Tribuna Sibiului, iunie 1973 (Anul 6, nr. 1638-1663)

1973-06-08 / nr. 1644

MAI Anul Vi, nr. 1644 ib una ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Vînerî, 8 iunie 1973, 4 pagini, 30 bani PROLETART DIN TOATE TÄRTLE, UNI'D-VÄ ! it? Pl'Ör ^XX\N\XX\\NXXX\\X\X\XXXX\\X\XXX\NXXVXVXXX\XX\XXX\X\\\\\XXNXXXXXXXXXXXXXX\\\X\X\XX\VXVXX\X\\\XXNXX\\\\X\X^ Salvamonfişfii Miercuri după-amiază, în jurul orei 16,30, un turist anunţa telefonic un accident survenit unuia din tovarăşii săi de grup in timp ce cobora din drumul de creastă, de pe vîrful Suru spre cabana cu acelaşi nume. 30 de minute mai târziu membrii echipei Salvamont a Consiliului popular jude­ţean au părăsit Sibiul cu destinaţia „Izvorul florii“, locul de unde au pornit spre cabană şi în continuare pe drumul de creastă. La ora 19:15 tocmai cînd grupul de turişti (printre care se găseau trei oaspeţi din R. D. Germană) începuse să intre în panică din pricina serii care se apropia şi a tovarăşului care acuza grave dureri, membrii echipei Salvamont au ajuns la locul accidentului. Un sumar consult a fost suficient pentru a stabili două fracturi (care aveau să fie ulterior confirmate la examenul radiologie) la membrul inferior sting (fractura maleolei) şi la articulaţia membrului superior sting. După ce i-au fost imobilizate ambele membre, rănitul a fost transportat pe targa, in condiţii destul de grele, pină la cabană. După un popas de cîteva ore, timp in care medicul echipei, dr. Horst Halde­­rang, a intervenit pentru calmarea durerilor accidentatului, au continuat drumul pină la şosea unde aştepta maşina salvării. L­a ora 6,30 sibvanul K. Daniel, în vîrstă de 65 de ani, era internat şi primea îngrijirea perso­nalului m­edical de la spital. Actualmente se află în afara oricărui pericol şi roagă să transmitem mulţumirile sale membrilor echipei, conducăto­rului acesteia — tovarăşului Liviu Miu, maistru la U.P.A.S. —, organelor locale care deţin un astfel de colectiv, operativ, calificat în intervenţiile sale şi de un înalt spirit umanitar. AL. C. !’. S. Semnalăm că, în condiţii normale (dacă la cabana Suru erau în funcţiune mijloacele de comunicaţie radio, dacă cabanierul ştia(?!) unde trebuie anunţat un astfel de caz) totul s-ar fi putut rezolva in jumătatea timpului folosit. Adresăm acest semnal conducerii O.J.T.-ului care ştie practic cu ce este necesar să fie instruit un nou cabanier, dar care... uită s-o facă. . **« ■ • «MM *»* 11 mm 25 de ani de la naţionalizare Cu oamenii de la între­prinderea mecanică Sibiu, despre Iti municipiul nostru, adevărat mo­nument istoric, cu bogate vestigii an­tice, cu frumuseţi ce-i conferă un loc prioritar în peisagistica urbană, pito­rescul, aflat la tot pasul, este întregit de ansamblul industrial care cîştigă, an de an, in estetic şi util prin dezvolta­rea fără precedent şi continuă a ca­pacităţilor vechi şi noi. Vorbim de frumos pentru că şi acest atribut al oricărui oraş, şi cu atât mai mult al unuia ca Sibiul, frumos prin numele său, prin poziţia sa geografică, prin configuraţia reliefului, prin mozaicul arhitectonicii sale este mereu amplifi­cat, pentru că de-a lungul Cibinului, s­au în zona gării, sau dincolo de ea, peste tot, au apărut clădiri magnifi­ce pe care scrie-„Independenţa“, „Ba­lanţa“. ..Libertatea“, „Drapelul roşu" etc. cu liniile simple şi estetice ale noi­lor construcţii industriale, ce întregesc panorama oraşului şi ne dau certitudi­nea împlinirii aspiraţiilor spre pro­gres şi civilizaţie ... Orice prefacere impresionează, prin ineditul ei, prin ridicarea parametrilor­ utilizaţi, prin perspectiva ce o