Tribuna Sibiului, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 1432-1457)
1972-10-01 / nr. 1432
Pagina 2 ... Tribuna Sibiului ............— ■■■■. .. . Anul V, nr. 1432 Aşa cum ar trebui să acţioneze toate colectivele de lucrători din agricultură (Urmare din pag. I) că mecanizatorii fac lucrări de foarte bună calitate. Ceea ce atestă atitseriozitatea lor cit şi posibilitatea realizării unor producţii viitoare bune. „Mai avem pregătit terenul pentru însămînţări pe 100 hectare, iar pe altă sută de hectare sunt efectuate arăturile, afirmă şi celălalt brigadier de cîmp, Matei Banciu. Azi lucrăm cu 2 agregate la semănat. Mecanizatorii Matei Mandan şi Mircea Ghera sunt prezenţi la datorie, săminţa este pregătită din vreme, ceea ce înseamnă că putem realiza zilnic la semănat circa 18—20 hectare“. Iată cum acţionează în aceste condiţii de continuă ploaie oamenii care ştiu să aprecieze rolul lor social, responsabilitatea lor pentru soarta producţiei agricole. Şi la Sîngătin se cunoaşte preţul fiecărei ore de lucru Şi la Sîngătin plouă fără contenire. In hotarul „Coasta bozului“ mecanizatorii şi cooperatorii dau zor cu semănatul. Această acţiune este puţin rămasă în urmă, din „planul“ de 30 hectare secară pentru masă verde, 100 hectare orz şi 270 hectar® griu, pînă acum sunt trecute la realizări doar 10 fire secară. Ca aceea, agregatul pe semănat, condus de Gheorghe Mărgineanu, 5« grăbeşte. După cum grăbiţi slut şi ceilalţi mecanizatori, Ion Mihu, Ilie Mihu, Simion Felmek şi Ion Troancă, care şi-au mobilizat „caii-putere“ la discuit. In vederea pregătirii terenului pentru semănat. Aşa se explică faptul că la Sîngătin s-a creat un larg front de lucru la semănat: 20 hectare pentru secară, 40 hectare pentru orz şi 100 hectare pentru grîu sunt terenuri pregătite, care aşteaptă săminţa. „De mîine intrăm şi la orz, afirmă preşedintele Dumitru Tatu. Dispunem de 4 agregate de semănat, avem toate condiţiile pentru ca Insămlnţările de toamnă să fie efectuate la tâmp, la un înalt nivel agrotehnic". Aşa dovedesc oamenii din Slngătin că şi in această toamnă ştiu precis preţul fiecărei ore de lucru în cimp. Anomalii îngrijorătoare Timpul insămînţărilor a venit, dar n-au sosit... iniţiativele organizatorice Inginerul şef Ion Piite», de la CAP. Apoldu de Jos, nu manifestă îngrijorare In privinţa soartei Insămlnţărilor. Din contră, afirmă că „totul este In regulă*, deşi realitatea contrazice afirmaţia specialistului. Aici, plnă la data de 27 spremierie nu se însămîaţase nici un ar de terem. Din cele 30 hectare secară, 460 hectare orz şi 400 hectare grîu, nici un hectar nu apare la rubrica realizări. „Avem teren pregătit pentru secară şi orz, dar pentru aceste culturi nu avem sămînţă bună, afirmă specialistul. Iar la grîu, situaţia este inversă: avem sămînţă bună, dar nu avem teren pregătit“. Cine trebuie oare să se îngrijească r* asigurarea seminţelor necesare? Cum se explică o asemenea situaţie •— total necorespunzătoare — altfel decit prin aplicarea cu intîrziere a măsurilor organizatorice şi tehnice? Oari la Apoldu de Jos nu simt aceleaşi condiţii meteorologice ca la Miercurea sau la Sîngătin? Le o analiză mai atentă, nici afirmaţia privitoare la pregătirea patului germinativ nu rezistă decit parţial. Ni se pare extrem de îngust frontul de lucru de 50 hectare teren pentru orz şi 12 hectare pentru secară. Să nu uităm