Tribuna Sibiului, septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1406-1431)
1972-09-01 / nr. 1406
i *»Cupa României“ . Metalul I.O.S. - Textila Sebeş 2-1 (0-0) Miercuri, 30 august, pe stadionul Voinţa, a avut loc partida dintre Metalul I.O.S. (campionat judeţean) şi Textila Sebeş (divizia C), în cadrul ediţiei 1972/73 a „Cupei României" la fotbal. Jucind cu multă energie, echipa sibiană a învins cu 2—1 (0—0). Au înscris Lungu (min. 55) şi Munteanu (min. 73) pentru gazde: Sasu (autogol, min. 65) pentru oaspeţi. Formaţia Metalul I.O.S. obţine astfel calificarea în etapa următoare. N. I. D. Pagina 2 ŞTIRI • INFORMAŢII • CONSEMNĂRI • ŞTIRI • INFORMAŢII • CONSEMNĂRI • ŞTIRI • INFORMAŢII • CONSEMNĂRI • ŞTIRI • INFORMAŢII • Cu două luni în urmă Voleiul sibian lansa un SOS ! L-a recepţionat cineva ? Sportul cu mingea peste plasă, voleiul, se află Încă în vacanţă, dar pentru că ediţia 1971—1972 a campionatului a marcat numeroase carenţe în activitatea echipei C.S.M. Sibiu — singura reprezentantă din judeţul nostru în divizia A — este necesar să se ia din timp unele măsuri care să aducă voleiul feminin la nivelul atins cu cîţiva ani în urmă. S-a întreprins ceva în acest sens? Dacă da, sâ vedem ce anume. In acest scop am reunit în materialul de faţă opiniile a trei persoane cu răspundere în voleiul sibian Gheorghe Jula (preşedintele C.S.M. Sibiu), prof. Nicolae Aleman (antrenorul echipei) şi profesoara Doina Gheciov (jucătoare). 1. Echipa C.S.M Sibiu a terminat campionatul naţional lamentabil. Numai sclaverajul mai bun a scutit-o de retrogradare. Care a fost, după opinia dv. cauza care a determinat randamentul scăzut in finalul campionatului? Gheorghe Jula: O pregătire neuniformă. Antrenorul, necunoscînd posibilităţile reale ale fiecărei jucătoare, nu a reuşit să valorifice potenţialul acestora in suficientă măsură. Introducerea elementelor tinere in prima garnitură fiind înfăptuită intr-o perioadă foarte scurtă nu s-a putut realiza omogenizarea echipei. După un tur bun, în care echipa a fost conștiincioasă la efortul cerut, a venit returul cu semnalul de alarmă dat prin plecarea din echipă a jucătoarei nr. 1, Vaslu, şi apoi a celorlalte două, Cloţeanu şi Bondreanu. Am fost nevoiţi să jucăm în majoritatea partidelor din retur doar cu şase jucătoare. Pregătirea pentru turneul final de la Galaţi a fost compromisă total, deoarece jucătoarele care urmau să formeze secretul de bază au lipsit de la şedinţele de antrenament, iar disciplina unora dintre ele a lăsat foarte mult de dorit. Forţaţi de situaţie, am acceptat aceste compromisuri. Prof. Doina Gheciov: Finişul dezastruos din campionatul trecut a contribuit în mare măsură la o situaţie de neiertat. Mă refer la colaborarea sufletească între jucătoare şi antrenor apoi şi la aceea dintre jucătoare şi conducere. O mare vină am purtat-o şi noi, jucătoarele, prin comportarea foarte slabă la Galaţi. Apreciez că antrenorul nu a fost respectat întotdeauna şi nici indicaţiile lui nu au fost luate in seamă, în general nu a existat climatul necesar de muncă. 