Tribuna Sibiului, aprilie-junie 1984 (Anul 36, nr. 8298-8373)
1984-04-01 / nr. 8298
Pag. 2 TRIBUNA SIBIULUI JAZZ-SIBIU 1984 Gala celei de a doua seri (vineri, 30 martie) a Festivalului sibian de jazz a fost deschisă de big band-ul Casei pionierilor din Cluj-Napoca, condus de entuziastul şi eruditul muzician Ştefan Vannay, care printr-o muncă perseverentă a reuşit să constituie un ansamblu orchestral de certă valoare. E drept că componenţii formaţiei au cam depăşit vîrsta pionieratului, dar ei au adăugat nu doar un plus de ani, ci mai ales un spectaculos salt în planul măiestriei muzicale. Au fost momente ale evoluţiei ansamblului clujean In care am trăit senzaţia certă că ascultăm un mare big band, atît ca sonoritate de ansamblu cit şi prin evoluţiile solistice individuale: primul trompet, primul trombon, primul saxofon ş.a. Din repertoriul oferit generos de oaspeţii clujeni menţionăm compoziţia lui Ştefan Vannay intitulată „Triptic“, cu momente ce pun în valoare atît virtuţile ansamblului cit şi cele solistice. (Excelentă a fost secvenţa ritmică brodată pe un motiv de inspiraţie folclorică). Cvartetul „Crepuscul“ din Timişoara — încununat de numeroase premii naţionale, printre care şi un loc I la ediţia 1982 a Festivalului sibian , alcătuit din instrumentişti de cea mai bună calitate, a evoluat în deplină concordanţă cu aşteptările publicului auditor. Ei au optat pentru un repertoriu alcătuit exclusiv din piese semnate de pianistul Iosif Farkas şi de foarte talentatul chitarist Dan Ionescu. Ne-a plăcut mult delicata paletă sonoră şi armonică din piesa „Alice“ ca şi strălucirea uneori tăioasă, severă, din „Ploaie de vară“. La reuşita recitalului o contribuţie preţioasă au adus-o foarte talentatul baterist Mihai Farcaş şi Ionel Bota — chitară bas. A urmat recitalul cvartetului condus de pianistul Dragoş Nedelcu, un muzician complet atît ca interpret cit şi sub aspectul culturii muzicale generale şi de gen. Aceleaşi aprecieri se cuvin şi celorlalţi componenţi ai grupului, toţi virtuozi ai instrumentelor pe care le însufleţesc, spre bucuria şi admiraţia ascultătorilor. Am reţinut rafinamentul şi eleganţa imaginilor din piesa „Două priviri“, paleta coloristică din „Vis exotic“ ca şi dinamismul deslănţuit din transcripţia după piesa „Agitaţie“ a celebrului pianist Oskar Peterson. Excelentul trompetist Ion Leonte a realizat splendide momente de improvizaţie Cronica serii a doua atît la instrumentul care l-a consacrat cit şi la saxofon, fapt destul de rar întîlnit. In aceeaşi notă de mare profesionalitate a evoluat şi percuţionistul Costin Petrescu, care a excelat în egală măsură în momentele de solo ca și în structura de ansamblu a grupului. După ce a cunoscut consacrarea ca un excelent chitarist bas și conducător de grup, Bela Kamocsa pare decis să străbată pe mai departe cărările jazzului în postura de trubadur solitar. Ii dorim succes. Un moment de autentică elevaţie a celei de a doua gale l-a constituit întîlnirea cu Johnny Răducanu („cel mai iubit dintre jazzmeni“ — conform unei păreri larg răspîndite în rîndul „fanilor“ genului) şi foarte talentaţii săi discipoli: contrabasistul Ovidiu Bădilă şi bateristul Tudor Zaharescu. O notă de intimitate şi lirism susţinute de o puternică trăire interioară a dominat întregul lor recital. Ne-a încîntat frumuseţea juvenilă din „Glumă“ (o temă de inspiraţie populară) ca şi căldura din „Vals pentru o tînără domnişoară“ şi farmecul unic din „Jocul ţambalelor“, toate compoziţii ale maestrului Răducanu. Bravo, stimate maestre! A meritat să aşteptăm pînă în miez de noapte pentru a vă asculta! Gala serii a doua a festivalului a fost încheiată de cvartetul „Saturnus“ din R.P. Ungară, alcătuit din Imre Köszegy, Lakatos Béla, Babos Gyula şi Dando Peter, muzicieni de valoare europeană, care au evoluat într-o manieră entuziasmantă, parcurgînd un repertoriu de mare rafinament alcătuit