nici un moment că la Apoldu de Jos există suficiente forţe — mecanice şi manuale — care, folosite cu maximum de randament, pot asigura realizarea sarcinilor complexe de sezon. Dar — pentru aceasta se cere iniţiativă şi hotarire... Cum se explică o întîrziere de cca zece zile? C.A.P. Stejărişul face parte din eşalonul unităţilor unde rezultatele de producţie vorbesc de la sine despre hărnicia şi priceperea oamenilor locului. E drept, a plouat mult aici în această toamnă. Totuşi, întârzierea de cca zece zile înregistrată la Însăminţări nu poate fi pusă exclusiv pe seama precipitaţiilor. Se pare că o oarecare automulturnire a cuprins consiliul de conducere. „Ei, oricum va fi, noi tot între fruntaşi o să ne situăm" — se pare că şi-au zis oamenii. Cum să fii însă fruntaş, ciaci din cele 10 hectare secară, 40 hectare orz, 18 hectare griu nu s-a semănat nici un ax? „Nu s-a putut“ — afirmă inginerul şef Mihail Schirkonier. Bineînţeles, specialistului ii revine responsabilitatea declan-j sării unei acţiuni majore, cum este însă mintatul de toamnă. Noi apreciem însă că este imposibil să nui fi existat nici un petic de teren unde să se poată intra la semănat. Intirzoate sunt şi pregătirile pentru însăminţări: pentru secară sunt arate doar 3 hectare, pentru orz sunt pregătite 20 hectare, iar pentru grîu s-au efectuat arături pe numai 60 hectare. Sint acestea suficiente ar«,gumemte — credem — pentru o serioasă atenţionare a unui colectiv de muncă cunoscut pentru realizării g iade anterioare... Grupaj realizat de GH. GRADINARU -n-------v——--- început de an nou învăţămîntul universitar sibian m (Urmare dt« pag 0 v------------------------H un proces de aprofundare care se «referă şi la corpul didactic şi la studenţi, la procesul de pregătire poliSco-ideologică a studenţilor şi a profesorilor, dar şi la reflectarea în cursuri, in seminarii şi in dezbateri a conţinutului acestor documente. Aceasta tocmai pentru că nu vrem să formăm oameni închişi în graniţele unei discipline izolate, ci oameni bine pregătiţi profesional, cu un larg orizont politic, profesional, cultural, participanţi activi la viaţa social-poltică a ţării. Pentru noi acest adevăr este cu atit mai important ştiind că noi formăm profesori şi lucrători în administraţia de stat, adică oameni cu însemnate răspunderi în opera de educaţie socială. Cum se desfăşoară procesul de adincire a legăturilor dintre invăţămintul superior sibian şi reţeaua invăţămîntului mediu din judeţ, dintre facultăţile sibiene şi şcolile sibiene, dintre facultăţi şi instituţiile sibiene? — Este vorba despre un sistem de raporturi instituit odată cu înfiinţarea primei facultăţi sibiene şi care continuă dezvoltîndu-se şi diversificindu-se tot mai mult. Un prim aspect ar fi adîncirea relaţiilor pe discipline de profil, în cadrul societăţilor ştiinţifice şi al asociaţiilor de cadre didactice s-ar putea realiza o colaborare fructuoasă. Avem in vedere şi organizarea unor forme de lucru prin facultate, să spunem simpozioane şi sesiuni de comunicări, unde să invităm şi cadre din invâţămintul liceal, dar şi cadre din Instituţiile şi întreprinderile sibiene, de profilul disciplinelor din facultate, desigur. Acest al doilea aspect, al cooperării facultate-instituţii, ar fi o continuare a ceea ce noi am făcut cu centrul Academiei, cu care am ajuns la o convenţie de colaborare pentru o temă