2. Campionatul începe peste o lună. Cum se prezintă situaţia în echipă şi ce se preconizează pentru ieşirea din impas? Gh. J.: La data de 15 august s-au reluat pregătirile pentru noul campionat cu un lot care se apreciază ca fiind îmbunătăţit din punct de vedere numeric şi care, prin intervenţia antrenorului, poate să înregistreze o creştere valorică. Faţă de formaţia de bază va trebui să contăm pe aportul jucătoarelor Cleţeanu, Crîşmar şi Spilhaupter. N. A.: Pentru noul campionat nu există, încă, nici o noutate. Lotul care a început pregătirea este aproape acelaşi de anul trecut: Doina Gheciov, Emilia Pitaru, Elena Cotfaş, Marcela Motronea, Mariana Cleţeanu (încă nerestabilită după operaţia de menise) şi Margareta Vasiu. Nu mai sunt în lot Livia Pavel şi Cristina Popa. Vom coopta şi alte jucătoare, ca Maria Crîşmar şi Ecaterina Spilhaupter, de la Liceul Miercurea, dar pînă a fi titularizate va trebui să muncim cu ele cel puţin lin an de zile, la capitolul tehnică. D. G.: La 15 august am fost convocate la primul antrenament unde am fost prezente doar cinci jucătoare. Toate echipele din divizia A (cu mici excepţii determinate de cauze obiective) şi-au început pregătirile la 1 august. Acest lucru spune, cred, ceva! 3. Iubitorii voleiului din Sibiu aşteaptă un reviriment. Sunt premise ca echipa să facă un salt calitativ? Gh. J.: Evoluţia necorespunzătoare în campionatul trecut pune în faţa echipei (jucătoare — antrenor) sarcini deosebite. Bineînţeles, credem într-un reviriment. N. A.: Vom depune o muncă susţinută pentru a suplini numărul mic de jucătoare existente şi valoarea modestă a lotului. Vom juca cu patru jucătoare tinere, talentate dar încă necăjite în confruntările tari. Ne aşteaptă, deci, o misiune grea. Jucătoarele trebuie să dea dovadă de mult interes şi perseverenţă in pregătire. Personal voi face totul ca pînă la începerea campionatului să asigur fetelor o pregătire fizică, tehnică şi tactică bună. D. G.: Este de datoria conducerii clubului să împrospăteze lotul cu jucătoare bune, deoarece în situaţia actuală este practic imposibil să facem faţă în noul campionat. Degeaba există bunăvoinţă şi pricepere din partea tovarăşului antrenor. Rămîne ca şi conducerea să ia măsuri, altfel nu ştim cum vom termina campionatul. Aşadar, acestea sunt cauzele reieşite din cuvintul celor solicitaţi de redacţie. Ne întrebăm: sunt ele obiective aceste afirmaţii? Noi credem că nu. De ce spunem aceasta? Deoarece pe ici, pe colo s-a ocolit adevărul. Din cite cunoaştem noi, ca şi din discuţiile celor în cauză au reieşit o serie de probleme la care încercăm să găsim răspunsul. • După terminarea campionatului se impunea de la sine o şedinţă de analiză. Nu s-a ţinut. De ce? • In turneul de la Galaţi, jucătoarele *(nu ştim de ce antrenorul — le-a ocolit numele?) au dat dovadă de indisciplină. Ce măsuri a luat conducerea secţiei sau clubul? Răspundem noi: Nici una! • Deşi la primul antrenament, din 15 august, au fost prezente doar cinci jucătoare, din cele constatate de noi, pe parcurs, numărul lor s-a redus la trei. Ştie ceva conducerea secţiei de această problemă? • Apropo de secţia de volei (preşedinte ing. Ştefan Adam). Acest organism, indispensabil in viaţa echipei, a propus să se ţină şedinţa susamintită. De ce se ignorează activitatea secţiei? • Cum justifică activitatea sa preşedintele (salariat al clubului), Gh. Jula, dacă priveşte atît de superficial activitatea viitoare a echipei de volei? Credem că va trebui — şi chiar se impune — ca organul competent (in speţă C.J.E.F.S. Sibiu) să treacă la o analiză concretă a situaţiei echipei de volei de la C.S.M., nu de alta dar dacă acest lucru nu va fi făcut la timp, mai tirziu nu-şi mai are rostul. Avem convingerea că, spunîndu-se lucrurilor pe nume, se va putea face o cotitură