atît din creaţii ale membrilor formaţiei cît şi din jazzul internaţional. O tehnică ireproşabilă, un „sound“ original, viguros şi strălucitor, improvizaţii ce evită consecvent tot ce ar putea părea facil, o permanentă stare de tensiune a discursului muzical, acestea sunt calităţile dovedite de formaţia din ţara vecină şi prietenă — Ungaria. Toma TOHATI Fotografii de Fred NSS . Azi (ultima zi a festivalului) începînd de la ora 18, vor evolua formaţiile: DIXIELAND — Reşiţa; TRIPTIC — Cluj- Napoca; GARBIS DEDEIAN QUARTET — Bucureşti; V.J.Q. — Sibiu; MARIUS POPP — Bucureşti; ZBIGNIEW NAMYSLOWSKI’S AIR CONDITION — R.P. Polonă; AURA URZICEANU RULY. Săptămîna viitoare pe ecrane Afacerea Pigot — Film poliţist francez în culori. Este o peliculă cu acţiune alertă, un film de suspans, urmărind lupta unui detectiv particular, fost poliţist, împotriva corupţiei, a traficului de droguri în care sunt implicate personalităţi sus- puse. Un film dur despre o lume dură, premieră 1981 sub titlul .,Pour la peau d’un flic“. Cap de afiș: Alain Delon. (Cinema Pacea, orele 9. 11,15, 13.45, 18.15 și 20.30). Imposibila iubire s. I—II — Ne bucură faptul că un roman al lui Marin Preda a devenit film, găsind drum spre milioanele de cititori-spectatori, ne bucură enorm faptul că a devenit un film bun, la o cotă valorică înaltă şi că un regizor, după oscilaţii şi căutări, şi-a reconfirmat talentul. Imposibila iubire, ecranizare după romanul Intrusul, în regia lui Constantin Vaeni, este un film care merită să fie văzut. Partiturile actoriceşti, dificile, oferă interpreţilor Prilejul realizării unor roluri remarcabile: Şerban Ionescu. Tora Vasilescu. Valentin Teodosiu. Irina Petrescu. Valeria Sitaru. Să vedem acest film şi pentru acela care a fost şi va rămîne Amza Pellea, aici în rolul unui OM, adevărat mentor de conştiinţe (Cinema Arta, orele 10, 14, 17 şi 20). Competiţia . La cererea publicului, revine pe ecrane acest film emoţionant cu Amy Irving şi Richard Dreyfuss, această melodramă pentru melomani (şi nu numai pentru ei!), acest „Iove story“ pe fundal de Beethoven, de Prokofiev, de Mozart... (Cinema Tineretului, orele 10: 12,30, 15, 17,30 şi 20). Cancan frenetic — Coproducţie cehoslovaco-austriacă, în culori, după o nuvelă de Robert Müller. O cronică a Austriei anilor de după primul război mondial. Regia: Jaroslav Balik. (Cinema Independenta, luni si marti, orele 10: 16, 18 si 20). In „Zilele filmului de artă", joi si vineri, de la ora 17.30 vor fi prezentate cele 3 serii ale filmului Fraţii Karamazov. Este, poate, ultima ocazie de a vedea sau a revedea la Sibiu această ecranizare de excepţie a uneia dintre capodoperele literaturii universale. Ocazie care nu trebuie pierdută! N. POPA Anul XXXVI, nr. 8 298 DOI ARTIŞTI PLASTICI AMATORI ÎN PRIMA ZI A FESTIVALULUI DE JAZZ Pasionaţi, ca mulţi alţii, de muzica de jazz, doi artişti amatori din Sibiu, un pictor, Roman Milea, şi un sculptor, Eugen Petri au avut frumoasa iniţiativă de a omagia această a XIV-a ediţie a deja cunoscutului festival de jazz de la Sibiu, deschizînd la Casa de cultură a sindicatelor, o interesantă expoziţie avînd ca temă şi sursă de inspiraţie tocmai această bogată, fantezistă şi deosebit de liberă şi generoasă muzică. Bine cunoscut deja publicului prin expoziţiile personale şi prin consecventele participări la expoziţii colective, pictorul Milea aduce în această simeză o suită de lucrări nemaiexpuse la Sibiu şi care fac notă aparte în ansamblul lucrărilor sale de pînă acum. Trei tablouri păstrează elemente figurative, în imaginisimbol apărînd cîteva din instrumentele „cheie“ ale orchestrei de jazz, trompeta, contrabasul şi pianul. In celelalte tablouri artistul renunţă la figurativ şi pictura sa devine „culoare vie“, parcă fără formă, un întreg joc de tonuri şi nuanţe rafinate şi delicate, distribuite în „suprafeţe expresive“, o pictură ce se vrea sonoră, o pictură