deschide. Dar, nu ştiu de ce, sau, mai bine zis ştiu că din­­tr-un sentiment intim născut din le­gaturi mai vechi cu această unitate, transformările de la întreprinderea me­canică din Sibiu, au darul de a mă impresiona profund, ori de cite ori, păşesc pe poarta îmtreprinderii. Poa­te ca şi, de ce, aici, ca şi la „Inde­pendenţa“, ca şi la „Balanţa", am cu­noscut oamenii in anii imediat după naţionalizare; poate că şi de ce, aici, am simţit pulsul viu a ceea ce a în­semnat actul revoluţionar al naţiona­lizării pentru oamenii ei, pentru în­treaga ţară; poate că şi, de ce, mai mult decât în altă parte, aici am, vă­zut cu ochii minţii, basmul păsării Phönix renăscută din propria-i cenu­şă... Vizitam zilele trecute, după 25 de ani de la naţionalizare, Întreprinderea mecanică din Sibiu şi vedeam,­­ sim­ţeam, în glasul oamenilor, în privirile lor, o imensă bucurie, un sentiment de justificată mîndrie atunci cînd îţi arătau şi îţi vorbeau despre întreprin­derea lor. Căci întreprinderea sibiană împlineşte anul acesta 51 de ani. Dar în primul sfert de veac ea a rămas a­­proape la nivelul atelierului rudimen­tar, improvizat realmente din nişte şoproane. Mi-au arătat şi mie aceste „ateliere“, în fotografii. Mi le-a arătat ing. Vasile Vasu, directorul uzinei, I. Luca, secretarul comitetului de par­tid, ca pe nişte valoroase documente a ceea ce a fost sau, mai precis, de unde s-a plecat în 1948. Am cunoscut în uzină şi cîţiva vete­rani, oameni care în ziua istorică, 11 iunie 1948, erau aici, care au trăit momentul impresionant al acelei zile memorabile şi satisfacţia oamenilor ce au devenit, datorită partidului — for- zile de reportaj la conducătoare a clasei muncitoare — proprietari, stăpini deplini ai mijloa­celor de producţie. L-am întâlnit la modelărie pe Iosif Borbély. Lucra cu migală şi pasiune la un model de carcasă pentru cutia de viteze a unei maşini ce se produce aici. „Mă găsiţi în acelaşi loc de mun­că unde m-a surprins actul revoluţio­nar al naţionalizării pe care l-am pri­mit cu toţii cu un entuziasm de * *,­­descris; aici, atunci era o baracă, a­­cum, vedeţi, vă aflaţi într-o hală mo­dernă şi lumu­roasă ... Vestea că fabri­ca a trecut în mâinile noastre ne-a hotărât chiar din prima zi ca în ca­litate, nu numai de producători ci și de proprietari, să o schimbăm radical. Unii ziceau pe atunci că visăm cu o­­chii deschiși cînd auzeau de planurile de dezvoltare. însă iată, am transfor­mat-o astfel incit din trecut n-au mai rămas decit fotografiile de la arhivă. Ce vă pot spune mai expresiv, ca să înţelegeţi bine dezvoltarea ei, decât faptul că în acest răstimp, producţia globală a crescut de 467 ori? Sau, că productivitatea muncii a crescut de 11 ori? Sau că atunci lucram aici 90 de oameni iar acum colectivul nos­tru numără peste 1500 de salariaţi? Or, că valoarea fondurilor fixe este de 8 ori mai mare decit în 1948?“ In­tr-adevăr, Borbély avea dreptate. Ci­frele atestă o dezvoltare alertă incom­parabilă cu etapele anterioare anului naţionalizării. La turnătorie l-am cunoscut pe lă­cătuşul Ioan Radu; lucrează în aceas­tă întreprindere din 1938. Uzina i-a devenit o a doua familie. Am aflat despre el multe lucruri care vorbesc de o mare pasiune pentru profesia lui, de o mare putere de dăruire pentru întreprinderea lui. Iată, în una din zilele trecute s-a ars motorul unui pod rulant. Or, munca­­se afla în plin. O­­pri­rea macaralei periclita producţia. Ioan Radu împreună cu alţi tovarăşi de muncă,a lucrat 16 ore neîntrerupt până la remedierea defecţiunii, îl întreb despre trecutul şi prezen­tul , uzinei. „Sunt membru de