radicală în voleiul feminin sibian, în acest sport în care — să fim obiectivi — de 2—3 ani nu numai că se bate pasul pe loc dar se înregistrează chiar un nedorit regres. ILIE IONESCU Meci amical de fotbal C.S.M.Sibiu-Chimia Hm. Vilcea 00 Aşteptam cu curiozitate acest alo-iea joc al echipei locale în interval de cinci zile pentru că era ultimul test înaintea partidei de la Cugir. Credeam că vom vedea cristalizată o concepţie tactică adecvată momentului. Speram într-o limpezire a apelor. Dar, decepţie. Jucătorii sibieni au practicat un fotbal fără vlagă, încîlcit, cu faze lipsite de finalitate. Oare ocaziile de gol, ratate in meciurile anterioare să fi fost intr-adevăr tot ce pot aceşti tineri? C.S.M. a dominat, ce-i drept, majoritatea timpului, a încercat să se apropie de poarta adversă, a obţinut cornere (raport 10—1) dar... cam atît. Pe compartimente, apărarea pare cel mai bine sudată: linia de mijloc cu Firchiş şi Munteanu, ni se pare deocamdată cea mai indicată; înaintarea, in schimb, este departe de cerinţele unei comportări onorabile în divizia B. Singurul Ţurlea (uneori şi Creţu) mai reuşeşte să dea culoare acţiunilor. Dar ce se intimplă cu acest jucător? Nu este nimeni care să-i arate calea cea dreaptă către consacrare? Echipa din Rm. Vîlcea a evoluat pe linia cunoscută din campionatul trecut. Spectatorii doresc să vadă la Sibiu fotbal de calitate şi rezultate favorabile. Să sperăm că duminică băieţii noştri vor dovedi că autorul rîndurilor de mai sus este un pesimist. Formaţia sibiană a fost următoarea: Liebhardt (Hizo) — Zaharia (Mihai), David (Nagy), Rubint, Judele — Munteanu (Gabel), Flrchiş (Marcu) — Schwartz, Pavlovici, Floarea (Szakács), Creţu (Tuflea). în deschidere, în meci de juniori, C.S.M. Sibiu — Independenţa Cisnădie 2—0 10 01. N. I. DOBRA 1 SEPTEMBRIE — Se împlinesc 20 de ani de la moartea (1952) lui Iosif Rangheţ, militant de seamă al mişcării muncitoreşti din ţara noastră (n. 1904). • 1940 — A murit Constantin Popovici, militant al mişcării muncitoreşti (n. 1876). •La 1 septembrie 1944 a murit scriitorul Liviu Rebreanu (n. 27.XI.1885). • Se împlinesc 125 de ani de la naşterea lui Simion Florea Marian, folclorist şi etnograf (m. 1907). Se împlinesc 25 de ani de la apariţia (1947) primului număr al ziarului „Előre“. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică: vremea va fi călduroasă, dar uşor instabilă după-amiaza, cînd cerul va fi acoperit şi vor cădea averse slabe de ploaie însoţite, pe alocuri, de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul sud-estic. Minimele vor fi cuprinse între 9 şi 12 grade, iar maximele vor oscila între 22 şi 25 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Jocul de-a moartea (orele 9,00; 11,30] 15,00; 18,00; 20,30); ARTA: Inima e un vînător singuratic (orele 9,30; 12,00; 15,30; 18,00; 20,30); TINERETULUI] Odiseea generalului Jose (orele 10,00; 12,00] 14,30; 16,30] 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Ultimul mohican (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL] Toamna Cheycnnilor, seriile 1 şi 11 (orele 10,00; 14,00; 17,00; 20,00). TINERETULUI: S-a întîmplat în recunoaştere (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). CISNADIE: POPULAR: Steaua sudului (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Anna celor o mie de zile, seriile I şi II (orele 10,00; 16,00 şi 19,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE. Pădurea pierdută (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Băieţi buni, băieţi răi (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Farmecul ţinuturilor sălbatice (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST. Castanele sunt bune (orele 18,00 şi 20,00). TELEVIZIUNE 9.00. Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05. Tinerii despre ei înşişi (reluare). 9.50. Un virtuoz al instrumentelor populare — Ion Lăceanu. 10.00 Curs de limba germană. Lecţia 14-a. 10.30. Jocurile Olimpice de vară — 1972. Rezumatul filmat al zilei anterioare: nob, lupte libere, tir, scrimă, box, hochei de iarbă, concursul complet de călărie — proba de fond, volei, iahtina, fotbal. Inregistrare de la München. 12.00. Telejurnal. 16.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Jocurile Olimpice de vară — 1972. Atletism: 100 m bărbaţi semifinale, suliţă femei finală. 800 m bărbaţi semifinale. Transmisiune directă de la München. 17,15. Pentru sănătatea dv.: Ce trebuie să stiti despre bolile venerice. 17,30. Aplauze pentru români. Ansamblul folcloric al uzinelor „Rulmentul" din Braşov în Belnia. Reportaj. 17.50. Tragerea Lolo. 17.55. Interpreţi şi rolurile lor. 18.25. Jocurile Olimpice de vară — 1972. Atletism: 100 m bărbaţi finală. 800 m femei semifinale. Transmisiune directă de la München. 19.00. Satul contemporan. Schiţa de sistematizare nr... . întilnire între arhitecţi şi locuitorii comunei Cobadin. Reportaj. 19.20. 1001 de serf. 19.30. Telejurnal. Marea întrecere socialistă la zi. 20.00 Reflector. 20.15. Film artistic. Lenea şi forţa. O producţie a studiourilor poloneze. Cu: Gustaw Holoulek şi Zofia Mrzowska. 21.45. Selecţiuni din finala Festivalului de muzică de dans de la Budapesta. 22.00. 24 de ore. Din ţările socialiste. 22.30. Jocurile Olimpice de vară — 1972. Gimnastică — exerciţii libere individual bărbaţi. Ciclism — urmărire individuală. Judo — categoria 93 kg. Transmisiuni directe de la München. Cadru din filmul „S-a întîmplat la recunoaştere“ Patinaj-viteza Campionatul naţional, faza judeţeană Constituind o avanpremieră a campionatului republican de patinaj viteză pe rotile, care se va desfăşura în oraşul nostru între 6—9 septembrie a.c., sîmbătă, 2 septembrie, începînd de la ora 13:00, pe pista amenajată în incinta terenurilor Şcolii sportive din Sibiu, se va desfăşura campionatul judeţean. Avind ca scop stabilirea patinatorilor care ne vor reprezenta la campionatul naţional (primii 3 clasaţi, în ordinea rezultatelor la fiecare categorie), această competiţie, aflată la a IV-a ediţie, va reuni la start patinatorii de viteză ai Şcolii sportive Sibiu, precum şi alţi reprezentanţi ai şcolilor generale şi liceelor sibiene. Competiţia se va desfăşura in limita categoriilor copii (pe vîrste) şi juniori I şi IX, înscrierea reprezentanţilor şcolilor generale şi liceelor în competiţie se va face în ziua desfăşurării campionatului judeţean la sediul Şcolii sportive Sibiu, pînă la ora 12.30. NICOLAE IVAN Tribuna Sibiului X%v*%y Firele din această imensă magazie de bobine alcătuiesc urzeala model pentru maşinile de dantelat, recent montate la fabrica „Drapelul roşu“, din Sibiu Maraton după... rechizitele şcolare anchetă Septembrie se pregăteşte să dea startul pentru un nou an şcolar. Elevii, mari şi mici, se grăbesc la librării, după rechizite şcolare, în magazine să-şi cumpere uniforme. Poposim şi noi, chiar la ora deschiderii, la librăria nr. 8, din