muzicală, ritmată şi vitală, în care culoarea singură încearcă performanţele de virtuozitate ale sunetului dirijat. Eugen Petri este — se pare că încă nu o ştie — un sculptor cu certe posibilităţi, care cu modestia „începătorului“ n-a îndrăznit să prezinte decît două „sculpturi-jazz“. In prima, grupul de personaje-interpreţi, a devenit prin rafinate stilizări, o suită de siluete condensate în gestul ce se transformă în muzică, figuri contopite cu instrumentul, sclavii şi zeii acestuia. Compusă cu gust şi fantezie, cealaltă lucrare aşează pe un cinei o întreagă „orchestră de aur“, în care 4—5 „jazz- Orpheus-interpreţi“ ne oferă în „ritm drăcesc“, cel puţino secvenţă cu Armstrong. Se poate spune că la Sibiu nu numai UNORA, ci, MULTORA LE PLACE JAZZUL! Valentin MUREŞAN OASPEŢI LA CLUBUL PRESEI Seara culturală de vineri, organizată de clubul presei în sala de festivităţi a Consiliului judeţean al sindicatelor din Sibiu, a avut ca invitaţi pe violoncelistul George Atanasiu, poetul Ion Mircea şi etnograful dr. Cornel Bucur. Absolvent al secţiei de violoncel din cadrul Conservatorului de muzică „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti, promoţia 1981, violoncelistul George Atanasiu — în prezent membru al Filarmonicii de stat sibiene — a concertat în mai multe oraşe din ţară: Braşov, Timişoara, Arad, Constanţa, Bucureşti. Confirmarea talentului său a fost probată şi de participarea la Seminarul Internaţional de muzică de la Weimar (1979), de acordarea unei burse de studii în R.F.G. (1980) şi de participarea la Concursul Internaţional „Vittorio Gui“ — Florenţa (1983) — component al unui trio format din Liliana Ciulei-Atanasiu (vioară), Carmen Mihalache (pian) — manifestare prestigioasă unde au primit premiul V. Calităţile sale interpretative relevate şi in microrecitalul prezentat la clubul presei (Bach — Preludiu, Boure, Constantin Dimitrescu — Dans ţărănesc) îl recomandă ca un instrumentist valoros, cu mari posibilităţi de afirmare în viitor. După prezentarea unei adevărate ars poetica, în care şi-a exprimat în sinteză gîndul său poetic legat de misiunea socială şi istorică a poeziei, poetul Ion Mircea a citit — într-o lectură în care emoţia artistică s-a amplificat în consonanţă cu receptivitatea sălii — cîteva poeme din proaspătul său volum de poezie „Copacul cu 10 000 de imagini“, după care a acordat autografe. O cronică a acestui nou volum o vom publica intr-unul din numerele noastre viitoare. Dr. Cornel Bucur, şeful, secţiei de etnografie din cadrul Complexului muzeal Sibiu, şi-a însoţit expunerea despre Italia cu o proiecţie de diapozitive color. Din „superbele ruine“ ale acestui vast tezaur artistic şi arhitectural, distinsul conferenţiar s-a oprit asupra tragediei Pompeiului, şi a Romei, pe care le-a prezentat într-o viziune integratoare din punctul de vedere al culturii şi civilizaţiei antice. Ion Onuc NEMEŞ, Foto: Horst BUCHFELNER 8,30 TeT 9,00 AL.miliei 9,30 De triei 10.00 Mu toti 10.30 V.. (parţial 11,45 Lun 12.30 Tele de ghio bela“ (episodul 13.00 Alb calpai 17.00 Tele bal: Sp denţesc nica la‘ pionatul divizia siune 18,50 101 19.00 Toţial v 19,20 Cî, ni ei mun 19,55 21,35 fr 21/ I Du , SIB „Ring 11,15; . 20.30. e viaţa 12) 14,3 20.30. Ti venturili orele lt 18, 20. i „I se spui. rul“, orele 20, 7 1 ■^MTRaî 'uă serii, şi 19. MEI greşul cătuşe", 13,45; 16. ’ Tineretul r’ giul", ori 18,30; 2( ragiale: de curs, le 10, 1 Luni, 2 . MEDL greşul: Noorie“ 11,15; 20.30. „Povelor“, i 18,30; 20,3, ragiale: gre“, orele şi 20. CISN.i mul sp două s 17,30; i AGh__.. evadare“, d orele 16, 18 Teatr Teatrul de biu, prezinte nică, 1 april la sediu, ou 19,30. spectz piesa „L din Copen de luni, 2 april ora 19,30. U acelaşi spect meu (meteorolog, Silvi, Vremea v:coroasă, n noaptea şi ţa. Cerul schimbător, vorbe et munte _i ninsoare. Vi sufla modera din nord-vegheraturile , vor fi cupn 2 și 4 gr c cele maxii 13 și 16 gra