Tribuna Sibiului, iunie 1973 (Anul 6, nr. 1638-1663)
1973-06-08 / nr. 1644
MAI Anul Vi, nr. 1644 ib una ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Vînerî, 8 iunie 1973, 4 pagini, 30 bani PROLETART DIN TOATE TÄRTLE, UNI'D-VÄ ! it? Pl'Ör ^XX\N\XX\\NXXX\\X\X\XXXX\\X\XXX\NXXVXVXXX\XX\XXX\X\\\\\XXNXXXXXXXXXXXXXX\\\X\X\XX\VXVXX\X\\\XXNXX\\\\X\X^ Salvamonfişfii Miercuri după-amiază, în jurul orei 16,30, un turist anunţa telefonic un accident survenit unuia din tovarăşii săi de grup in timp ce cobora din drumul de creastă, de pe vîrful Suru spre cabana cu acelaşi nume. 30 de minute mai târziu membrii echipei Salvamont a Consiliului popular judeţean au părăsit Sibiul cu destinaţia „Izvorul florii“, locul de unde au pornit spre cabană şi în continuare pe drumul de creastă. La ora 19:15 tocmai cînd grupul de turişti (printre care se găseau trei oaspeţi din R. D. Germană) începuse să intre în panică din pricina serii care se apropia şi a tovarăşului care acuza grave dureri, membrii echipei Salvamont au ajuns la locul accidentului. Un sumar consult a fost suficient pentru a stabili două fracturi (care aveau să fie ulterior confirmate la examenul radiologie) la membrul inferior sting (fractura maleolei) şi la articulaţia membrului superior sting. După ce i-au fost imobilizate ambele membre, rănitul a fost transportat pe targa, in condiţii destul de grele, pină la cabană. După un popas de cîteva ore, timp in care medicul echipei, dr. Horst Halderang, a intervenit pentru calmarea durerilor accidentatului, au continuat drumul pină la şosea unde aştepta maşina salvării. La ora 6,30 sibvanul K. Daniel, în vîrstă de 65 de ani, era internat şi primea îngrijirea personalului medical de la spital. Actualmente se află în afara oricărui pericol şi roagă să transmitem mulţumirile sale membrilor echipei, conducătorului acesteia — tovarăşului Liviu Miu, maistru la U.P.A.S. —, organelor locale care deţin un astfel de colectiv, operativ, calificat în intervenţiile sale şi de un înalt spirit umanitar. AL. C. !’. S. Semnalăm că, în condiţii normale (dacă la cabana Suru erau în funcţiune mijloacele de comunicaţie radio, dacă cabanierul ştia(?!) unde trebuie anunţat un astfel de caz) totul s-ar fi putut rezolva in jumătatea timpului folosit. Adresăm acest semnal conducerii O.J.T.-ului care ştie practic cu ce este necesar să fie instruit un nou cabanier, dar care... uită s-o facă. . **« ■ • «MM *»* 11 mm 25 de ani de la naţionalizare Cu oamenii de la întreprinderea mecanică Sibiu, despre Iti municipiul nostru, adevărat monument istoric, cu bogate vestigii antice, cu frumuseţi ce-i conferă un loc prioritar în peisagistica urbană, pitorescul, aflat la tot pasul, este întregit de ansamblul industrial care cîştigă, an de an, in estetic şi util prin dezvoltarea fără precedent şi continuă a capacităţilor vechi şi noi. Vorbim de frumos pentru că şi acest atribut al oricărui oraş, şi cu atât mai mult al unuia ca Sibiul, frumos prin numele său, prin poziţia sa geografică, prin configuraţia reliefului, prin mozaicul arhitectonicii sale este mereu amplificat, pentru că de-a lungul Cibinului, sau în zona gării, sau dincolo de ea, peste tot, au apărut clădiri magnifice pe care scrie-„Independenţa“, „Balanţa“. ..Libertatea“, „Drapelul roşu" etc. cu liniile simple şi estetice ale noilor construcţii industriale, ce întregesc panorama oraşului şi ne dau certitudinea împlinirii aspiraţiilor spre progres şi civilizaţie ... Orice prefacere impresionează, prin ineditul ei, prin ridicarea parametrilor utilizaţi, prin