str. Tribunei. Cel dinţii cumpărător este un elev care a venit cu o listă respectabilă. Doreşte caiete de dictando, pentru matematicii cu un anumit număr de file, pixuri, caiete pentru biologie, echere. Librarul se grăbeşte să-l servească, dar de multe ori trebuie să ridice din umeri. Să mai treacă elevul pe acolo, căci trebuie să primească şi articolele care lipsesc. Spaţiul devine aproape neîncăpător. Unii dintre elevi ies dezamăgiţi, nemaiaşteptînd să le vină rindul, după ce au auzit că anumite articole, pe care Ie doreau, lipsesc. II rugăm pe responsabil să ne spună cum stă cu stocul de rechizite. „Stoc? Mai am cîteva caiete şi nu ştiu ce mă voi face. La depozit este zadarnică orice discuţie. Am comandă de mult, de luna trecută (şi acum este sfirşitul lui august), dar parcă intenţionat face şeful depozitului. Şi imaginaţi-vă că-mi lipsesc trei sferturi din articolele necesare“. Ne gindeam că s-ar putea să fie doar o intimplare. La librăria nr. 4, din str. N. Bălcescu, constatăm însă o situaţie similară.. O vînzătoare ne spune pe tonul cel mai liniştit că „lipsesc multe: caiete pentru biologie, teuri, planşete, blocuri pentru desen şi altele, deşi avem de atîta vreme comanda. Să vedem ce ne va da depozitul. Altfel. Aceeaşi situaţie ne întîmpină şi la Librăria nr. 1, cea mai mare unitate de profil, pentru vînzarea articolelor atlt de căutate în această perioadă de către elevi — rechizitele şcolare. Formula „N-avem!“ se repetă ritmic. De ce? Ne răspunde responsabilul unităţii: „Şi noi ne întrebăm de ce I.C.S. Metalo-chimice nu-şi face datoria. Depozitul geme de marfă, iar noi suntem nevoiţi să spunem „n-avem“. Suntem deficitari la foarte multe articole. Nu mai ştim cum să procedăm. Situaţia s-a discutat şi în şedinţă... I.C.S. Metalo-chimice se scuză că n-are maşină. Servietele şcolare sunt atît de căutate, iar şeful depozitului ne promite că va ridica un stoc serios de la fabrica „13 Decembrie“. Cum era şi normal, ne-am dus la depozit, care se află la apreciabila distanţă de ... 300 m. L-am rugat pe tovarăşul Constantin Teleanu să ne spună care este situaţia cu rechizitele şcolare. „Avem marfă berechet, tovarăşe — ne-a răspuns dumnealui foarte amabil. Suntem pregătiţi cum se cuvine pentru noul an şcolar. Ce-aţi dori? Pixuri? Sunt de vreo 4—5 feluri. Avem radiere, mari şi mici, blocuri pentru desen, de asemenea, caiete cu 48, 100, 150, 200 de file, planşete simple sau cu trusa completă, serviete cu 59, 113, 117, 100, 52,50 lei, chiar foarte multe. Lipsesc deocamdată doar cele cu 110 lei, care sunt foarte căutate, dar astăzi le aduc eu de la „13 Decembrie“. — Dar librăriile duc lipsă de aceste mărfuri. Cum se explică? — Păi le-am trimis. Astăzi, chiar, au să primească toţi. Să fie liniştiţi. Consultăm comenzile. Erau făcute din 25 iulie. Subit şeful depozitului îşi aminteşte de maşini. „Da, maşinile... Din cauza lor. Dar totul merge bine. Se rezolvă“. Foarte frumos vorbeşte şeful, dar vorba dulce nu ne duce. Că avem de-a face cu o veritabilă delăsare, nici nu mai încape îndoială. Degeaba stau încăperile depozitului tixite. Elevii sînt puşi pe drumuri, librăriile nu-şi pot face planul. O plăcută letargie stăpîneşte la depozitul de rechizite şcolare. Şi dacă acesteia i se mai adaugă şi lipsa de interes a unor vinzătoare din librării... Vînzătoarea cu care am stat de vorbă în librăria 4 se plîngea că n-au teum. Dar am consultat notele de comandă pentru lunile august