Tribuna Sibiului, septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1406-1431)

1972-09-01 / nr. 1406

i *»Cupa României“ . Metalul I.O.S. - Textila Sebeş 2-1 (0-0) Miercuri, 30 august, pe stadionul Voinţa, a avut loc partida dintre Metalul I.O.S. (campionat judeţean) şi Textila Sebeş (divizia C), în ca­drul ediţiei 1972/73 a „Cupei Româ­niei" la fotbal. Jucind cu multă energie, echipa sibiană a învins cu 2—1 (0—0). Au înscris Lungu (min. 55) şi Muntea­nu (min. 73) pentru gazde: Sasu (autogol, min. 65) pentru oaspeţi. Formaţia Metalul I.O.S. obţine astfel calificarea în etapa urmă­toare. N. I. D. Pagina 2 ŞTIRI • INFORMAŢII • CONSEMNĂRI • ŞTIRI • INFORMAŢII • CONSEMNĂRI • ŞTIRI • INFORMAŢII • CONSEMNĂRI • ŞTIRI • INFORMAŢII • Cu două luni în urmă Voleiul sibian lansa un S­O­S ! L-a recepţionat cineva ? Sportul cu mingea peste plasă, vo­leiul, se află Încă în vacanţă, dar pentru că ediţia 1971—1972 a campio­natului a marcat numeroase carenţe în activitatea echipei C.S.M. Sibiu — singura reprezentantă din judeţul nostru în divizia A — este necesar să se ia din timp unele măsuri care să aducă voleiul feminin la nivelul atins cu cîţiva ani în urmă. S-a în­treprins ceva în acest sens? Dacă da, sâ vedem ce anume. In acest scop am reunit în materia­lul de faţă opiniile a trei persoane cu răspundere în voleiul sibian Gheorghe Jula (preşedintele C.S.M. Sibiu), prof. Nicolae Aleman (antre­norul echipei) şi profesoara Doina Gheciov (jucătoare). 1. Echipa C.S.M Sibiu a termi­nat campionatul naţional lamenta­bil. Numai sclaverajul mai bun a scutit-o de retrogradare. Care a fost, după opinia dv. cauza care a determinat randamentul scăzut in finalul campionatului? Gheorghe Jula: O pregătire neuni­formă. Antrenorul, necunoscînd posi­bilităţile reale ale fiecărei jucătoare, nu a reuşit să valorifice potenţialul acestora in suficientă măsură. Intro­ducerea elementelor tinere in prima garnitură fiind înfăptuită intr-o pe­rioadă foarte scurtă nu s-a putut rea­liza omog­enizarea echipei. După un tur bun, în care echipa a fost con­știincioasă la efortul cerut, a venit returul cu semnalul de alarmă dat prin plecarea din echipă a jucătoarei nr. 1, Vaslu, şi apoi a celorlalte două, Cloţeanu şi Bondreanu. Am fost ne­voiţi să jucăm în majoritatea parti­delor din retur doar cu şase jucătoare. Pregătirea pentru turneul final de la Galaţi a fost compromisă total, deoa­rece jucătoarele care urmau să for­meze secretul de bază au lipsit de la şedinţele de antrenament, iar disci­plina unora dintre ele a lăsat foarte mult de dorit. Forţaţi de situaţie, am acceptat aceste compromisuri. Prof. Doina Gheciov: Finişul de­zastruos din campionatul trecut a contribuit în mare măsură la o si­tuaţie de neiertat. Mă refer la co­laborarea sufletească între jucătoare şi antrenor apoi şi la aceea dintre jucătoare şi conducere. O mare vină am purtat-o şi noi, jucătoarele, prin comportarea foarte slabă la Galaţi. Apreciez că antrenorul nu a fost respectat întotdeauna şi nici indica­ţiile lui nu au fost luate in seamă, în general nu a existat climatul ne­cesar de muncă. 