partid din 1946 — îmi spune el. Şi în cali­tate de comunist am luat parte activă la actul naţionalizării în sensul că imediat ce am preluat fabrica de la patron, am instituit paza ei şi am tre­(Ssmtittasia în pag. a IV-a) . V. I.ASLEANU unita Una din lucrările importante In momentul de faţă, in livezi, este comba­terea dăunătorilor. In fotografie: lucrătorii fermei pomicole Bazna a I.A.S. Mediaș, efectuind stropitul la meri Foto: FRED M­SS Iom SUMAR:I V r / 't • Rubrica de informaţii: | I LA DISPOZIŢIA DVS. | | • PUBLICITATE | în pag. a Il-a i I I ^ ® NAȚIONALIZAREA | \ — factor determinant | \ în evoluţia economică | 1 a judeţului Sibiu ^ In pag. a IlI-a | | • SPORT... SPORT...I I® VIAŢA I | INTERNAŢIONALĂ | 2 în pag. a IV-a i CASA DE CULTURA A SINDICATELOR DIN MEDIAŞ • Aici, zilnic, sute de medieșeni, in timpul lor liber, activează prodigios in cercurile de ceramică, dactilografie, stenografie, croitorie, cinematografie, foto etc.­­ O statistică recentă atestă că tot al cincilea locuitor al municipiului de pe­ntrnavă are fișă la bibliotecă în această primă parte a anului, colectivul Uzinei mecanice a agri­culturii şi industriei alimentare Si­biu a desfăşurat o munca susţinută pentru asigurarea pieselor de schimb necesare maşinilor agrico­le, pentru repararea motoarelor. Ca urmare planul producţiei globa­le, la nivelul celor 5 luni din acest an a fost îndeplinit la proporţie de 105 la sută, iar cel al producţiei marfă a­ fost de asemenea depăşit­ cu 13,2 la suta. De remarcat­ faptui că la planul fizic realizările, depăşirile au fost orientate spre sortimentele de strictă necesitate pentru sectorul a­­gricol. Astfel, la piese de schimb tractor, planul a fost îndeplinit în proporţie de 152,4 la sută, la piese de schimb maşini agricole 119,4 la sută, efectuindu-se totodată repara­ţii capitale suplimentare, echiva­lente cu 430 motoare. Colectivul de mun­că al uzinei s-a preocupat totodată de asimi­larea şi trecerea în fabricaţie de se­rie a altor noi produse. De curînd a început livrarea subansamblelor principale ale combinei de recoltat fasole verde, utilaj ce e­ fabrică în producţie de serie pentru prima dată în ţară, în perspectivă, acest hatnia co­lectiv, care est® hotărît să farfen­­pine aniversarea a 29 de ani da la insurecţia naţională antifascistă ar­mată cu rezultate remarcabila în muncă, şi-a propus realizarea unei noi maşini — combina de recoltat roşii. /V /V A IN INTIM­­PINAREA ZILEI DE 23 AUGUST Importante depăşiri de plan UGUST O sarcină de prima urgenţă Cultivarea tutunului pe suprafeţele prevăzute In sectorul cooperarei al agricultu­rii judeţului nostru s-a prevăzut să se producă în acest an, pe lingă celelalte culturi şi­­ tutun pe o suprafaţă tota­la de 200 hectare. Realizarea acestei sarcini a fost atribuită­ cooperativelor agricole din Sîngătin, Apoldu de Sus, Ap­old­u de Jos, Ludoş, Armeni, Păuca, Bogavu­ Român, Broşteni, Prusaca, Şo­­roştin, Cirlos şi Blăjel. Perioada opti­mă de plantare în cîmp a tutunului a fost stabilită pina la 15 iunie aşa că, în mod normal, lucrările ar trebui să se afle în faza de finalizare. Care este însă stadiul acţiunii? Cum sunt îndeplinite sarcinile asumate la cultura tutunului? Pentru a răspunde la aceste întrebări am întreprins un raid prin cîteva unităţi. Din constată­rile făcute rezultă că, în general, con­ducerile unităţilor se preocupă pentru realizarea integrală a sarcinilor la a­­ceastă cultură. Există şi unele rămî­­neri în urmă în acele cooperative a­­gricole în care factorii de răspunde­re nu au luat cele mai eficiente măsuri pentru organizarea activităţii, reparti­zarea suprafeţelor, pregătirea solului şi asigurarea materialului săditor.