Tribuna Sibiului, aprilie-junie 1984 (Anul 36, nr. 8298-8373)

1984-04-01 / nr. 8298

Pag. 2 TRIBUNA SIBIULUI JAZZ-SIBIU 1984 Gala celei de a doua seri (vineri, 30 martie) a Festiva­lului sibian de jazz a fost deschisă de big band-ul Ca­sei pionierilor din Cluj-Na­­poca, condus de entuziastul şi eruditul muzician Ştefan Van­­nay, care printr-o muncă per­severentă a reuşit să consti­tuie un ansamblu orchestral de certă valoare. E drept că componenţii formaţiei au cam depăşit vîrsta pionieratului, dar ei au adăugat nu doar un plus de ani, ci mai ales un spectaculos salt în planul mă­iestriei muzicale. Au fost mo­mente ale evoluţiei ansamblu­lui clujean In care am trăit senzaţia certă că ascultăm un mare big band, atît ca sono­ritate de ansamblu cit şi prin evoluţiile solistice individua­le: primul trompet, primul trombon, primul saxofon ş.a. Din repertoriul oferit generos de oaspeţii clujeni menţionăm compoziţia lui Ştefan Vannay intitulată „Triptic“, cu mo­mente ce pun în valoare atît virtuţile ansamblului cit şi cele solistice. (Excelentă a fost secvenţa ritmică brodată pe un motiv de inspiraţie fol­clorică). Cvartetul „Crepuscul“ din Timişoara — încununat de numeroase premii naţionale, printre care şi un loc I la ediţia 1982 a Festivalului si­bian , alcătuit din instru­mentişti de cea mai bună ca­litate, a evoluat în deplină concordanţă cu aşteptările pu­blicului auditor. Ei au optat pentru un reper­toriu alcătuit exclusiv din pie­­­se semnate de pianistul Iosif Farkas şi de foarte talentatul chitarist Dan Ionescu. Ne-a plăcut mult delicata paletă so­noră şi armonică din piesa „Alice“ ca şi strălucirea une­ori tăioasă, severă, din „Ploa­ie de vară“. La reuşita reci­talului o contribuţie preţioasă au adus-o foarte talentatul baterist Mihai Farcaş şi Ionel Bota — chitară bas. A urmat recitalul cvartetu­lui condus de pianistul Dra­­goş Nedelcu, un muzician complet atît ca interpret cit şi sub aspectul culturii muzi­cale generale şi de gen. A­celeaşi aprecieri se cuvin şi celorlalţi componenţi ai grupului, toţi virtuozi ai in­strumentelor pe care le însu­fleţesc, spre bucuria şi admi­raţia ascultătorilor. Am reţi­nut rafinamentul şi eleganţa imaginilor din piesa „Două priviri“, paleta coloristică din „Vis exotic“ ca şi dinamis­mul deslănţuit din transcrip­ţia după piesa „Agitaţie“ a celebrului pianist Oskar Pe­terson. Excelentul trompetist Ion Leonte a realizat splendi­de momente de improvizaţie Cronica serii a doua atît la instrumentul care l-a consacrat cit şi la saxofon, fapt destul de rar întîlnit. In aceeaşi notă de mare profesio­­nalitate a evoluat şi percuţio­­nistul Costin Petrescu, care a excelat în egală măsură în momentele de solo ca și în structura de ansamblu a grupului. După ce a cunoscut consa­crarea ca un excelent chita­­rist­ bas și conducător de grup, Bela Kamocsa pare decis să străbată pe mai departe cără­rile jazzului în postura de trubadur solitar. Ii dorim suc­ces. Un moment de autentică e­­levaţie a celei de a doua gale l-a constituit întîlnirea cu Johnny Răducanu („cel mai iubit dintre jazzmeni“ — con­form unei păreri larg răspîn­­dite în rîndul „fan­ilor“ genu­lui) şi foarte