2. Campionatul începe peste o lună. Cum se prezintă situaţia în echipă şi ce se preconizează pen­tru ieşirea din impas? Gh. J.: La data de 15 august s-au reluat pregătirile pentru noul cam­pionat cu un lot care se apreciază ca fiind îmbunătăţit din punct de vedere numeric şi care, prin intervenţia an­trenorului, poate să înregistreze o creştere valorică. Faţă de formaţia de bază va trebui să contăm pe a­­portul jucătoarelor Cleţeanu, Crîşmar şi Spilhaupter. N. A.: Pentru noul campionat nu există, încă, nici o noutate. Lotul care a început pregătirea este aproape a­­celaşi de anul trecut: Doina Gheciov, Emilia Pitaru, Elena Cotfaş, Marcela Motronea, Mariana Cleţeanu (încă nerestabilită după operaţia de menise) şi Margareta Vasiu. Nu mai sunt în lot Livia Pavel şi Cristina Popa. Vom coopta şi alte jucătoare, ca Maria Crîşmar şi Ecaterina Spilhaupter, de la Liceul Miercurea, dar pînă a fi titularizate va trebui să muncim cu ele cel puţin lin an de zile, la capi­tolul tehnică. D. G.: La 15 august am fost convo­cate la primul antrenament unde am fost prezente doar cinci jucătoare. Toate echipele din divizia A (cu mici excepţii determinate de cauze obiec­tive) şi-au început pregătirile la 1 august. Acest lucru spune, cred, ceva! 3. Iubitorii voleiului din Sibiu aşteaptă un reviriment. Sunt pre­mise ca echipa să facă un salt calitativ? Gh. J.: Evoluţia necorespunzătoare în campionatul trecut pune în faţa echipei (jucătoare — antrenor) sar­cini deosebite. Bineînţeles, credem într-un reviriment. N. A.: Vom depune o muncă susţi­nută pentru a suplini numărul mic de jucătoare existente şi valoarea mo­destă a lotului. Vom juca cu patru jucătoare tinere, talentate dar încă necăjite în confruntările tari. Ne aş­teaptă, deci, o misiune grea. Jucă­toarele trebuie să dea dovadă de mult interes şi perseverenţă in pregătire. Personal voi face totul ca pînă la începerea campionatului să a­­sigur fetelor o pregătire fizică, tehnică şi tactică bună. D. G.: Este de datoria conducerii clubului să împrospăteze lotul cu ju­cătoare bune, deoarece în situaţia ac­tuală este practic imposibil să facem faţă în noul campionat. Degeaba exis­tă bunăvoinţă şi pricepere din partea tovarăşului antrenor. Rămîne ca şi conducerea să ia măsuri, altfel nu ştim cum vom termina campionatul. Aşadar, acestea sunt cauzele reie­şite din cuvintul celor solicitaţi de redacţie. Ne întrebăm: sunt ele obiec­tive aceste afirmaţii? Noi credem că nu. De ce spunem aceasta? Deoarece pe ici, pe colo s-a ocolit adevărul. Din cite cunoaştem noi, ca şi din discuţiile celor în cauză au reieşit o serie de probleme la care încercăm să găsim răspunsul. • După terminarea campionatului se impunea de la sine o şedinţă de analiză. Nu s-a ţinut. De ce? • In turneul de la Galaţi, jucătoa­rele *(nu ştim de ce antrenorul — le-a ocolit numele?) au dat dovadă de in­disciplină. Ce măsuri a luat conduce­rea secţiei sau clubul? Răspundem noi: Nici una! • Deşi la primul antrenament, din 15 august, au fost prezente doar cinci jucătoare, din cele constatate de noi, pe parcurs, numărul lor s-a redus la trei. Ştie ceva conducerea secţiei de această problemă? • Apropo de secţia de volei (pre­­şedinte ing. Ştefan Adam). Acest or­ganism, indispensabil in viaţa echipei, a propus să se ţină şedinţa susamin­­tită. De ce se ignorează activitatea secţiei? • Cum justifică activitatea sa pre­şedintele (salariat al clubului), Gh. Jula, dacă priveşte atît de superficial activitatea viitoare a echipei de volei? Credem că va trebui — şi chiar se impune — ca organul competent (in speţă C.J.E.F.S. Sibiu) să treacă la o analiză concretă a situaţiei echipei de volei de la C.S.M., nu de alta dar dacă acest lucru nu va fi făcut la timp, mai tirziu nu-şi mai are rostul. Avem convingerea că, spunîndu-se lucrurilor pe nume, se va putea face o cotitură radicală