anul unor eforturi sporite. La sfîrşitul lui martie constructorii ridică barajul la cotele fnale — 72,3 m faţă de Marea Adriatică — şi pun sub sarcină barajul deversor — uriaşă stavilă de profil triunghiular, cu o lungime totală de 441 metri, în care au fost incorporaţi aproape 350 000 m.c. de betoane şi 4 000 000 kg armături metalice. O lună mai tlrziu se produc cele dintii cantităţi de electricitate in primul agregat de construcţie românească — cel de-al patrulea grup al centreiei. Curînd, se incheie construcţia căii rutiere transdanubiene ce uneşte malurile fluviului intre Gura Văii şi Sip, străbătînd ecluzele, centralele electrice şi barajul deversor. Penultimul trofoagregat este conectat, iar ecluza intră în exploatare definitivă. In sfirşit, se înfăptuieşte, cu 62 de zile mai devreme, primul paralel al celui de-al şaselea şi ultimul hidroagregat al centralei. Constructorii şi mentorii ciştiga astfel în total, de-a lungul celor 7 ani de muncă, peste 400 de zile. Peisajul citadin — peisaj al unor profunde prefaceri Mai mult de 10 000 de constructori şi mentori din toate judeţele ţării au Înscrise în carnetele de muncă însemnele Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier". Prin eforturi demne de apreciat ei au finalizat, mai devreme faţă de termene, toate obiectivele, muţind din loc un adevărat munte cu un volum total de pămint şi piatră egal cu cel necesar pentru construirea « patru baraje» de mărimea colosului de la Vidra, au pus în operă o cantitate de betoane aproape egală cu întreaga producţie de ciment a României anului 1960 şi au montat 50 000 teme diferite agregate şi utilaje. Ei au schimbat vechea configuraţie a locurilor, creînd un peisaj deosebit de atrăgător. Centrala dispune în prezent de o hidrogeneratoaie care însumează o putere totală de 1 050 MW — trei dintre ele purtînd emblemele de fabricaţie ale Uzinei constructoare de maşini din Reşiţa, Uzinei de maşini grele Bucureşti, uzinei „Elect.putere" — Craiova şi ale altor întreprinderi. Acum însă „Porţile de Fier“ îşi arată recunoştinţa. Din vecinătatea centralei se îndreaptă spre Reşiţa, spre Tr Severin, Rovinei, Craiova, Slatina şi Bucureşti precum peste Dunăre — în localitatea Sip — un adevărat păienjeniş de conductori argintii prin care porneşte, amplificată la 110, 220 şi 400 kW, o cantitate de energie de peste 5 miliarde kWh, egală cu cea pe care hidrocentrala de pe celălalt mal o, furnizează economiei iugoslave. Partea de energie ce ne revine de la Porţile de Fier este de 3 ori mai mare decît cea furnizată cu 5 ani în umbă de toate hidrocentralele ţârii. Prin ecluză, circulaţia se desfăşoară nestingherit, Porţile de fier nemaiconstituind, ca înainte, un zăvor în calea trecerii libere a apelor şi a vaselor. Timpul de parcurgere de către nave a sectorului Porţii de Fier, ce se întinde pe 117 km între Tr. Severin şi Moldova Veche, a fost redus de patru ori. S-au creat, totodată, condiţii pentru sporirea de peste trei ori a capacităţii de transport şi pentru modernizarea flotei companiilor dunărene. Un imens turn de comandă a navigaţiei a luat locul balonului de altădată ce servea la buna desfăşurare a circulaţiei vaselor pe Dunăre. Transporturile feroviar şi cel rutier s-au îmbunătăţit. Apele lacului de acumulare care ajung pînă la Belgrad au acoperit complet