de cercetare, apoi cu Muzeul Brukenthal şi cu alte Instituţii. Noi considerăm că aceste forme de colaborare reprezintă doar un început şi că există posibilităţi mult mai mari care vor trebui valorificate mai intens in acest an. Ne exprimăm speranţa că vom putea realiza o conlucrare mai eficace, căci incepind cu acest an de învăţământ vom primi un număr de 10—12 cadre didactice noi, cu norma de bază în facultate, ceea ce se va reflecta implicit în sporirea potenţialului de cercetare ştiinţifică. Aş spune insă că una dintre cele mai complexe forme de colaborare intre facultate şi diferite instituţii sibiene s-a realizat pe temeiul activităţii practice a studenţilor, în instituţii şi Întreprinderi sibiene, unde sprijinul primit de studenţii noştri a fost de cel mai bun augur. S-ar putea discuta şi despre aceste contacte ca modalităţi de interferare a experienţei didactice din facultăţile şi din liceele sibiene, ca tribună de prelucrare a unor concluzii privind desfăşurarea şi perfecţionarea muncii didactice din judeţul Sibiu. Desigur, am putea gindi la intîlniri între Inspectoratul şcolar, facultate şi licee, unde noi să transmitem concluziile in legătură cu nivelul la care s-au prezentat elevii sibieni la examenul de admitere, să gîndim împreună măsuri de îmbunătăţire a invăţămîntului în judeţul Sibiu. Necesitatea unor asemenea colaborări se justifică, date fiind fluctuaţiile în nivelul de pregătire, de la un liceu la altul, dar şi în interiorul aceluiaşi liceu, la diferitele discipline şcolare. Noi dispunem de o sumă de date în acest sens, am făcut şi o anume statistică pe care, coroborînd-o cu datele pe alţi ani, o putem folosi ca bună bază pentru extragerea unor concluzii. Dar concluziile ar fi interesante şi pentru noi, să ştim mai bine nivelul de interese publice pe care o stimulează un centru universitar atit de tinăr cum este al nostru. — Ce înseamnă noul an de învăţămînt universitar pentru dezvoltarea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale studenţilor şi profesorilor? •— Ţin să remarc, în această ordine a discuţiei, în primul rînd înţelegerea totală ce ne-a întîmpiinat din partea organelor locale de partid şi de stat, sprijinul deosebit ce ni s-a acordat în rezolvarea unor probleme importante legate de deschiderea noului an universitar. Aşa cum, cu trei ani în urmă, la deschiderea primului an de învăţământ universitar la Sibiu am primit cea mai frumoasă clădire ca sediu al facultăţii, în acest an am primit unul dintre cele mai bune internate pentru căminul de fete, edificiul internatului Şcolii sanitare, din parcul „Asitra“. Aceasta reflectă grija deosebită a organelor locale pentru asigurarea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale studenţilor, în cadrul aceleiaşi preocupări putem menţiona măsurile pentru construirea unui cămin studenţesc cu 300 de locuri, ce va fi gata, cum sperăm, în toamna anului viitor. In acelaşi context remarcăm grija conducerii universităţii clujene pentru dezvoltarea bazei tehnice de invăţămînt. Am primit parte din aparatura necesară organizării cabinetului fonic, mobilier pentru laboratoare. Din partea Comitetului de stat pentru economie şi administraţie locală am primit două maşini electronice d€ birou, citeva maşini de scris pentru dotarea laboratorului de informatică-maşini de calcul şi a laboratorului de stenodactilografie din