în voleiul femi­nin sibian, în acest sport în care — să fim obiectivi — de 2—3 ani nu numai că se bate pasul pe loc dar se înregistrează chiar un nedorit regres. ILIE IONESCU Meci amical de fotbal C.S.M.Sibiu-Chimia Hm. Vilcea 00 Aşteptam cu curiozitate acest al­o-iea joc al echipei locale în inter­val de cinci zile pentru că era ulti­mul test înaintea partidei de la Cugir. Credeam că vom vedea cris­talizată o concepţie tactică adecva­tă momentului. Speram într-o lim­pezire a apelor. Dar, decepţie. Jucă­torii sibieni au practicat un fotbal fără vlagă, încîlcit, cu faze lipsite de finalitate. Oare ocaziile de gol, ratate in meciurile anterioare să fi fost intr-adevăr tot ce pot aceşti tineri? C.S.M. a dominat, ce-i drept, ma­joritatea timpului, a încercat să se apropie de poarta adversă, a ob­ţinut cornere (raport 10—1) dar... cam atît. Pe compartimente, apărarea pare cel mai bine sudată: linia de mijloc cu Firchiş şi Munteanu, ni se pare deocamdată cea mai indicată; înain­tarea, in schimb, este departe de cerinţele unei comportări onorabile în divizia B. Singurul Ţurlea (une­ori şi Creţu) mai reuşeşte să dea culoare acţiunilor. Dar ce se intim­­plă cu acest jucător? Nu este ni­meni care să-i arate calea cea dreap­tă către consacrare? Echipa din Rm. Vîlcea a evoluat pe linia cunoscută din campionatul trecut. Spectatorii doresc să vadă la Si­biu fotbal de calitate şi rezultate favorabile. Să sperăm că duminică băieţii noştri vor dovedi că auto­rul rîndurilor de mai sus este un pesimist. Formaţia sibiană a fost următoa­rea: Liebhardt (Hizo) — Zaharia (Mihai), David (Nagy), Rubint, Ju­dele — Munteanu (Gabel), Flrchiş (Marcu) — Schwartz, Pavlovici, Floarea (Szakács), Creţu (Tuflea). în deschidere, în meci de juniori, C.S.M. Sibiu — Independenţa Cis­­nădie 2—0 10 01. N. I. DOBRA 1 SEPTEMBRIE — Se împlinesc 20 de ani de la moartea (1952) lui Iosif Ran­­gheţ, militant de seamă al miş­cării muncitoreşti din ţara noastră (n. 1904). • 1940 — A murit Constantin Popovici, militant al mişcării muncitoreşti (n. 1876). •La 1 septembrie 1944 a murit scriitorul Liviu Rebreanu (n. 27.XI.1885). • Se împlinesc 125 de ani de la naşterea lui Simion Florea Marian, folclorist şi etnograf (m. 1907).­­ Se împlinesc 25 de ani de la apariţia (1947) primului număr al ziarului „Előre“. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: vremea va fi călduroasă, dar uşor instabilă după-amiaza, cînd ce­rul va fi acoperit şi vor cădea a­­verse slabe de ploaie însoţite, pe alocuri, de descărcări electrice. Vîn­­tul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul sud-estic. Minimele vor fi cuprinse între 9 şi 12 grade, iar ma­ximele vor oscila între 22 şi 25 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Jocul de-a moartea (orele 9,00; 11,30] 15,00; 18,00; 20,30); ARTA: Inima e un vînător singuratic (orele 9,30; 12,00; 15,30; 18,00; 20,30); TINERETULUI] Odiseea generalului Jose (orele 10,00; 12,00] 14,30; 16,30] 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Ultimul mohican (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL] Toamna Cheycnnilor, seriile 1 şi 11 (orele 10,00; 14,00; 17,00; 20,00). TINERETU­LUI: S-a întîmplat în recunoaştere (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). CISNADIE: POPULAR: Steaua su­dului (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Anna celor o mie de zile, seriile I şi II (orele 10,00; 16,00 şi 19,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE. Pădurea pierdută (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Băieţi buni, bă­ieţi răi (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Farmecul ţinuturilor sălbatice (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST. Castanele sunt bune (orele 18,00 şi 20,00). TELEVIZIUNE 9.00. Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05. Tinerii despre ei înşişi (relua­re). 9.50. Un virtuoz al instrumente­lor populare — Ion Lăceanu. 10.00 Curs de limba germană. Lecţia 14-a. 10.30. Jocurile Olimpice de vară — 1972. Rezumatul filmat al zilei ante­rioare: nob­, lupte libere, tir, scrimă, box, hochei de iarbă, concursul com­plet de călărie — proba de fond, vo­lei, iahtina, fotbal. Inregistrare de la München. 12.00. Telejurnal. 16.30 Deschiderea emisiunii de după-amia­­ză. Jocurile Olimpice de vară — 1972. Atletism: 100 m bărbaţi semifi­nale, suliţă femei finală. 800 m băr­baţi semifinale. Transmisiune directă de la München. 17,15. Pentru sănă­tatea dv.: Ce trebuie să stiti despre bolile venerice. 17,30. Aplauze pentru români. Ansamblul folcloric al uzi­nelor „Rulmentul" din Braşov în Bel­­nia. Reportaj. 17.50. Tragerea Lolo. 17.55. Interpreţi şi rolurile lor. 18.25. Jocurile Olimpice de vară — 1972. A­­tletism: 100 m bărbaţi finală. 800 m femei semifinale. Transmisiune direc­tă de la München. 19.00. Satul con­temporan. Schiţa de sistematizare nr... . întilnire între arhitecţi şi lo­cuitorii comunei Cobadin. Reportaj. 19.20. 1001 de serf. 19.30. Telejurnal. Marea întrecere socialistă la zi. 20.00 Reflector. 20.15. Film artistic. Lenea şi forţa. O producţie a studiourilor poloneze. Cu: Gustaw Holoulek şi Zofia Mrzowska. 21.45. Selecţiuni din finala Festivalului de muzică de dans de la Budapesta. 22.00. 24 de ore. Din ţările socialiste. 22.30. Jocurile Olimpice de vară — 1972. Gimnasti­că — exerciţii libere individual băr­baţi. Ciclism — urmărire individua­lă. Judo — categoria 93 kg. Trans­misiuni­ directe de la München. Cadru din filmul „S-a întîmplat la recunoaştere“ Patinaj-vi­teza Campionatul naţional, faza judeţeană Constituind o avanpremieră a cam­pionatului republican de patinaj vi­teză pe rotile, care se va desfăşura în oraşul nostru între 6—9 septembrie a.c., sîmbătă, 2 septembrie, începînd de la ora 13:00, pe pista amenajată în incinta terenurilor Şcolii sportive din Sibiu, se va desfăşura campionatul judeţean. Avind ca scop stabilirea patinatori­lor care ne vor reprezenta la campio­natul naţional (primii 3 clasaţi, în or­dinea rezultatelor la fiecare categorie), această competiţie, aflată la a IV-a ediţie, va reuni la start patinatorii de viteză ai Şcolii sportive Sibiu, pre­cum şi alţi reprezentanţi ai şcolilor generale şi liceelor sibiene. Competi­ţia se va desfăşura in limita catego­riilor copii (pe vîrste) şi juniori I şi IX, înscrierea reprezentanţilor şcolilor generale şi liceelor în competiţie se va face în ziua desfăşurării campio­natului judeţean la sediul Şcolii spor­tive Sibiu, pînă la ora 12.30. NICOLAE IVAN Tribuna Sibiului X%v*%y Firele din această imensă magazie de bobine alcătuiesc urzeala model pentru maşinile de dantelat, recent montate la fabrica „Drapelul roşu“, din Sibiu Maraton d­upă... rechizitele şcolare anchetă Septembrie se pregăteşte să dea startul pentru un nou an şcolar. E­­levii, mari şi mici, se grăbesc la li­brării, după rechizite şcolare, în magazine să-şi cumpere uniforme. Po­posim şi noi, chiar la ora deschiderii, la librăria nr. 8, din