perspectiva ce o deschide. Dar, nu ştiu de ce, sau, mai bine zis ştiu că dintr-un sentiment intim născut din legaturi mai vechi cu această unitate, transformările de la întreprinderea mecanică din Sibiu, au darul de a mă impresiona profund, ori de cite ori, păşesc pe poarta îmtreprinderii. Poate ca şi, de ce, aici, ca şi la „Independenţa“, ca şi la „Balanţa", am cunoscut oamenii in anii imediat după naţionalizare; poate că şi de ce, aici, am simţit pulsul viu a ceea ce a însemnat actul revoluţionar al naţionalizării pentru oamenii ei, pentru întreaga ţară; poate că şi, de ce, mai mult decât în altă parte, aici am, văzut cu ochii minţii, basmul păsării Phönix renăscută din propria-i cenuşă... Vizitam zilele trecute, după 25 de ani de la naţionalizare, Întreprinderea mecanică din Sibiu şi vedeam, simţeam, în glasul oamenilor, în privirile lor, o imensă bucurie, un sentiment de justificată mîndrie atunci cînd îţi arătau şi îţi vorbeau despre întreprinderea lor. Căci întreprinderea sibiană împlineşte anul acesta 51 de ani. Dar în primul sfert de veac ea a rămas aproape la nivelul atelierului rudimentar, improvizat realmente din nişte şoproane. Mi-au arătat şi mie aceste „ateliere“, în fotografii. Mi le-a arătat ing. Vasile Vasu, directorul uzinei, I. Luca, secretarul comitetului de partid, ca pe nişte valoroase documente a ceea ce a fost sau, mai precis, de unde s-a plecat în 1948. Am cunoscut în uzină şi cîţiva veterani, oameni care în ziua istorică, 11 iunie 1948, erau aici, care au trăit momentul impresionant al acelei zile memorabile şi satisfacţia oamenilor ce au devenit, datorită partidului — for- zile de reportaj la conducătoare a clasei muncitoare — proprietari, stăpini deplini ai mijloacelor de producţie. L-am întâlnit la modelărie pe Iosif Borbély. Lucra cu migală şi pasiune la un model de carcasă pentru cutia de viteze a unei maşini ce se produce aici. „Mă găsiţi în acelaşi loc de muncă unde m-a surprins actul revoluţionar al naţionalizării pe care l-am primit cu toţii cu un entuziasm de * *,descris; aici, atunci era o baracă, acum, vedeţi, vă aflaţi într-o hală modernă şi lumuroasă ... Vestea că fabrica a trecut în mâinile noastre ne-a hotărât chiar din prima zi ca în calitate, nu numai de producători ci și de proprietari, să o schimbăm radical. Unii ziceau pe atunci că visăm cu ochii deschiși cînd auzeau de planurile de dezvoltare. însă iată, am transformat-o astfel incit din trecut n-au mai rămas decit fotografiile de la arhivă. Ce vă pot spune mai expresiv, ca să înţelegeţi bine dezvoltarea ei, decât faptul că în acest răstimp, producţia globală a crescut de 467 ori? Sau, că productivitatea muncii a crescut de 11 ori? Sau că atunci lucram aici 90 de oameni iar acum colectivul nostru numără peste 1500 de salariaţi? Or, că valoarea fondurilor fixe este de 8 ori mai mare decit în 1948?“ Intr-adevăr, Borbély avea dreptate. Cifrele atestă o dezvoltare alertă incomparabilă cu etapele anterioare anului naţionalizării. La turnătorie l-am cunoscut pe lăcătuşul Ioan Radu; lucrează în această întreprindere din 1938. Uzina i-a devenit o a doua familie. Am aflat despre el multe lucruri care vorbesc de o mare pasiune pentru profesia lui, de o mare putere de dăruire pentru întreprinderea lui. Iată, în una din zilele trecute s-a ars motorul unui pod rulant. Or, muncase afla în plin. Oprirea macaralei periclita producţia. Ioan Radu împreună cu alţi tovarăşi de muncă,a lucrat 16 ore neîntrerupt până la remedierea defecţiunii, îl întreb despre trecutul şi prezentul , uzinei. „Sunt membru de partid din 1946 — îmi spune el. Şi în calitate de comunist am luat parte activă la actul naţionalizării în sensul că imediat ce am preluat fabrica de la patron, am instituit paza ei şi am tre(Ssmtittasia în pag. a IV-a) . V. I.ASLEANU unita Una din lucrările importante In momentul de faţă, in livezi, este combaterea dăunătorilor. In fotografie: lucrătorii fermei pomicole Bazna a I.A.S. Mediaș, efectuind stropitul la meri Foto: FRED MSS Iom SUMAR:I V r / 't • Rubrica de informaţii: | I LA DISPOZIŢIA DVS. | | • PUBLICITATE | în pag. a Il-a i I I ^ ® NAȚIONALIZAREA | \ — factor determinant | \ în evoluţia economică | 1 a judeţului Sibiu ^ In pag. a IlI-a | | • SPORT... SPORT...I I® VIAŢA I | INTERNAŢIONALĂ | 2 în pag. a IV-a i CASA DE CULTURA A SINDICATELOR DIN MEDIAŞ • Aici, zilnic, sute de medieșeni, in timpul lor liber, activează prodigios in cercurile de ceramică, dactilografie, stenografie, croitorie, cinematografie, foto etc. O statistică recentă atestă că tot al cincilea locuitor al municipiului de pentrnavă are fișă la bibliotecă în această primă parte a anului, colectivul Uzinei mecanice a agriculturii şi industriei alimentare Sibiu a desfăşurat o munca susţinută pentru asigurarea pieselor de schimb necesare maşinilor agricole, pentru repararea motoarelor. Ca urmare planul producţiei globale, la nivelul celor 5 luni din acest an a fost îndeplinit la proporţie de 105 la sută, iar cel al producţiei marfă a fost de asemenea depăşit cu 13,2 la suta. De remarcat faptui că la planul fizic realizările, depăşirile au fost orientate spre sortimentele de strictă necesitate pentru sectorul agricol. Astfel, la piese de schimb tractor, planul a fost îndeplinit în proporţie de 152,4 la sută, la piese de schimb maşini agricole 119,4 la sută, efectuindu-se totodată reparaţii capitale suplimentare, echivalente cu 430 motoare. Colectivul de muncă al uzinei s-a preocupat totodată de asimilarea şi trecerea în fabricaţie de serie a altor noi produse. De curînd a început livrarea subansamblelor principale ale combinei de recoltat fasole verde, utilaj ce e fabrică în producţie de serie pentru prima dată în ţară, în perspectivă, acest hatnia colectiv, care est® hotărît să farfenpine aniversarea a 29 de ani da la insurecţia naţională antifascistă armată cu rezultate remarcabila în muncă, şi-a propus realizarea unei noi maşini — combina de recoltat roşii. /V /V A IN INTIMPINAREA ZILEI DE 23 AUGUST Importante depăşiri de plan UGUST O sarcină de prima urgenţă Cultivarea tutunului pe suprafeţele prevăzute In sectorul cooperarei al agriculturii judeţului nostru s-a prevăzut să se producă în acest an, pe lingă celelalte culturi şi tutun pe o suprafaţă totala de 200 hectare. Realizarea acestei sarcini a fost atribuită cooperativelor agricole din Sîngătin, Apoldu de Sus, Apoldu de Jos, Ludoş, Armeni, Păuca, Bogavu Român, Broşteni, Prusaca, Şoroştin, Cirlos şi Blăjel. Perioada optimă de plantare în cîmp a tutunului a fost stabilită pina la 15 iunie aşa că, în mod normal, lucrările ar trebui să se afle în faza de finalizare. Care este însă stadiul acţiunii? Cum sunt îndeplinite sarcinile asumate la cultura tutunului? Pentru a răspunde la aceste întrebări am întreprins un raid prin cîteva unităţi. Din constatările făcute rezultă că, în general, conducerile unităţilor se preocupă pentru realizarea integrală a sarcinilor la această cultură. Există şi unele rămîneri în urmă în acele cooperative agricole în care factorii de răspundere nu au luat cele mai eficiente măsuri