Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1983 (Anul 35, nr. 8064-8141)
1983-07-01 / nr. 8064
1 s. 15.05 pentru I invăță•tor teh- 15,25 trageri i 3miajyne germană. an. 17,35 nadiene. ie seri. lejurnal. tatea e.35 Omisa dv. mori- lm arîatorul“. e tară. lite- Tv. 22.30 Pacea: ii b'. o- 1Î.45; 0 Alta: -olul si ele 10; ■: 18.30: itui „Etele 10: vacan- Ifi 18: ndenta: •ele 10; 7 No- Ultimul 10. 16; Propetitia" 13.45: 1 Fineavoritii i” ore-18 30: araeia-ele 10; ~lPtea*“ orj;i 20. _Co- e 10; VII: Bucu: 18 si SUS: -16 4. are — orele ULUI: tii“, o-Amin- i 19. a :ilor .. Siurmati a.c., ;o—20. rculaulelor Ctanti- Ssinul Bu■derea•i de tromobii să ocoli-Bruvreinstahim•i se versete de trice, slab, din ratu fi şi cele ‘ şi Anul XXXV, nr. 8064 TRIBUNA SIBIULUI PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN (Urmare din pag)tuirea măsurilor de creştere a veniturilor oamenilor muncii se poate face numai în condiţiile îndeplinirii planurilor de producţie, creşterii productivităţii, eficienţei şi rentabilităţii, sporirii contribuţiei tuturor unităţilor la mărirea venitului naţional, singura sursă pentru dezvoltarea generală a societăţii şi ridicarea nivelului de trai al întregului popor. In legătură cu acest punct de pe ordinea de zi, plenara a adoptat o hotărîre care va fi dată publicităţii. 3. Plenara a analizat şi aprobat Programul naţional pentru asigurarea unor producţii sigure şi stabile prin creşterea potenţialului productiv al pămîntului, mai buna organizare şi folosire în mod unitar a terenurilor agricole, a întregii suprafeţe a ţării, realizarea irigaţiilor pe circa 55—60 la sută din suprafaţa arabilă, a lucrărilor de desecări şi combaterea eroziunii solului. Plenara a subliniat că, pornind de la cerinţa realizării unei agriculturi moderne, intensive, de înaltă productivitate, în condiţiile pedoclimatice din ţara noastră şi ţinînd seama de experienţa dobîndită an de an în realizarea producţiei agricole, se impune cu putere necesitatea unor acţiuni de mare amploare pentru conservarea şi ameliorarea pămîntului, pentru organizarea şi folosirea completă a fondului funciar. în acest sens, programul prevede ca, pînă în anul 1985, suprafeţele amenajate pentru irigaţii să ajungă la 4 milioane hectare, iar pînă la sfîrşitul anului 1988 la 5,5 milioane hectare. Concomitent, vor fi realizate importante lucrări de desecări, combatere a eroziunii şi de ameliorări a solului. Elaborate din iniţiativa şi cu contribuţia directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, măsurile prevăzute în Program reprezintă cea mai importantă lucrare realizată vreodată în ţara noastră, care asigură sporirea potenţialului productiv al pămîntului, obţinerea unor producţii agricole superioare,în concordanţă cu hotărîrile Congresului al XII- lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, şi va avea implicaţii profunde asupra organizării teritoriului ţării, influenţe deosebite asupra nivelului de viaţă, material şi spiritual, al naţiunii. In vederea realizării programului, plenara a stabilit un complex de măsuri politico-organizatorice şi tehnicoeconomice, considerînd că transpunerea în viaţă a obiectivelor propuse constituie o acţiune politică şi organizatorică de cea mai mare însemnătate la care sunt chemaţi să participe ţărănimea, clasa muncitoare, oamenii de ştiinţă, tineretul, militarii forţelor armate, întregul nostru popor. Plenara a hotărît constituirea unui comandament naţional, sub conducerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care va coordona întreaga activitate de mobilizare a forţelor şi mijloacelor pentru înfăptuirea acestui program de o mare importanţă pentru agricultură, pentru progresul economiei naţionale. Totodată, s-a hotărît constituirea de comandamente în fiecare judeţ, oraş, comună şi unităţi agricole, care vor organiza şi răspunde de