talentaţii săi dis­cipoli: contrabasistul Ovidiu Bădilă şi bateristul Tudor Za­­harescu. O notă de intimitate şi lirism susţinute de o puter­nică trăire interioară a domi­nat întregul lor recital. Ne-a încîntat frumuseţea juvenilă din „Glumă“ (o temă de in­spiraţie populară) ca şi căl­dura din „Vals pentru o tînă­­ră domnişoară“ şi farmecul unic din „Jocul ţambalelor“, toate compoziţii ale maestru­lui Răducanu. Bravo, stimate maestre! A meritat să aştep­tăm pînă în miez de noapte pentru a vă asculta! Gala serii a doua a festiva­lului a fost încheiată de cvar­tetul „Saturnus“ din R.P. Un­gară, alcătuit din Imre Köszegy, Lakatos Béla, Babos Gyula şi Dando Peter, muzi­cieni de valoare europeană, care au evoluat într-o manie­ră entuziasmantă, parcurgînd un repertoriu de mare rafina­ment alcătuit atît din creaţii ale membrilor formaţiei cît şi din jazzul internaţional. O tehnică ireproşabilă, un „sound“ original, viguros şi strălucitor, improvizaţii ce evită consecvent tot ce ar pu­tea părea facil, o permanentă stare de tensiune a discursu­lui muzical, acestea sunt cali­tăţile dovedite de formaţia din ţara vecină şi prietenă — Ungaria. Tom­a TOHATI Fotografii de Fred N­SS . Azi (ultima zi a festivalului) începînd de la ora 18, vor e­­volua formaţiile: DIXIELAND — Reşiţa; TRIPTIC — Cluj- Napoca; GARB­IS DEDEIAN QUARTET — Bucureşti; V.J.Q. — Sibiu; MARIUS POPP — Bucureşti; ZBIG­NIEW NAMYSLOWSKI’S AIR CONDITION — R.P. Polonă; AURA URZICEANU RULY. Săptămîna viitoare pe ecrane Afacerea Pigot — Film poli­­ţist francez în culori. Este o peliculă cu acţiune alertă, un film de suspans, urmărind lup­ta unui detectiv particular, fost poliţist, împotriva corupţiei, a traficului de droguri în care sunt implicate personalităţi sus- puse. Un film dur despre o lu­me dură, premieră 1981 sub titlul .,Pour la peau d’un flic“. Cap de afiș: Alain Delon. (Ci­nema Pacea, orele 9. 11,15, 13.45, 18.15 și 20.30). Imposibila iubire s. I—II — Ne bucură faptul că un roman al lui Marin Preda a devenit film, găsind drum spre milioa­nele de cititori-spectatori, ne bucură enorm faptul că a de­venit un film bun, la o cotă va­lorică înaltă şi că un regizor, după oscilaţii şi căutări, şi-a re­confirmat talentul. Imposibila iubire, ecranizare după romanul Intrusul, în regia lui Constan­tin Vaeni, este un film care me­rită să fie văzut. Partiturile ac­toriceşti, dificile, oferă inter­preţilor Prilejul realizării unor roluri remarcabile: Şerban Io­nescu. Tora Vasilescu. Valentin Teodosiu. Irina Petrescu. Vale­ria Sitaru. Să vedem acest film şi pentru acela care a fost şi va rămîne Amza Pellea, aici în rolul unui OM, adevărat men­tor de conştiinţe (Cinema Arta, orele 10, 14, 17 şi 20). Competiţia . La cererea pu­blicului, revine pe ecrane acest film emoţionant cu Amy Irving şi Richard Dreyfuss, această melodramă pentru melomani (şi nu numai pentru ei!), acest „Iove story“ pe fundal de Beethoven, de Prokofiev, de Mozart... (Cinema Tineretului, orele 10: 12,30, 15, 17,30 şi 20). Cancan frenetic — Coproduc­ţie cehoslovaco-austriacă, în cu­lori, după o nuvelă de Robert Müller. O cronică a Austriei a­­nilor de după primul război mondial. Regia: Jaroslav Balik. (Cinema Independenta, luni si marti, orele 10: 16, 18 si 20). In „Zilele filmului de artă", joi si vineri, de la ora 17.30 vor fi prezentate cele 3 serii ale filmului Fraţii Karamazov. Es­te, poate, ultima ocazie de a vedea sau a revedea la Sibiu această ecranizare de excepţie a uneia dintre capodoperele li­teraturii universale. Ocazie ca­re nu trebuie pierdută! N.