pentru organizarea activităţii, repartizarea suprafeţelor, pregătirea solului şi asigurarea materialului săditor. Cooperativa agricolă din Sîngătin şi-a prevăzut să cultive în acest an tutun pe 15 hectare. Conducerea unităţii a luat măsuri pentru repartizarea acestei suprafeţe pe membrii cooperatori, revenind 7,5 ari pe braţ de muncă. Totodată s-a acţionat în direcţia asigurării materialului săditor. Pe mai bine de 300 metri pătraţi răsadniţe s-a însămânţat tutun pentru răsadnicii să se poată realiza o densitate corespunzătoare de cel puţin 40 000 plante la hectar. Terenul a fost pregătit în bunba condiţioni. Lucrările de plantare s-au făcut imediat după ploi, cînd solul a fost umed. „în prezent noi am plantat tutunul pe 14 din txste 15 hectare planificate — afiirma contabilul şef al unităţii, Miron Bozan. Ne-a mai rămas un hectar în cota aur din Valea Sifigătinului.Aici avem o echipă formată din 14 familii. Chiar astăzi am discutat cu Ion Luca, şeful de echipă, pentru ca să vină mime să ridice răsadurile de care au nevoie pentru ca de poimâine să se intra la plantat. Cred că în cel mult două zile încheiem această acţiune“. O intensa activitate pentru realizarea acestei sarcini am remarcat și la cooperativa agricolă din Apoldu de Sus. I» hotarul „După saivane* se a@antinnare In pag. a IV-a P. BADEA ore • 24 de ore • 24 de ore •24 de ore • 24 de ore • în judeţ • In cadrul întâlnirii care a avut loc ieri la comitetul comunal de partid Avrig, tovarăşul Ion Prici, secretar al Comitetului judeţean de partid, a făcut o expunere în faţa noilor membri de partid de la Întreprinderea mecanică Mîrşa şi „Sticla", de la C.A.P. Avrig şi Sacadate, despre însemnătatea actului naţionalizării şi înfăptuirile poporului român în cei 25 de ani parcurşi de la acest măreţ eveniment, rolul comuniştilor ca promotori şi dinamizatori ai maselor în realizarea planului cincinal înainte de termen. In cuvântul lor, Alex. Stoica, sticlar şi Aurel Cojocaru, sudor, au mulţumit, în numele participanţilor, de încrederea şi cinstea ce li s-au acordat de a fi primiţi în rîndurile membrilor de partid. Cu acest prilej, celor prezenţi, li s-au înmînat carnetele de membru al Partidului Comunist Român. • Aseară, la Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş a avut loc cea de-a doua faza a concursului judeţean de muzică populară „Perla Tîrnavellr“. Au participat solişti vocali şi instrumentişti, grupuri vocale, grupuri de fluieraşi din mai multe localităţi ale judeţului nostru. • Ieri s-a desfăşurat în Sibiu, Mediaş şi Agnita examenul la învăţămîntul ideologic al cadrelor didactice care predau ştiinţele sociale. • Ieri, pe terasa clubului „Independenţa“ a avut loc prima şedinţă a „Clubului sculerului", menit sa întregească activitatea informaţională, să mijlocească schimburile de opinii din cadrul secţiei sculărie, să popularizeze în rândul tinerilor muncitori experienţa înaintată în ţară Printre evenimentele de seamă ale acestui an, bogat în semnificaţii, se înscrie şi Conferinţa Naţională a liniunii Artiştilor Plastici ale cărei lucrări s-au deschis, joi dimineaţă, în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România. Moment de relief In evoluţia culturii noastre socialiste, conferinţa va prilejui, în cele trei zile cit vor dura lucrările, o exigentă treceri în revistă a realizărilor creaţiei plastice, dezbaterea unor aspecte fundamentala ale fenomenului artistic, actualia rolului artei în opera de educare comunistă şi înnobilare spirituală a oamenilor. In întîmpinarea acestui forum al artei