­­ Cooperativa agricolă din Sîngătin şi-a prevăzut să cultive în acest an tutun pe 15 hectare. Conducerea uni­tăţii a luat măsuri pentru repartiza­rea acestei suprafeţe pe membrii coope­ratori, revenind 7,5 ari pe braţ de muncă. Totodată s-a acţionat în direc­ţia asigurării materialului săditor. Pe mai bine de 300 metri pătraţi răsad­niţe s-a însămânţat tutun­­ pentru ră­sad­nicii să se poată realiza o densi­tate corespunzătoare de cel puţin 40 000­ plante la hectar. Terenul a fost pregătit în bunba condiţioni. Lucrările de plantare s-au făcut imediat după ploi, cînd solul a fost umed. „în pre­zent noi am plantat tutunul pe 14 din txste 15 hectare planificate — a­­fiirma contabilul şef al unităţii, Miron Bozan. Ne-a mai rămas un hectar în cota aur din Valea Sifigătinului.­­Aici avem o echipă formată din 14 fami­lii. Chiar astăzi am discutat cu Ion Luca, şeful de echipă, pentru ca să vi­nă mime să ridice răsadurile de care au nevoie pentru ca de poimâine­ să se intra la plantat. Cred că în cel mult două zile încheiem această acţiune“. O intensa activitate pentru realiza­rea acestei sarcini am remarcat și la cooperativa agricolă din Apoldu de Sus. I» hotarul „După saivane* se a­­@antinnare In pag. a IV-a P. BADEA ore • 24 de ore • 24 de ore •­­24 de ore • 24 de ore • în judeţ • In cadrul întâlnirii care a avut loc ieri la comitetul comunal de par­tid Avrig, tovarăşul Ion Prici, secre­tar al Comitetului judeţean de partid, a făcut o expunere în faţa noilor membri de partid de la Întreprinderea mecanică Mîrşa şi „Sticla", de la C.A.P. Avrig şi Sacadate, despre în­semnătatea actului naţionalizării şi­ în­făptuirile poporului român în cei 25 de ani parcurşi de la acest măreţ e­­veniment, rolul comuniştilor ca promo­tori şi dinamizatori ai­ maselor în rea­lizarea planului cincinal înainte de termen. In cuvântul lor, Alex. Stoica, sti­clar şi Aurel Cojocaru, sudor, au mul­ţumit, în numele participanţilor, de încrederea şi cinstea ce li s-au acor­dat de a fi primiţi în rîndurile mem­brilor de partid. Cu acest prilej, ce­lor prezenţi, li s-au înmînat carnetele de membru al Partidului Comunist Român. • Aseară, la Casa de cultură a sin­dicatelor din Mediaş a avut loc cea de-a doua faza a concursului judeţean de muzică populară „Perla Tîrnavellr“. Au participat solişti vocali şi instru­mentişti, grupuri vocale, grupuri de fluieraşi din mai multe localităţi ale judeţului nostru. • Ieri s-a desfăşurat în Sibiu, Me­diaş şi Agnita examenul la învăţămîn­­tul ideologic al cadrelor didactice ca­re predau ştiinţele sociale. • Ieri, pe terasa clubului „Indepen­denţa“ a avut loc prima şedinţă a „Clubului sculerului", menit sa între­gească activitatea informaţională, să mijlocească schimburile de opinii din cadrul secţiei sculărie, să popularizeze în rândul tinerilor muncitori experien­ţa înaintată­ în ţară Printre evenimentele de seamă ale acestui an, bogat în semnificaţii, se înscrie şi Conferinţa Naţională a li­ni­unii Artiştilor Plastici ale cărei lu­crări s-au deschis, joi dimineaţă, în sa­la mică a Palatului Republicii Socia­liste România. Moment de relief In evoluţia cultu­rii noastre socialiste, conferinţa va prilejui, în cele trei zile cit vor du­ra lucrările, o exigentă treceri în re­vistă a realizărilor creaţiei plastice, dezbaterea unor aspecte fundamentala ale fenomenului artistic, actuali­­a ro­lului artei în opera de educare comu­nistă şi înnobilare spirituală a oame­nilor. In întîmpinarea acestui forum al artei noastre plastice, au fost