îndeplinirea, pe plan local, a prevederilor programului. Subliniind că realizarea unui program de o asemenea amploare şi complexitate a devenit posibilă ca urmare a puternicei dezvoltări industriale înregistrate de România în ultimul deceniu, a creşterii generale a forţei economice a ţării, plenara şi-a exprimat convingerea că întregul nostru popor, strîns unit în cadrul F.D.U.S., sub conducerea partidului, îşi va mobiliza energiile creatoare pentru înfăptuirea exemplară a lucrărilor stabilite în vederea creşterii potenţialului productiv al pămîntului, care să asigure obţinerea în orice condiţii a unor producţii sigure şi stabile — obiectiv economic de interes naţional, component de bază al noii revoluţii agrare în patria noastră. Plenara a hotărît ca Programul să fie supus spre dezbatere şi aprobare Marii Adunări Naţionale. 4. Dezbătînd Informarea cu privire la întîlnirea de la Moscova a conducătorilor de partid şi de stat din unele ţări socialiste europene, plenara şi-a manifestat deplina aprobare şi a dat o deosebită apreciere activităţii principiale desfăşurate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cadrul întîlnirii, activitate care corespunde pe deplin orientărilor şi hotărîrilor stabilite de Congresul al Xll-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, servind în cel mai înalt grad interesele fundamentale ale poporului român, cauza păcii, destinderii, colaborării şi înţelegerii internaţionale. Comitetul Central a subliniat cu profundă satisfacţie că întreaga activitate a tovarăşului Nicolae Ceauşescu pe plan intern şi internaţional constituie un înalt exemplu de slujire cu abnegaţie şi pasiune revoluţionară a aspiraţiilor de pace şi progres ale naţiunii noastre socialiste, de profundă răspundere faţă de destinele lumii contemporane. Plenara a relevat modul strălucit în care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat, şi de această dată, poziţia constructivă a ţării noastre faţă de problemele majore, complexe, ce confruntă omenirea. Comitetul Central a fost întru totul de acord cu importantele aprecieri ale secretarului general al partidului privind agravarea relaţiilor internaţionale, noua escaladare a încordării, care se reflectă, în primul rînd, în creşterea fără precedent a cursei înarmărilor, trecerea la elaborarea de planuri pentru producerea de armamente nucleare cu putere tot mai mare de distrugere şi folosirea cosmosului în scopuri militare, în amplificarea pregătirilor de amplasare a rachetelor nucleare americane cu rază medie de acţiune în unele ţări din Europa, care fac parte din N.A.T.O., în militarizarea vieţii economice, politice şi sociale în unele state. S-a menţionat, totodată, că perpetuarea unor conflicte militare în diferite părţi ale globului, intensificarea politicii de presiune şi amestec în treburile interne ale altor state creează, la rîndul lor, mari pericole la adresa păcii, libertăţii şi independenţei popoarelor. S-a arătat, de asemenea, că situaţia economică mondială rămîne pe mai departe foarte gravă, starea ţărilor în curs de dezvoltare înrăutăţindu-se continuu. Toate acestea au dus la o deosebită accentuare a contradicţiilor dintre diferite state şi grupări de state, dintre socialism şi imperialism, dintre ţările bogate şi ţările sărace. Plenara a relevat faptul că s-a intensificat lupta maselor populare, a celor mai diferite cercuri şi categorii sociale, a oamenilor de ştiinţă, a unor largi forţe politice şi parlamentare, a popoarelor de pretutindeni, care cer cu fermitate oprirea cursei înarmărilor, trecerea la dezarmare, în primul rînd la dezarmare nucleară, asigurarea dreptului fundamental al popoarelor la viaţă, în condiţii de pace, libertate şi independenţă. Plenara a subliniat că, aşa cum a apreciat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a ajuns la un moment hotărîtor pentru