str. Tribunei. Cel dinţii cumpărător este un elev care a venit cu o listă respectabilă. Doreşte caiete de dictando, pentru matematicii cu un anumit număr de file, pixuri, caiete pentru biologie, e­­chere. Librarul se grăbeşte să-l serveas­că, dar de multe ori trebuie să ridice din umeri. Să mai treacă elevul pe a­­colo, căci trebuie să primească şi arti­colele care lipsesc. Spaţiul devine a­­proape neîncăpător. Unii dintre elevi ies dezamăgiţi, nemaiaşteptînd să le vină rindul, după ce au auzit că anu­mite articole, pe care Ie doreau, lip­sesc. II rugăm pe responsabil să ne spună cum stă cu stocul de rechizite. „Stoc? Mai am cîteva caiete şi nu ştiu ce mă voi face. La depozit este zadar­nică orice discuţie. Am comandă de mult, de luna trecută (şi acum este sfirşitul lui august), dar parcă inten­ţionat face şeful depozitului. Şi ima­­ginaţi-vă că-mi lipsesc trei sferturi din articolele necesare“. Ne gindeam că s-ar putea să fie doar o intimplare. La librăria nr. 4, din str. N. Bălcescu, constatăm însă o situaţie similară.. O vînzătoare ne spune pe tonul cel mai liniştit că „lipsesc multe: caiete pentru biologie, teuri, planşete, blocuri pentru desen şi altele, deşi avem de atîta vreme comanda. Să vedem ce ne va da de­pozitul. Altfel­. Aceeaşi situaţie ne întîmpină şi la Librăria nr. 1, cea mai mare unitate de profil, pentru vînzarea articolelor atlt de căutate în această perioadă de către elevi — rechizitele şcolare. For­mula „N-avem!“ se repetă ritmic. De ce? Ne răspunde responsabilul unităţii: „Şi noi ne întrebăm de ce I.C.S. Me­­talo-chimice nu-şi face datoria. De­pozitul geme de marfă, iar noi sun­tem­ nevoiţi să spunem „n-avem“. Sun­tem­ deficitari la foarte multe articole. Nu mai ştim cum să procedăm. Si­tuaţia s-a discutat şi în şedinţă... I.C.S. Metalo-chimice se scuză că n-are maşină. Servietele şcolare sunt atît de căutate, iar şeful depozitului ne promite că va ridica un stoc serios de la fabrica „13 Decembrie“. Cum era şi normal, ne-am dus la depozit, care se află la apreciabila distanţă de ... 300 m. L-am rugat pe tova­răşul Constantin Teleanu să ne spună care este situaţia cu rechizitele şco­lare. „Avem marfă berechet, tovară­şe — ne-a răspuns dumnealui foarte amabil. Suntem­ pregătiţi cum se cu­vine pentru noul an şcolar. Ce-aţi dori? Pixuri? Sunt de vreo 4—5 fe­luri. Avem radiere, mari şi mici, blocuri pentru desen, de asemenea, caiete cu 48, 100, 150, 200 de file, plan­şete simple sau cu trusa completă, serviete cu 59, 113, 117, 100, 52,50 lei, chiar foarte multe. Lipsesc deocam­dată doar cele cu 110 lei, care sunt foarte căutate, dar astăzi le aduc eu de la „13 Decembrie“. — Dar librăriile duc lipsă de aces­te mărfuri. Cum se explică? — Păi le-am trimis. Astăzi, chiar, au să primească toţi. Să fie liniştiţi. Consultăm comenzile. Erau făcute din 25 iulie. Subit şeful depozitului îşi aminteşte de maşini. „Da, maşini­le... Din cauza lor. Dar totul mer­ge bine. Se rezolvă“. Foarte frumos vorbeşte şeful, dar vorba dulce nu ne duce. Că avem de-a face cu o veritabilă delăsare, nici nu mai încape îndoială. Degeaba stau încăperile depozitului tixite. E­­levii sînt puşi pe drumuri, librăriile nu-şi pot face planul. O plăcută le­targie stăpîneşte la depozitul de re­chizite şcolare. Şi dacă acesteia i se mai adaugă şi lipsa de interes a unor vinzătoare din librării... Vînzătoarea cu care am stat de vorbă în librăria 4 se plîngea că n-au teum­. Dar am consultat notele de comandă pentru