fosta insulă Adalaiet, Vîrciclova şi Orşova, precum şi alte aşezări de pe clisura fluviului, în locul vechilor aşezări au apărut tînărul oraş Orşova, cartiere noi în Tr. Severin, şi-au schimbat vetrele localităţile Ipalnic, Tufări şi Coramnic, Ogradena, Tisoviţa, Sviniţa şi Plavişeviţa. Deţinători cinci ani consecutiv ai Steagului roşu şi Diplomei de unitate fruntaşă pe ţară în întrecerea socialistă, constructorii gigantului de pe Dunăre se pregătesc acum pentru alte obiective. Toţi cei ce au înfăptuit grandioasa epopee de la Porţile de Fier-Sip aşteaptă acum, mineri, ora festivă, oricind vor raporta conducătorilor de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei , împlinirea ieşitelor lor misiuni. Ora festivă la Porţile de Fier Pagina 2 « • • FOTBAL, divizia B Undrawo... Metalurgistul Cugir - C. S. M. Sibiu 1-1 (0-0) Iată că sibienii au reuşit să realizeze în acest retur în deplasare un preţios rezultat de egalitate, obţinerea unui punct important pentru menţinerea în zona de mijloc a clasamentului. De subliniat , aşa după cum ne-a informat antrenorul sibian, prof. Mircea Negru — că la succesul repurtat (deoarece succes se poate numi dragul realizat pe terenul din Cugir) şi-au adus contribuţia toţi elevii săi, detaşîndu-se în mod deosebit David, Flrchiş, Mihai (reintrat cu brio) şi Răduţă. Merită evidenţiat şi Liebhardt, care a avut trei intervenţii curajoase în picioarele atacanţilor adverşi, scăpaţi singuri spre poarta noastră. Jocul deschis, practicat de la început de sibieni, numeroasele pase şi stâpinirea zonei centrale a terenului au incomodat vizibil pe cugireni. Buna comportare la mijlocul terenului a liniei sibiene Constantin, Marcu, Răduţă, a făcut ca o serie de atacuri ale gazdelor să fie stopate încă din această zonă, de unde apoi erau alimentaţi atacanţii noştri, în rîndul cărora se infiltrau şi cei din linia a doua. Gazdele, care n-au nici ele o situaţie prea fericită în clasament, au luptat cu disperare pentru obţinerea victoriei, însă acţiunile lor ofensive au fost în majoritate stereotipe (baloane centrate înalt de pe extreme), ceea ce a dat posibilitate să se remarce cuplul de fundaşi centrali sibieni. Cu toată dîrzenia lui, meciul a fost de un nivel tehnic mulţumitor, cu multe faze la ambele porţi, cu intervenţii sigure ale apărărilor, în limita sportivităţii. Datorită jocului combinativ al C.S.M.S.-ului poarta gazdelor este pusă tot mai des în pericol. In min. 65, oaspeţii deschid scorul prin Răduţă. Mijlocaşul sibian preia balonul în apropierea centrului terenului, sprintează circa 25 m şi de la aproximativ 20 m expediază un şut-bombă. Portarul cugirean încearcă să intervină, ricoşează balonul în bară de unde acesta intră în plasă. Cugirenii trec la atac, dar — aşa cum spuneam — acţionează încîlcit. Reuşesc totuşi egalarea în min. 77. Ei beneficiază de o lovitură liberă laterală, de la circa 35 m de poarta sibiană. Satul-centrar e expediat cu efect de Gorj face ca balonul să depăşească apărarea noastră. Liebhardt ieşit din poartă este împiedicat să intervină, şi.. rezultatul devine 1—1. Spre final (min. 117) sibienii au avut o bună ocazie (cea mai mare a meciului) de a-şi adjudeca victoria. Voicu face o cursă spectaculoasă pe partea stingă, ajunge în colţul careului mic, pasează uşor în urmă la Marcu, care, venit