cadrul Facultăţii de ştiinţe economico-administrative. Adică, iată, exemple de natură a confirma ideea că noul an de invăţămlnt universitar la Sibiu se deschide sub bune auspicii, şi din acest punct de vedere. Un motiv in plus să adăugăm aici, Ungă felicitările cititorilor noştri, felicitările noastre cu prilejul acestui eveniment Însemnat. aoee*«e«XVX«^X'«R>»V<»>WXX«-XXXXVXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXV«XXXXXXXXN\XXXXXXSXX\XXXXXNXVXXXXXXXXXXXXXXXS\XXNXXXXXXXXXXX«X\VXXX\XX\XXXV«XXVvXXX\XXXX\V: Instalaţie de încălzire şi uscare a gazului metan a întreprinderii conducte magistrale din cadrul Centralei industriale gaz metan Mediaş Foto! HORST BUCHFELNER E greu de ales intre cei mai bani Urmare din pag. IIitate şi argument al mindriei profesionale. Mi se arată, cu neascunsă satisfacţie, sectoarele din hala, relativ nouă, in care se obţine acum o producţie cu cca 40 la sută mai mare decit acum 5 ani, la darea ei în folosinţă. Rezultatul se datorează desigur, dotării cu echipament modern, unei mai bune organizări, dar „mai ales oamenilor, ridicării calificării profesionale*. Pe lingă fiecare muncitor cu experienţă se califică un ucenic. Cei din ultimul an reuşesc, aproape toţi, să lucreze independent, ceea ce atestă nu numai aptitudinile discipolilor, ci şi măiestria dascălilor. De altfel, şi la acest capitol, secţia a obţinut puncte preţioase in întrecerea socialistă. — Pe semestrul I suntem evidenţiaţi pe uzină şi sperăm să ne menţinem în frunte şi pe mai departe — subliniază secretarul organizaţiei de bază. Elementele din care se edifică acest succes sunt prin ele insele semnificative: depăşirea cu 2 la sută a planului, eliminarea rebuturilor, aplicarea, A 5 inovaţii. Co-jectivul numără în rîndurile sale muncitori şi maiştri ca Anton Schwab, Nicolae Olani, Ioan Popescu sau Gheorghe Totan, fiecare autor al mai multor inovaţii de-a lungul anilor. — Răspunderea noastră este mai mare decit a altora — adaugă şeful secţiei. Montajul reprezintă ultima etapă in procesul de producţie. Dacă am lucra slab, am compromite şi munca tovarăşilor noştri de la celelalte secţii. De la noi produsele ajung direct la beneficiari, unii chiar de peste hotare. De aceea nu ne putem permite nici un rabat la calitate. Avem un colectiv foarte unit,n o spun nu ca să mă laud, şi de cite ori am avut greutăţi am ştiut să te Învingem. •— în august trebuia să terminăm de montat un lot de prese abkant — povesteşte maistrul Anton Schwab. Ne sosiseră tirziu instalaţiile hidraulice de la fabrica din Plopeni, dar presele trebuia să le livrăm la sfîrşitul lunii. Aşa era contractul. Şi le-am livrat. Am făcut apel la oamenii din echipă, am lucrat cu toţii peste program. Ar trebui să notaţi pe fraţii Helmut şi Fritz Hermel, pe Ioan Zurcă, Aron Falaba şi Nicolae Preoteasa. — Asemenea exemple vă putem da multe — confirmă tehnicianul Nicolae Olaru. Nu facem decât să ne îndeplinim datoria. Ne-am angajat să facem cincinalul în patru ani și jumătate trebuie de pe acum să cîștigăm un avans. ■ NI SE RĂSPUNDE La întrebarea noastră de ieri, adresată Trustului de alimentaţie publică locală Sibiu, în legătură cu necesitatea amenajării şi la Sibiu a unui restaurant cu autoservire, am primit următorul răspuns: „Odată cu înfiinţarea T.A.P.L. Sibiu (aprilie 1972) unitatea noastră şi-a întocmit un vast plan de acţiune pentru