şi septembrie şi nici n-au cerut aşa ceva. Acelaşi lucru se întimpla şi cu planşetele. Vînzătoarea Mariana Lăzărici de la librăria nr. 1 ne-a măsurat lung auzindu-ne că vrem să cumpărăm ba una ba alta. Norocul dumneaei că lipseau destule mărfuri pentru a o scuti de efortul de a le vinde. „N-avem teuri decit dacă vreţi să cumpăraţi trusa întrea-' gă cu planşetă.Puţin mai tirziu, însă, responsabilul unităţii ne asigură că are destule teuri, dar vînzătoarea e... comodă. Le fel ni s-a întîmplat la aceeaşi librărie şi cu un alt articol. Sfîntă comoditate (!) Şi ne întrebăm care sâ fie raţiunea unor oameni puşi să asigure desfacerea rechizitelor şcolare. Din cauza unor asemenea salariaţi elevii sînt puşi pe drumuri, fără să ştie ce se ascunde într-un răspuns sec: „N-avem“. Așa stînd lucrurile, conducerea I.C.S. Metalo-chimice trebuie să se ocupe mai îndeaproape de modul în care se lucrează la depozitul amintit. O analiză a muncii trebuie, de asemenea, făcută și la C.L.D.C. în acest sens. Pînă atunci, după cum se vede, aprovizionarea cu rechizite şcolare mai are de dat... cîteva corigenţe. Prof. MARIN NITA la Liceul „Octavian Goga“ Cine se scoală de dimineaţă... pleacă de la librărie cu buzele umflate în prag de an şcolar, aprovizionarea cu rechizite mai are cîteva corigenţe... • Vorba dulce...nu ne duce... note Valuri acoperite de iarbă şi moloz In cartierul Gura Cimpului (zona III) a municipiului Mediaş se construieşte de zori Zestrea acestui nou cartier se îmbogăţeşte cu noi cvartale de locuinţe. Acesta este un fapt într-adevăr îmbucurător pentru oamenii muncii din Mediaş ale căror condiţii de locuit devin tot mai bune. Dar, deşi am remarcat aceste realizări, trebuie să subliniem faptul că în ce priveşte buna gospodărire a materialelor de construcţie ce aparţin Grupului de şantiere Mediaş al I.J.C.M. Sibiu lasă de dorit. De exemplu, lingă centrala termică a acestui cartier stau aruncate şi acoperite de moloz şi iarbă , stupi destinaţi iluminatului public, cu accesoriile lor. Pentru şantier aceştia constituie, bineînţeles, valori, dar pentru copiii cartierului un material propice de joacă, întrebăm conducerea şantierului, care nu se găsește un loc mai potrivit pentru depozitarea stilpilor? După noi... potopul! La imobilul din strada Turda, nr. 3, din Mediaș s-au încheiat de curînd lucrările de introducere subterană a conductei telefonice. Șanțul săpat a trecut tocmai prin marginea zonei verzi pe care locatarii acestui imobil au gospodărit-o cu multă grijă. Ce folos că pentru această frumoasă zonă s-au consumat multe ore de muncă patriotică, dacă după ce au terminat cu introducerea conductei, lucrătorii întreprinderii specializate n-au mai amenajat zona verde. Or, este știut că normele legale în vigoare impun celor ce fac anumite lucrări să lase totul în bună stare. După cum se vede, lucrătorii unităţii respective au uitat acest lucru. Ar fi cazul să-şi amintească pentru a nu fi categorisiţi potrivit zicalei „după noi... potopul!