în viteză, luctează la 8 m de poartă. Bune situaţii a avut şi Ţurlea, care a şutat de cîteva ori plasat, dar fără forţă. Ca o ultimă precizare, arbitrul, în dorinţa de a sprijini pe gazde în obţinerea victoriei, a consemnat sfîrşitul partidei în min. 95, fără ca meciul să fi fost întrerupt. In afara jucătorilor nominalizaţi, la sibieni au mai jucat Zaharia şi Creţu, ultimul înlocuit (min. 55) de Schwartz. GU. SASU Tribuna Sibiului ieşenii au mai făcut un pas spre evitarea zonei periculoase Gaz metan Mediaş—Olimpia Satu Mare 1-0 (0-0) Timpul admirabil pentru fotbal, la care s-a adăugat şi starea foarte bună a câmpului de joc a dat posibilitate ambelor formaţii de a practica un joc de nivel tehnic mulţumitor. Din păcate, apărarea medieşană a a avut o slabă evoluţie, în special în zona de acţiune a fundaşului Petrică, ceea ce a dat posibilitate oaspeţilor, să folosească contraatacurile periculoase pe partea lor stingă, unde extrema Batory II, a „zburdat“. Comportarea slabă a apărătorilor medieşeni a fost compensată însă de evoluţia foarte bună a portarului Iop, care a intervenit sigur şi salutar în cîteva situaţii. De la început (min. 1) Batory II şutează puternic, pentru ca tot el, în minutul 10, să expedieze din nou periculos balonul la poarta medieşenilor. Sătmărenii ratează cea mai bună ocazie în min. 14, cind Potlesny, scăpat de sub supravegherea fundaşilor, întîmpinat de Iop, trimite balonul peste acesta în bara transversală. Pînă la finele primei părţi, oaspeţii mai creează o fază periculoasă (min. 21) prin Barota, fază la care ezită să intervină fundaşul Dondoş, însă Ioo este din nou la post. Gazdele, în schimb, deşi acţionează pe extreme, îşi creează prea puţine situaţii de finalizare or, atunci clnd şutează la poartă, întîlnesc opoziţia îndîrjită a portarului Pusztay, care s-a comportat excelent. De remarcat jocul bun al atacantului Moraru, folosit pentru prima dată în „ii“-le medieșan. Acest tînăr atacant a dat vitalitate atacului, dar nu a fost suficient sprijinit de celălalt atacant central, Darie, ceea ce a făcut să nu se realizeze un cuplu eficace. Și de data aceasta ratările atacanţilor formaţiei locale s-au ţinut lanţ, chiar de la 6,7 m (Moraru, Dumbreanu şi Macai). Unicul gol al partidei este înscris in min. 51 prin Dumbreanu, care reia puternic în plasă de la circa 10 m lateral, făcînd inutilă intervenţia portarului Pusztay. După înscriere, localnicii atacă mai lucid, dar şuturile lui Macal, Jiga, Moraru nu reuşesc să-l depăşească pe portarul sătmărean. De semnalat că oaspeţii puteau obţine egalarea in ultimul minut de joc, la un contraatac, cind intervine o neînţelegere între Lepădatu şi Ioo, dar balonul iese de puţin în corner, în general a fost o partidă viu disputată, în care gazdele au obţinut pe merit o victorie atît de necesară pentru îndepărtarea de „zona fierbinte“ a clasamentului. A arbitrat satisfăcător, V. Grigorescu (Ploieşti). Gazdele au folosit formaţia: IOO — Petrică, Dondoş, Lepădatu, Scheau — PASCAL, Jiga — Dumbreanu, MORARU, Darie (min. 63 Balas — schimbare neinspirată) și Macal. Z. RIŞNOVEANU FOTBAL, divizia C Militarii sibieni nu mai pot evita retrogradarea A.S.A. SIBIU — UNIREA ALBA IULIA 0—1 (0—0) Fotbaliştii militari au început partida cu Unirea Alba Iulia sub semnul jucării „ultimei cărţi“, dar