diversificarea, modernizarea şi dezvoltarea reţelei de alimentaţie publică. ■Artiel a luat fiinţă, in Piaţa Gării, lîngă unitatea „Ospătărie* o grădină de vară. A fost închis pentru modernizare şi reprofilare a unităţii restaurantul „Dunărea" local care, la 1 decembrie se va deschide şi va fi organizat cu trei „secţii* pensiune, lacto-bar şi salon preparate dietetice. De asemenea bufetul „Negoiul* de pe strada Tribunei va fi reprofilat in unitate tip rotiserie iar bufetul „Lotru* de pe strada Kornhauser nr. 18, va fi reprofilat in unitate tip „Intim“, destinat numai femeilor. In planul nostru de modernizare este trecut şi bufetul „La călugărul". în legătură cu realizarea unei unităţi cu autoservire ne-am propus să realizăm următoarele: cantina-restaurant din str. 1 Mai, aparţinind de Consiliul popular municipal va fi transformată în bufet expres cu linie de autoservire pînă la 1 iulie 1973. Lucrarea se va realiza din credite de mică mecanizare*. Suntem de acord că după înfiinţarea T-A.P.L.-ului preocupările pentru diversificarea, modernizarea şi dezvoltarea reţelei de alimentaţie publică sibiană s-au dezvoltat. Stă mărturie, în acest sens şi secţia „Gospodina* de pe lingă restaurantul „Sibiul nou*. Dar să recunoaştem totuşi că pe linia înfiinţării unui bufet expres sau a unui restaurant cu autoservire nu s-a întreprins încă nimic. Și promisiunea că pînă la 1 iulie 1973 cantina Consiliului popular va fi transformată în bufet expres cu linie de autoservire, nu-i încălzește, credem, prea mult pe consumatorii sibieni. Iată de ce considerăm că T.A.P.L. Sibiu împreună cu Consiliul popular municipal trebuie să-şi intensifice eforturile pentru ca data amenajării şi la Sibiu a unui bufet expres modern, a unui restaurant cu autoservire (unităţi absolut necesare municipiului nostru) să fie cit mai apropiată. Pictură, sculptură, desen Ieri la amiază, în sala Societăţii de ştiinţe medicale din Sibiu (Piaţa Republicii nr. 12) a avut loc vernisajul unei interesante expoziţii de artă plastică. Expun nume binecunoscute în mişcarea artistică de amatori sibiană, cadre medico-sanitare din sindicatul unităţilor sanitare. Intre expozanţi întîlnim pe Gheorghe Horea, Dan Marlene, Elena Pîrvu, Constantin Fele, Elvira Todea, Nicolae Lupescu, Paulina Dăncila, Matei Surdu, Maria Ursula Roth, Evghenie Anastasiu şi Mircea Tiberian. Lucrările reprezintă aspecte de muncă şi de viaţă, peisaje industriale şi de natură, lucrate în diverse tehnici artistice. Expoziţia, închinată celei de a XXV-a aniversări a republicii, rămîne deschisă pînă la 15 octombrie. Scriitori din Austria în vizită la Sibiu Zilele trecute, un grup de scriitori din Austria s-au aflat în Sibiu, ca urmare a unei invitaţii primite din partea Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. în Sibiu, scriitorii austrieci Peter Turini (dramaturg) şi Doris Mürringer (poetă) s-au întilnit cu un grup de scriitori sibieni, la sediul revistei „Transilvania“, într-o reuniune condusă de Mircea Tomuş, redactorul şef al revistei „Transilvania“. A fost de faţă Maria Fanache, preşedinte al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Panoramic competiţional HANDBAL — Sibiu, teren Luceafărul, ora 10, C.S.M.S. II — Şc. sp. Tg. Mureş (f) — divizia şcolară, ora 11, A.S.A. Sibiu — A.S.A. Tg. Mureş (m) — divizia B; teren Şcoala sportivă, ora 10, Şc. sp. Sibiu — Ştiinţa Teiuş (f) — divizia şcolară, ora 11, Sc. sp. Sibiu— Pielarul Sibiu (f); Mediaş: teren Voinţa, ora 11, Voinţa Mediaş — Metalul II C. Mică (m); Agnita, ora 11, Voinţa Agnita — Geamul Mediaş (m), ora 12,15, Şc. sp. Agnita — Automecanica Mediaş (m); Cisnădie: teren Textila, ora 11, Textila Cisnădie — Şc. sp. Agnita (f) — toate camprofiat judeţean. VOLEI — Sibiu: teren Şcoala sportivă, ora 11, Drapelul roşu Sibiu — Progresul Tîrgovişte (f) — divizia B, Miercurea Sibiului, ora 10,30, Liceul Miercurea — Liceul Simeria (f) — divizia şcolară. BASCHET — Mediaş: teren Voinţa, ora 10, Şc. sp. Mediaş — Liceul M. Viteazul Turda (m) — divizia şcolară. FOTBAL — Sibiu: stadion Metalul, ora 11, C.S.M. Sibiu — C.F.R. Timişoara (divizia B); teren Voinţa, ora 13, Şoimii Sibiu — Steagul roşu Braşov (divizia naţională de juniori); Mediaş: stadion Municipal, ora 11, Gaz metan Mediaş — Vitrometan Tg. Mureş Cisnădie: ora 11, Independenţa Cisnădie — Metalul C. Mică (ambele divizia C) şi ora 13, Unirea Tălmaciu —* Avîntul Dîmos (terenul din Tălmaciu este suspendat) Agnita: ora 11, ÎMIX Agnita — Record Mediaş (ambele campionat judeţean de seniori). * Celelalte divizionare susţin meciuri în deplasare: Vitrometan Mediaş la Suseni cu Foresta, iar U.P.A. Sibiu la Or. Victoria cu Chimia. Bigamul Nu-i vorba de filmul italian cu acelaşi nume ci de... un altul, a cărui acţiune s-a petrecut mai recent şi mai pe-aproape. Un bărbat, pe numele lui Matei Manolescu din Cisnădie, str. Stejarului nr 3, s-a prezentat în faţa ofiţerului stării civile. Aici, după uzanţă, a răspuns „da“. Dar tot aici şi tot după uzanţă a răspuns — în scris — „nu“. Adică, „nu există — zicea — nici o piedică legală In calea încheierii căsătoriei cu Floarea V.“ „Uitase* dumnealui nr.«, amănunt. Prin 156, In comuna Strejeşti-Olt, mai spusese o dată la fel şi-i fusese încheiată căsătoria. Prima. „N-am ştiut că n-am voie să închei încă o căsătorie“ — se justifică. Jocul de-a căsătoriile l-a costat cam multişor. Deh, cînd te iei în piept cu legea... Un viraj fatal Cit de scump poate fi un viraj nereglementar! Cit de scumpă nerespectarea regulilor de circulaţie! O probă — de care nu avea nimeni nevoie — a furnizat-o Nicolae Vecerdea, şofer la I.G.M.J. Sibiu. Circulînd spre Tălmaciu, la bifurcaţia spre Racoviţa a virat stingă, fără să acorde prioritate unei motorete care circula reglementar, din sens opus. Neglijenţa şoferului a cauzat moartea motociclistului, iar pe nechibzuitul şofer îl costă, acum, 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru omucidere din culpă. Scump, foarte scump se plătesc abaterile de la regulă! Maistru? Gîndul — funest gînd! —• l-a încolţit într-o după-amiază. Trebuia să-și facă serviciul în schimbul II. Pretextînd ceva, a făcut tm schimb cu colegul și a intrat în serviciu la ora 23. Noaptea, cînd credea că nu-l vede nici pasărea, că nu-l aude nici vîntul, a furat. El, om la peste 40 de ani, cu o muncă de răspundere la „Libertatea“, a sustras citeva bobine de tergal, de aproape 5 000 lei valoare. Le-a dosit şi, peste o oră, s-a dus să le ia, dar... a fost surprins de I.T., şeful serviciului C.T.C. Un an şi 6 luni pentru fostul maistru Gh. H. Roth. Tocmai maistrul?! Cum trebuie calificată această decădere a omului din demnitatea sa? Este posibil? ■■■■■■■■■■■■■■■■■■BBBBBBBBBBBBBBS TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică: vremea va fi răcoroasă, mai ales noaptea şi dimineaţa, cu cerul schimbător. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul estic şi sud-estic. Temperaturile minime vor fi cuprinse Intre zero şi plus 3 grade, iar cele maxime vor oscila Intre 12 şi 17 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Ferma din Arizona, seriile I şi II (orele 9,00, 12,30, 16,00, 19,30), ARTA: Aventuri la Marea Neagră, seriile I şi II (orele 10,00, 14,30; 17,30, 20,30), TINERETULUI: Preria (orele 10,00, 12,00, 14,30, 16,30, 18,30 , 20,30) INDEPENDENŢA: Legenda (orele 11,00) 14,30) 16,30) 18,30, 20,30). 7 NOIEMBRIE: Aloc aţi greşit numărul (orele 10,00, 14,00, 16,00, 18,00, 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Ferma din Arizona, seriile I şi II (orele 10,00, 14,00; 17,00, 20,00), TINERETULUI: Astă seară dansăm în familie (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). I.L. CARAGIALE: Viaţă de familie (orele 11,00) 14,00) 16,00) 18,00) 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Cea mai frumoasă soţie (orele 11,00; 16,00) 18,00) 20,00). AGNITA: 8 MAI: Astă seară dansăm în familie (orele 16,00) 18,00 şi 20,00) DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE; Micul scăldător (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICA. POPULAR: Nu te întoarce (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: La patru paşi de infinit (orele 16,00 şi 18,00). BAZNA-BAI: Voi sări din nou peste băltoace (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS. 23 AUGUST: Vinovatul este in casă (orele 18,00 si 20,00). TELEVIZIUNE 8,15 — Gimnastica pentru toţi. 8,30 — Cravatele roşii. 10,00 — Viaţa satului. 11,10 — Mari muzicieni la Bucureşti, Compozitorul dirijori Andre Jolivet şi Aaron Gopland la pupitrul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii române. 12,00 — De strajă patriei. 12,30 — Emisiune In limba maghiară. 14,00 — 360 de grade. 18,30 — Film serial pentru tineret: Civilul. Episodul Trecerea frontierei. 18,55 — Vetre folclorice — Azi, in comuna Flăminzi — Botoșani. 19,15 — Publicitate. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 — Telejurnal — In cinstea aniversării republicii. Cronica marii întreceri. 20,05 — Muzică populară cu Irina Loghin, Maria Pietraru, Florica Bradu și Angela Buciu. 20,20 — Film artistic: Secretul de la Santa Vittoria — cu Anthony Quinn și Ana Magnani 22,35 — Pekin In sărbătoare (reportaj). 22,55 — Telejurnal — duminică sportivă. Cadru din filmul românesc Astă seară dansăm in familie. De la „Tomis“ la „Jamaica“ Nu! Nu-i vorba de geografie. Nici măcar de vreo idee mai acătării, ci de un gînd şi de nişte fapte care au „transportat-o“ pe Minerva Faur, din Sibiu, str. Centumvirilor, direct în faţa instanţei. Numita, fiind barmană la „Rapid“, pendinte de O.J.T. Sibiu, nu se prea pricepea la scripte (pe care i le făcea altcineva), dar era foc de pricepută la... „alchimie“. Auzise ea ceva de aur, de... dar a socotit că alchimie se cheamă și altfel de manoperă. „Tomis“ plus „Jamaica“ egal coniac 5 stele. Prin aceasta și-a creat ceva sume în plus. In dosar se vorbeşte de vreo 6 000 lei, apoi, de vreo 3 349 lei nerecuperaţi şi de... un an şi şapte luni. Mă rog, ultima este tot o sumă, dar una născută din cerinţa de dreptate şi nu din... alchimie. Aviz „alchimiştilor*! Dac’ or mai fi... VAL. DORNEA -------------------------------------------