noastre plastice, au fost elaborate şi supuse discuţiilor publice tezele conferinţei. * In spiritul unei frumoase tradiţii, periodic sunt organizate în localităţile judeţului întilniri cu scriitorii — locali sau din alte părţi ale ţării — unde sunt prezentate cărţi,, se citeşte din opera autorilor prezenţi, se poartă discuţii despre arta, literatură şi, în general, despre viaţa culturală contemporană. O asemenea întâlnire, dublată de o expoziţie de carte, a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor şi la Liceul din Cisnădie, cuaportul organizatoric al Consiliului orăşenesc pentru cultură şi educaţie socialistă şi organizaţia pionierilor din localitate. Cu acest prilej, cunoscutul prozator sibian Paul Constant şi poetul Ion Rahoveanu au citit, în faţa a peste 400 de elevi, muncitori, intelectuali, fragmente, din scrierile lor, întâlnirea s-a bucurat de aprecierea unanimă a participanților. ! V î 0 0 '« e 0 a • 24 de ore • 24 de ore • 24 de ore 24 de ore • 24 de ore .•MUbWMVAAlW.* Angajaţi plenar în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, oamenii muncii din municipiul Mediaş înregistrează succese de prestigiu. Dornici de a întîmpina ziua de 23 August cu realizări pe măsura capacităţii şi hărniciei ce-i caracterizează, îşi mobilizează toate forţele şi resursele, aplică cu eficienţă măsuri tehniico-organizatorice în vederea creşterii producţiei, eficienţei economice a fiecărei întreprinderi. In acest context, demn de consemnat este succesul înregistrat de colectivul de muncă de la „Vieremetan", care a încheiat bilanţul primelor cinci luni ale anului cu rezultate bune. Producţia globală a fost realizata în proporţia de 104,3 la sută, producţia marfa — 105,1 la sută, iar producţia marfa vîndută şi încasată — 101,5 la sută. Ca urmare a folosirii la întreaga capacitate a maşinilor şi instalaţiilor, a timpului de lucru, a aplicării în procesul de producţie a unor tehnologii adecvate, în această perioadă s-au produs suplimentar 350 000 bucăţi diferite articole de sticlărie. Iniţiativă .Sub îndrumarea Comitetului raşenesc de partid, la Dumbrăva s-a constituit, în aceste zile, comadamentul pentru efectuarea pracicii elevilor şi studenţilor pe tâmp vacanţei de vară, în programul doptat, comandamentul format d nouă membri — reprezentând plânul local de partid, ai organizaiier de masă, ai instituţiilor loca seculare au inclus participarea praticanţilor la amplele amenajări urmează să se întreprindă la complexul sportiv unde se vor consta terenuri de baschet, volei, tenis un bazin de trataţie. Tot alți ter vii vor participa la construirea *ei piste de atletism şi a unui tren de fotbal. O parte din materialele de construcţii necesare lucrărilor de ai vor , fi procurate din contribuţia binease a al cetăţenilor ca şi prin contribuţia in muncă a acestora. Elevilor şcolii generale le-au fo repartizata terenuri din suprafa de 40 ha ^ în vederea administrai acestora in mod economic. Până , cum au şi^fost plantaţi cartofii porumbul ,n proporţie corespunsă toare planului de producţie stab li de conducerea acestei unităţi. .Junii Sibiului in Franţa şi Anglia Cunoscuta formaţie de jocuri populare „Junii Sibiului“, de la uzina de piese auto din localitate, a plecat într-un turneu, care se va desfăşura între 7 şi 50 iunie, în mai multe oraşe ale Franţei. La începutul lunii iulie, ea va participa la festivalul internaţional de la Liangolle* — Anglia, alături de formaţii din 60 de ţări. Ansamblul „Junii Sibiului* este însoţit şi des formaţie instrumentală. fAgwire* i