ela­borate şi supuse discuţiilor publice te­zele conferinţei. * In spiritul unei frumoase tradiţii, periodic sunt organizate în localită­ţile judeţului întilniri cu scriitorii — locali sau din alte părţi ale ţării — unde sunt prezentate cărţi,, se citeşte din opera autorilor prezenţi, se poartă discuţii despre arta, literatură şi, în general, despre viaţa culturală contemporană. O asemenea întâlnire, dublată de o expoziţie de carte, a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor şi la Liceul din Cisnădie, cu­­aportul organi­zatoric al Consiliului orăşenesc pentru cultură şi educaţie socialistă şi orga­nizaţia pionierilor din localitate. Cu acest prilej, cunoscutul prozator sibian Paul Constant şi poetul Ion Rahoveanu au citit, în faţa a peste 400 de elevi, muncitori, intelectuali, fragmente, din scrierile lor, întâlnirea­ s-a bucurat de aprecierea unanimă a participanților. ! V î 0 0 '« e 0 a • 24 de ore • 24 de ore • 24 de ore 24 de ore • 24 de ore .•MUbWMVAAlW.*­ Angajaţi plenar în întrecerea socialistă pentru în­deplinirea cincinalului înainte de termen, oamenii muncii din mu­nicipiul Mediaş înregistrează succe­se de prestigiu. Dornici de a întîm­­pina ziua de 23 August­ cu realizări pe măsura capacităţii şi hărniciei ce-i caracterizează, îşi mobilizează toate forţele şi resursele, aplică cu eficienţă măsuri tehniico-organizato­­rice în vederea creşterii producţiei, eficienţei economice a fiecărei în­treprinderi. In acest context, demn de con­semnat este succesul înregistrat de colectivul de muncă de la „Viere­­metan", care a încheiat bilanţul primelor cinci luni ale anului cu rezultate bune. Producţia globală a fost realizata în proporţia de 104,3 la sută, producţia marfa — 105,1 la sută, iar producţia marfa vîndută şi încasată — 101,5 la sută. Ca urmare a folosirii la în­treaga capacitate a maşinilor şi in­­stalaţiilor, a timpului de lucru, a aplicării în procesul de producţie a unor­ tehnologii adecvate, în a­­ceastă perioadă s-au produs supli­mentar 350 000 bucăţi diferite ar­ticole de sticlărie. Iniţiativă .Sub îndrumarea Comitetului raşenesc de partid, la Dumbrăva s-a constituit, în aceste zile, coma­damentul pentru efectuarea praci­cii elevilor şi studenţilor pe tâmp vacanţei de­ vară, în programul d­optat, comandamentul format d nouă membri — reprezentând p­lânul local de partid, ai organizai­­ier de masă, ai instit­uţiilor loca seculare au inclus participarea pra­ticanţilor la amplele amenajări urmează să se întreprindă la com­plexul sportiv unde se vor consta terenuri de baschet, volei, tenis un bazin de­ trataţie. Tot alți ter vii vor participa la construirea *ei piste de atletism şi a unui t­ren de fotbal. O parte din materialele de con­strucţii necesare lucrărilor de ai vor , fi procurate din contribuţia bi­n­ease a a­l cetăţenilor ca şi prin con­tribuţia in muncă a acestora. Elevilor şcolii generale le-au fo repartizata terenuri d­in suprafa de 40 ha ^ în vederea administrai acestora in mod economic. Până , cum au şi^fost plantaţi cartofii porumbul ,n proporţie corespunsă toare planului de producţie stab li de conducerea acestei unităţi. .Junii Sibiului in Franţa şi Anglia Cunoscuta formaţie de­ jocuri populare „Junii Sibiului“, de la u­­zina de piese auto din localitate, a plecat într-un turneu, care se va desfăşura între 7 şi 50 iunie, în mai multe oraşe ale Franţei. La începutul lunii iulie, ea va parti­cipa la festivalul internaţional de la Liangolle* — Anglia, alături de formaţii din 60 de ţări. Ansamblul „Junii Sibiului* este însoţit şi de­­s formaţie instrumentală. fAgwire*­ i­

Next