au apărut în teren ca o echipă fără orientare tactică. Oaspeţii, mai insistenţi în repriza a doua, atacă susţinut, domină teritorial, şi în min. 86, la un şut-bombă al lui Neagu înscriu unicul gol al partidei. Cu această nouă infrîngere echipa militară a pierdut ultima şansă de a rămîne în cea de-a treia divizie a ţării. Independenţa Sibiu a clştigat prin forfait. Liderul autoritar al seriei a IX-a a cîștigat acest meci cu 3—0, deoarece Textila Sebeș nu s-a prezentat. NIRCEA BABA 1IWDRU, divizia B Sibiencele continuă cursa spre divizia A DERMAGAND TG. MUREŞ — C.S.M. SIBIU 8—XI (2—8) Handbalistele de la C.S.M. Sibiu au susţinut duminică, la Tg. Mureş, un important joc în cadrul etapei a XVI-a a diviziei naţionale B. Intîlnind formaţia locală Dermagand, handbalistele noastre au Învins cu 11—8 (8—2) prin punctele marcate de Cacoveanu (3), Fera (3), Barbu (2), Trandafir (2) şi Roth. Deşi victorioase, sibiencele au manifestat o veche carenţă. După o primă repriză excelentă, în partea a doua echipa noastră a căzut fizic. Această carenţă veche trebuie remediată de urgenţă, deoarece urmează partidele cu Jiul Petroşani (acasă) şi cu Voinţa Sighişoara (în deplasare). BANATUL TIMIŞOARA — METALUL’ C. MICA (m) 17—15 (9—9) Metalurgiştii copşeni s-au comportat bine în această deplasare, fiind la un pas de victorie, care în condiţii normale le-ar fi revenit. Gazdele, aflîndu-se însă sub spectrul retrogradării, au recurs spre finalul partidei la multe durităţi şi au reuşit să-şi adjudece victoria. F. MARIUS VOINŢA SIGHIŞOARA — SPARTA MEDIAŞ (1) 13—6 (3—3) Partidă disputată, care a dat cîştig echipei locale. Sighişorencele au învins la un scor concludent, datorită jocului în forţă şi uneori prea dur, scoţînd pe medieşence din ritm. Punctele medieşencelor au fost realizate de Jiga (3), Lorintz (2) şi Pralea. R. ZAMFIR A.S.A. SIBIU — ŞTIINŢA PETROŞANI (m) 21—18 (11—9) încă de la începutul partidei, jucătorii militari, în dorinţa de a-şi achita ceva poliţe mai vechi cu jucătorii oaspeţi, neglijează jocul şi de acest lucru profită oaspeţii. In partea a doua sibienii trec hotărîţi la joc, pun stăpînire pe situaţie şi, ca urmare, îşi depăşesc adversarii printr-un joc mai eficace pe contraatac, reușind în final victoria. Au marcat: Popovici (5), Balind (3), Dragomirescu (3), Chioreanu (3), Pavelescu (3), Kentzel (2) pentru învingători. I. ILIE Rezultate Electroputere — C.F.R. Timișoara 2—0 Gaz metan — Olimpia S. M. 1—0 Metalurgistul — C.S.M. Sibiu 1—1 Minerul An. — Minerul B. M. 1—1 C.S.M. Reșiţa — Corvinul 1—1 Gloria — C.F.R. Arad 1—0 Chimia — Vulturii tex. 4—1 Politehnica — Olimpia Or. 3—0 Clasament 1.C.S.M. Reșita 24 155 4 36—1535 2.Minerul B. M. 24 115 8 41—2627 3.C.F.R. Tim. 24 97 8 30—2125 4.C.F.R. Arad 24105 9 28—2925 5.Politehnica 24 96 9 32—2524 6.Chimia 24li211 40—3424 7.Minerul An. 2410410 29—3324 8.C.S.M. Sibiu 24104 10 24—2824 9.Gloria 24 103 11 24—2723 10.Olimpia S. M. 2410311 17—2123 11.Gaz metan 24 10311 18—2523 12.Corvinul 24 9411 25—2722 13.Metalurgistul 24 9411 19—2422 14.Electroputere 24 9411 21—3022 15.Vulturii tex. 24 8511 19—3421 16.Olimpia Or. 24 9213 28—3220 Etapa viitoare —a XXV-a (21 mai): C.F.R. Arad — Chimia Făgăraş, C.S.M. SIBIU — GLORIA BISTRIŢA, C.F.R. Timişoara — Minerul Anina, Electroputere Craiova — C.S.M. Reşiţa, OLIMPIA ORADEA — GAZ METAN MEDIAŞ, Corvinul Hunedoara — Vulturii textila Lugoj, Olimpia Satu Mare — Politehnica Timişoara, Minerul Baia Mare — Metalurgistul Cugir. IITROMETAN MEDIAŞ — CONSTRUCTORUL HUNEDOARA 2—1 (1—0) A fost o partidă săracă in fotbal, In special in prima parte, cind s-a jucat la întîmplare. Scorul este deschis în repriza întîia de către Savonea. Partea a doua este mai disputată. Oaspeţii ies la joc ofensiv, punînd deseori intr-un real pericol poarta apărată de Vultur. Medieşenii răspund însă cu contraatacuri, dintre care unul se soldează cu un gol înscris de Macovei. Oaspeţii reduc prin Hoţea. Sticlarii realizează oVictorie meritorie. Z. R. METALUL COPŞA MICA — U.P.A. SIBIU 3—2 (2—2) Partida, aşteptată cu mult interes de publicul copşan a oferit un joc frumos, cu multe faze la poartă şi multe goluri. Gazdele au avut în majoritatea timpului iniţiativa, oaspeţii dovedindu-se însă periculoşi pe contraatac. Au înscris pentru gazde Dodu II (min. 3) şi Niţă (min. 17 şi 58) şi respectiv Drăghici (min. 4 şi 35). Bun arbitrajul lui Tr. Moarcăş (Braşov). M. FALICIU Anul V, nr. 1314 I B"3S I bpi# I isyj I wn I vm t wr i hm i mm i roi i cm i tt'-t t cw.~ s dtx i hot ■■ ara is^i»*iE5ai[iB*?iM«i«iNiiMKHKn(fMimUMHI MU Unitățile comerciale O.J.T. — iT.A.P.L. și „Cofetarul" sunt aprovizionate permanent cu excelenta băutură răcoritoare îiî«• Ii I I i i i i SICOLA Reconfortantul ideal pentru Dvs. SICOLA PRODUS DE 1MET SIBIU IMIMMBHNiMiMmiBiimraimMiMHMiaBimmMiMiMiMii Fabrica de bere-amidon Sibiu ANGAJEAZĂ: — tîmplari — lăcătuşi mecanici întreţinere, categoriile 4—6 — zidari — strungari — electricieni — muncitori necalificaţi. Informaţii suplimentare la compartimentul personalînvăţămînt, str. Fabricii nr. 2. * î ^ Grupul şcolar de construcţii Sibiu ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: — 1 şef atelier producţie — 1 muncitor categoria 5 sau 6, în meseria de aşchietor metale — 1 muncitor categoria 5 sau 6 lăcătuş şi sudor — 1 bucătar III. Condiţii de studii conform Legii 12/1971, iar încadrarea conform H.C.M. 2841/1968. Alte informaţii la secretariatul şcolii sau telefon 1 12 15, zilnic între orele 7—15. * e e e »4 Uzina de fibre sintetice Săvineşti - judeţul Neamţ I ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS interpreţi de limba germană — bărbaţi, ffj CONDIŢII: — să cunoască foarte bine limba germană — necăsătoriţi — pregătire generală, bacalaureat sau absolvenţi de şcoli tehnice. Persoanele interesate se vor adresa serviciului personal al Centralei industriale de fibre chimice Săvinești — județul Neamț, indicînd în cerere datele personale, la pregătirea generală și de specialitate, adresa exactă. II '■NI N.L.L. Sibiu angajează de urgenţă : — 2 diriginţi de şantier — 2 dulgheri — 1 electrician auto — 1 tinichigiu — 24 zidari — 1 instalator — 1 zugrav — 8 muncitori necalificaţi, încadrarea şi salarizarea conform Lega nr. 12/1971 I I şi H.C.M. 914/1968.I ----i î T.A.P.L. Sibiu ANGAJEAZĂ : — 1 merceolog (bărbat) — doi zidari — 1 lăcătuș mecanic. Doritorii se vor adresa la compartimentul personal al întreprinderii, Piața Unirii nr. A. Caut femeie, îngrijire copil. Sibiu, telefon1153, orele 7—15. Cedez, Iași, apartament bloc, confort I, 2 camere, gaz, pentru similar in Sibiu. Informații, Sibiu, telefon 71425, între orele 12—14 și 18—20.