lunile august şi septembrie şi nici n-au cerut aşa ceva. Acelaşi lucru se întimpla şi cu planşetele. Vînzătoarea Mariana Lăzărici de la librăria nr. 1 ne-a măsurat lung auzindu-ne că vrem să cumpărăm ba una ba alta. Norocul dumneaei că lipseau destule mărfuri pentru a o scuti de efortul de a le vinde. „N-avem teuri decit dacă vreţi să cumpăraţi trusa întrea-' gă cu planşetă­­.Puţin mai tirziu, însă, responsabilul unităţii ne asigură că are destule teuri, dar vînzătoarea e... comodă. Le fel ni s-a întîmplat la aceeaşi librărie şi cu un alt articol. Sfîntă comoditate (!) Şi ne întrebăm care sâ fie raţiunea unor oameni puşi să asigure desfacerea rechizite­lor şcolare. Din cauza unor asemenea salariaţi elevii sînt puşi pe drumuri, fără să ştie ce se ascunde într-un răspuns sec: „N-avem“. Așa stînd lucrurile, conducerea I.C.S. Metalo-chimice trebuie să se ocupe mai îndeaproape de modul în care se lucrează la depozitul amintit. O analiză a muncii trebuie, de ase­menea, făcută și la C.L.D.C. în acest sens. Pînă atunci, după cum se vede, aprovizionarea cu rechizite şcolare mai are de dat... cîteva corigenţe. Prof. MARIN NITA la Liceul „Octavian Goga“ Cine se scoală de dimineaţă... pleacă de la librărie cu buzele umflate în prag de an şcolar, aprovizionarea cu rechizite mai are cîteva corigenţe... • Vorba dulce...nu ne duce... note Valuri acoperite de iarbă şi moloz In cartierul Gura Cimpului (zo­na III) a municipiului Mediaş se construieşte de zori Zestrea acestui nou cartier se îmbogăţeşte cu noi cvartale de locuinţe. Acesta este un fapt într-adevăr îmbucurător pentru oamenii muncii din Mediaş ale căror condiţii de locuit devin tot mai bune. Dar, deşi am remarcat aceste realizări, trebuie să subliniem fap­tul că în ce priveşte buna gospo­dărire a materialelor de construc­ţie ce aparţin Grupului de şantie­re Mediaş al I.J.C.M. Sibiu lasă de dorit. De exemplu, lingă cen­trala termică a acestui cartier stau aruncate şi acoperite de moloz şi iarbă , stu­pi destinaţi iluminatului public, cu accesoriile lor. Pentru şantier aceştia constituie, bineînţe­les, valori, dar pentru copiii car­tierului un material propice de joacă, întrebăm conducerea şan­tierului, care nu se găsește un loc mai potrivit pentru depozitarea stilpilor? După noi... potopul! La imobilul din strada Turda, nr. 3, din Mediaș s-au încheiat de curînd lucrările de introducere subterană a conductei telefonice. Șanțul săpat a trecut tocmai prin marginea zonei verzi pe care loca­tarii acestui imobil au gospodărit-o cu multă grijă. Ce folos că pentru această frumoasă zonă s-au consu­mat multe ore de muncă patrioti­că, dacă după ce au terminat cu introducerea conductei, lucrătorii întreprinderii specializate n-au mai amenajat zona verde. Or, este știut că normele legale în vigoare impun celor ce fac anumite lucrări să lase totul în bună stare. După cum se vede, lucrătorii unităţii respective au uitat acest lucru. Ar fi cazul să-şi amintească pentru a nu fi categorisiţi potrivit zicalei „după noi... potopul!