“ IOAN HUDREA *33839898988889888998989888993998893939999999999999999999999999998888 888889988889898888988888888883988888888889888888888888888988888888889 Anul V, nr. 1406 tîrzie insă. Pînă cînd va mai bălti apa în faţa acestui complex comercial? Aşa-i cînd lucrul se face de mintuială. In toamna anului trecut, pe unele străzi din cartierul „Trei stejari“, o echipă de la I.R.C. Sibiu a executat canalizarea. După introducerea masivelor tuburi s-a făcut astuparea şanţului. Numai că despre felul cum s-a făcut astuparea şanţului sînt multe de spus. Dacă vreun autovehicul trece cumva pe str. Spartacus, şi nimereşte în porţiunea fostului şanţ riscă să nu mai iasă decit cu macaraua. Aceasta pentru că pămîntul n-a fost tasat. S-a făcut lucru de mîntuială. Executanţii (sau alţii de la I.R.C.) au venit de cîteva ori, au adus metri cubi de pietriş, au astupat gropile, dar ele apar In alte porţiuni. In prezent cele 5—6 gropi de pe stradă (unele de 3—4 metri lungime, cu o adîncime de pînă la 1,5 metri), arată traseul conductei, dar şi munca superficială a celor ceau executat lucrarea. Cine va „astupa“ superficialitatea? Nu de alta, dar se apropie deschiderea noului an şcolar şi cum pe această stradă este sediul Şcolii generale nr. 4, n-ar fi cazul ca elevii să debuteze în noul an prin a ... da în gropi. De cînd pe str. Moara de scoarţă s-a mutat depozitul de materiale de construcţie al I.C.S. Metalo-chimice Sibiu, au început şi necazurile locatarilor. Carosabilul străzii, datorită circulaţiei intense, este într-un hal de nedescris. Toate casele cu faţadele la stradă sunt „stropite“ cu noroiul proiectat de cauciucurile autovehiculelor. Nu mai vorbim de mizeria ce o fac mijloacele de transport hipo. Staţionarea căruţelor în jurul depozitului este marcată de bălegar, de resturi de furaje, de mirosuri neplăcute, incit cetăţenii sunt nevoiţi să stea tot timpul cu geamurile închise. Se spune că depozitul va fi mutat în Turnişor. Cînd, nimeni nu ştie! Cert este că unii locatari au de suferit. Se cere urgenta mutare a depozitului, iar pînă atunci refacerea părţii carosabile a străzii, menţinerea curăţeniei. * Parcă-i un făcut! Nu scapi bine de un şanţ, că începe altul. Cel puţin aceasta-i părerea multor locatari din cartierul Hipodrom. Nu numai că unele din aceste şanţuri, făcute pentru introducerea diferitelor conducte, stau cu lunile neastupate, dar şi atunci cînd lucrarea este terminată strada rămîne denivelată. Vai de arcurile autovehiculelor şi după ploaie — de hainele trecătorilor de pe trotuare. Cetăţenii se întreabă: cînd se va termina cu săparea de şanţuri în acest cartier şi cînd refacerea străzilor va fi la nivelul cerinţelor? Rubrică realizată de S. MAGEANU (după scrisorile primite la redacţie) i. Cine se încumetă a trece seara prin pasajul ce face legătura între străzile Xenopol şi 1 Mai din Sibiu riscă să se accidenteze. Au mai păţit-o şi alţii! Intr-Una din seri, cetăţeanca F. Froch, vrind să ajungă în str. 1 Mai, s-a împiedicat de calupurile desprinse din caldarim şi şi-a fracturat braţul drept. Intr-o altă seară, pensionarul P. Ionescu, tot din cauza calupurilor desprinse şi a gropilor formate, s-a lovit la picior, şi şi-a rupt pantalonul. De semnalat că toate acestea se petrec şi din cauza beznei care domneşte în acest pasaj. In prezent nici corpul de iluminat nu mai există. Se văd (desigur ziua) doar firele electrice ... * Ca să intri după ploaie în complexul comercial din Calea Poplăcii, mai ales în magazinul alimentar „Dumbrava“, îţi trebuie o barcă, o plută, picioroange, sau, eventual, să fii încălţat cu cisme de cauciuc. Dintr-o defecţiune de construcţie, platforma de la intrare fiind mai joasă apa bălteşte. Deputatul, comitetul de stradă, cetăţenii au sesizat în numeroase rînduri această situaţie atît Consiliul popular municipal Sibiu cit şi conducerea I.C.S. Alimentara. Măsurile în-