destinele păcii, pentru înseşi destinele omenirii, care impune unirea tuturor forţelor pentru oprirea cursei înarmărilor, îndeosebi a înarmărilor nucleare, pentru asigurarea unei păci trainice pe planeta noastră. Plenara consideră că asigurarea păcii reprezintă problema fundamentală a zilelor noastre şi că este necesar să se facă totul pentru înfăptuirea acestui deziderat vital al popoarelor, al întregii omeniri. Reafirmînd poziţia României socialiste, plenara a relevat că ţara noastră s-a pronunţat şi se pronunţă cu consecvenţă pentru oprirea amplasării noilor rachete nucleare, pentru reducerea şi retragerea celor existente, pentru realizarea unui acord privind eliminarea totală a armelor nucleare cu rază medie de acţiune, ca o primă etapă pe calea eliberării continentului de orice tip de armament nuclear. Totodată, s-a subliniat că trebuie făcut totul pentru încheierea cu succes, în vara acestui an, a reuniunii de la Madrid, astfel încît ea să ducă la convocarea, într-um timp scurt, a conferinţei pentru dezarmare şi încredere în Europa. A fost reliefată necesitatea intensificării eforturilor pentru realizarea unor zone fără arme nucleare în Balcani, în nordul Europei şi în alte regiuni ale continentului, ca un prim pas pe calea edificării unei Europe fără arme nucleare. Plenara a apreciat că Declaraţia comună a ţărilor participante la întîlnirea de la Moscova constituie o bază reală de propuneri în vederea opririi actualului curs periculos din Europa, angajării de negocieri efective cu statele N.A.T.O., pentru preîntîmpinarea războiului nuclear, pentru dezarmare, în special pentru dezarmare nucleară, pentru salvgardarea păcii şi securităţii, exprimînd dorinţa ţărilor participante la întîlnire de a coopera pe baze de deplină egalitate şi respect reciproc, în interesul progresului şi bunăstării lor, al cauzei înţelegerii securităţii şi colaborării în Europa şi în întreaga lume. Aprobînd în unanimitate activitatea delegaţiei române, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu La întîlnirea de la Moscova, plenara a reafirmat cu putere hotărîrea Partidului Comunist Român, a guvernului şi întregului popor român de a întări solidaritatea cu ţările socialiste, cu toate statele, cu forţele progresiste de pretutindeni în lupta pentru preîntîmpinarea războiului, a unei catastrofe nucleare, pentru oprirea cursei înarmărilor şi realizarea dezarmării, pentru asigurarea dreptului fundamental al oamenilor, al naţiunilor, la pace, la existenţă liberă şi demnă. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Cuvîntarea conducătorului partidului nostru a fost urmărită cu deosebit interes, cu deplină satisfacţie şi aprobare, fiind subliniată în repetate rînduri cu vii şi puternice aplauze. Pag. 3 Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste (Urmare din pag I) mentărilor referitoare la valorificarea superioară a resurselor materiale şi energetice, a indicaţiilor cu privire la promovarea progresului tehnic, creşterea pe această bază a productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi realizarea integrală a sarcinilor la export, sporirea eficienţei întregii activităţi economice şi ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. în cuvîntul lor, vorbitorii au evidenţiat că aceste documente poartă amprenta concepţiei originale şi profund creatoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că ele sînt în deplină concordanţă cu hotărîrile Congresului al XII-lea al partidului. în unanimitate, plenara Consiliului Naţional al F.D. U.S. a adoptat documentele supuse dezbaterii. Totodată, plenara a adoptat o hotărîre, care se va da publicităţii. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea conducătorului partidului şi statului nostru a fost urmărită cu deosebită atenţie, vie satisfacţie, fiind subliniată în repetate rînduri cu puternice aplauze. S-a scandat îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Lucrările plenarei s-au încheiat prin intonarea Imnului Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste — „ E scris pe tricolor unire!“. Plenara Comitetului Central al Organizaţiei Democraţiei şi Unităţii Socialiste (Urmare din pag. I) voltare economico-socială a ţării; 4. Raport cu privire la organizarea şi desfăşurarea adunărilor organizaţiilor democraţiei şi unităţii socialiste pentru dare de seamă şi alegeri. In cuvîntul lor, participanţii la dezbateri — oameni ai muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au subliniat realismul acestor documente, elaborate din iniţiativa şi sub directa conducere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, faptul că ele corespund pe deplin nevoilor şi posibilităţilor ţării, aflîndu-se în concordanţă cu obiectivele actualului plan cincinal, cu hotărîrile Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului privind dezvoltarea echilibrată a economiei naţionale, creşterea continuă a eficienţei şi calităţii întregii activităţi economice, în cadrul şedinţei au fost dezbătute, de asemenea, concluziile desprinse în urma desfăşurării adunărilor pentru dări de seamă şi alegeri, acţiune deosebit de importantă, care a avut ca rezultat creşterea capacităţii politice şi organizatorice a Organizaţiei Democraţiei şi Unităţii Socialiste, sporirea influenţei sale în rîndul oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Plenara a adresat tuturor membrilor O.D.U.S. chemarea patriotică de a acţiona în toate domeniile, sub conducerea organizaţiilor de partid, pentru înfăptuirea exemplară a prevederilor planului de dezvoltare economico-socială a patriei, a programelor elaborate în vederea realizării hotărîrilor Congresului al XII- lea și ale Conferinței Naționale ale partidului, în încheiere au fost adoptate, în unanimitate programele supuse dezbaterii. Temelia unor realizări (Urmare din pag I) reţinut este că în luna iunie s-a realizat o medie de livrare de 420 kg pe tăuraş, mult peste cea planificată. Am discutat deci cu medicul veterinar Aurel Munteanu, şeful Fermei nr. 3 — faza de finisare, despre substratul acestor performanţe. Dialogul a relevat că aceste rezultate de excepţie care caracterizează întreaga perioadă din primele 6 luni ale anului curent nu se datorează întîmplării, ci sunt urmarea firească a unei activităţii bine organizate, a unei furajări corespunzătoare, care a permis realizarea şi chiar depăşirea sporurilor medii zilnice de greutate planificate. Să notăm de pildă că în nici una din primele 6 luni, media de livrare nu a fost mai mică de 401 kg pe tăuraş. Sau că la animalele din loturile pentru finisare se realizează sporuri medii zilnice între 420—500 grame. La tăuraşii pregătiţi pentru livrare, care beneficiază de o furajare diferenţiată (în raţie predominînd furajele uscate în amestec cu borhotul de bere) se înregistrează şi sporuri medii zilnice de 700—800 grame. Această preocupare deosebită în care se regăseşte munca neobosită a unor lucrători conştiincioşi şi bine pregătiţi profesional ca Angela Dina, Marioara Papuc, Maricica Tordache, Eugen Micu, Ioan Popa, ş.a. se manifestă fireşte şi în planul rentabilităţii. Să consemnăm doar că livrarea animalelor la greutatea de peste 400 kg a atras după sine posibilitatea obţinerii unor preţuri mai stimulative. Mai precis, faţă de 16,5 leii/kg preţ planificat, preţul de livrare realizat a fost de 17,2 lei/kg. Pentru luna iulie sunt in curs de finisare încă 220—250 tăuraşi, care vor fi livraţi tot la o greutate peste 400 kg. Acest lucru, angajamentele zootehniştilor de la A.E.I Ori at modul lor responsabil onştient de a acţiona, certifică încă o dată că realizările bune de pînă acum, ca şi cele viitoare au un fundament statornic, clădit din dorinţa permanentă de mai bine.