“ IOAN HUDREA *33839898988889888998989888993998893939999999999999999999999999998888 888889988889898888988888888883988888888889888888888888888988888888889 Anul V, nr. 1406 tîrzie insă. Pînă cînd va mai bălti apa în faţa acestui complex comercial? Aşa-i cînd lucrul se face de mintu­­ială. In toamna anului trecut, pe u­­nele străzi din cartierul „Trei stejari“, o echipă de la I.R.C. Sibiu a execu­tat canalizarea. După introducerea masivelor tuburi s-a făcut astuparea şanţului. Numai că despre felul cum s-a făcut astuparea şanţului sînt mul­te de spus. Dacă vreun autovehicul trece cumva pe str. Spartacus, şi nime­reşte în porţiunea fostului şanţ riscă să nu mai iasă decit cu macaraua. Aceasta pentru că pămîntul n-a fost tasat. S-a făcut lucru de mîntuială. Executanţii (sau alţii de la I.R.C.) au venit de cîteva ori, au adus metri cubi de pie­triş, au astupat gropile, dar ele apar In alte porţiuni. In prezent cele 5—6 gropi de pe stradă (unele de 3—4 metri lungime, cu o adîncime de pînă la 1,5 metri), arată traseul conductei, dar şi munca superficială a celor ce­­au executat lucrarea. Cine va „astu­pa“ superficialitatea? Nu de alta, dar se apropie deschiderea noului an şco­lar şi cum pe această stradă este se­diul Şcolii generale nr. 4, n-ar fi ca­zul ca elevii să debuteze în noul an prin a ... da în gropi. De cînd pe str. Moara de scoarţă s-a mutat depozitul de materiale de construcţie al I.C.S. Metalo-chimice Sibiu, au început şi necazurile loca­tarilor. Carosabilul străzii, datorită circulaţiei intense, este într-un hal de nedescris. Toate casele cu faţadele la stradă sunt „stropite“ cu noroiul pro­iectat de cauciucurile autovehiculelor. Nu mai vorbim de mizeria ce o fac mijloacele de transport hipo. Staţio­narea căruţelor în jurul depozitului este marcată de bălegar, de resturi de furaje, de mirosuri neplăcute, in­cit cetăţenii sunt nevoiţi să stea tot timpul cu geamurile închise. Se spune că depozitul va fi mutat în Turnişor. Cînd, nimeni nu ştie! Cert este că unii locatari au de suferit. Se cere urgenta mutare a depozitului, iar pînă atunci refacerea părţii carosabile a străzii, menţinerea curăţeniei. * Parcă-i un făcut! Nu scapi bine de un şanţ, că începe altul. Cel puţin aceasta-i părerea multor locatari din cartierul Hipodrom. Nu numai că u­­nele din aceste şanţuri, făcute pentru introducerea diferitelor conducte, stau cu lunile neastupate, dar şi atunci cînd lucrarea este terminată strada rămîne denivelată. Vai de arcurile autovehiculelor şi­­ după ploaie — de hainele trecătorilor de pe trotuare. Cetăţenii se întreabă: cînd se va ter­mina cu săparea de şanţuri în acest cartier şi cînd refacerea străzilor va fi la nivelul cerinţelor? Rubrică realizată de S. MAGEANU (după scrisorile primite la redacţie) i. Cine se încumetă a trece seara prin pasajul ce face legătura între străzile Xenopol şi 1 Mai din Sibiu riscă să se accidenteze. Au mai păţit-o şi alţii! Intr-Una din seri, cetăţeanca F. Froch, vrind să ajungă în str. 1 Mai, s-a îm­piedicat de calupurile desprinse din caldarim şi şi-a fracturat braţul drept. Intr-o altă seară, pensionarul P. Io­­nescu, tot din cauza calupurilor des­prinse şi a gropilor formate, s-a lo­vit la picior, şi şi-a rupt pantalonul. De semnalat că toate acestea se pe­trec şi din cauza beznei care domneşte în acest pasaj. In prezent nici corpul de iluminat nu mai există. Se văd (desigur ziua) doar firele electrice ... * Ca să intri după ploaie în comple­xul comercial din Calea Poplăcii, mai ales în magazinul alimentar „Dum­brava“, îţi trebuie o barcă, o plută, picioroange, sau, eventual, să fii încăl­ţat cu cisme de cauciuc. Dintr-o de­fecţiune de construcţie, platforma de la intrare fiind mai joasă apa bălteş­te. Deputatul, comitetul de stradă, cetăţenii au sesizat în numeroase rîn­­duri această situaţie atît Consiliul popular municipal Sibiu cit şi condu­cerea I.C.S. Alimentara. Măsurile în-­

Next