­­ POPA Anul XXXVI, nr. 8 298 DOI ARTIŞTI PLASTICI AMATORI ÎN PRIMA ZI A FESTIVALULUI DE JAZZ Pasionaţi, ca mulţi alţii, de muzica de jazz, doi artişti a­­matori din Sibiu, un pictor, Roman Milea, şi un sculptor, Eugen Petri au avut frumoa­sa iniţiativă de a omagia a­­ceastă a XIV-a ediţie a deja cunoscutului festival de jazz de la Sibiu, deschizînd la Ca­sa de cultură a sindicatelor, o interesantă expoziţie avînd ca temă şi sursă de inspiraţie tocmai această bogată, fante­zistă şi deosebit de liberă şi generoasă muzică. Bine cunoscut deja publi­cului prin expoziţiile perso­nale şi prin consecventele participări la expoziţii colec­tive, pictorul Milea aduce în această simeză o suită de lu­crări nemaiexpuse la Si­biu şi care fac notă aparte în ansamblul lucrărilor sale de pînă acum. Trei tablouri păstrează ele­mente figurative, în imagini­­simbol apărînd cîteva din in­strumentele „cheie“ ale or­chestrei de jazz, trompeta, contrabasul şi pianul. In ce­lelalte tablouri artistul renun­ţă la figurativ şi pictura sa devine „culoare vie“, parcă fără formă, un întreg joc de tonuri şi nuanţe rafinate şi delicate, distribuite în „su­prafeţe expresive“, o pictură ce se vrea sonoră, o pictură muzicală, ritmată şi vitală, în care culoarea singură încear­că performanţele de virtuozi­tate ale sunetului dirijat. Eugen Petri este — se pare că încă nu o ştie — un sculp­tor cu certe posibilităţi, care cu modestia „începătorului“ n-a îndrăznit să prezinte decît două „sculpturi-jazz“. In pri­ma, grupul de personaje-inter­­preţi, a devenit prin rafinate stilizări, o suită de siluete condensate în gestul ce se transformă în muzică, figuri contopite cu instrumentul, sclavii şi zeii acestuia. Com­pusă cu gust şi fantezie, cea­laltă lucrare aşează pe un ci­nei o întreagă „orchestră de aur“, în care 4—5 „jazz- Orpheus-interpreţi“ ne oferă în „ritm drăcesc“, cel puţin­­o secvenţă cu Armstrong. Se poate spune că la Sibiu nu numai UNORA, ci, MUL­TORA LE PLACE JAZZUL! Valentin MUREŞAN OASPEŢI LA CLUBUL PRESEI Seara culturală de vineri, organizată de clubul presei în sala de festivităţi a Consi­liului judeţean al sindicatelor din Sibiu, a avut ca invitaţi pe violoncelistul George Ata­­nasiu, poetul Ion Mircea şi etnograful dr. Cornel Bucur. Absolvent al secţiei de violoncel din ca­drul Conservatorului de muzică „Ciprian Po­­rumbescu“ din Bucureşti, promoţia 1981, vio­loncelistul George Atanasiu — în prezent membru al Filarmonicii de stat sibiene — a concertat în mai multe oraşe din ţară: Braşov, Timişoara, Arad, Constanţa, Bucu­reşti. Confirmarea talentului său a fost pro­bată şi de participarea la Seminarul Inter­naţional de muzică de la Weimar (1979), de acordarea unei burse de studii în R.F.G. (1980) şi de participarea la Concursul Inter­naţional „Vittorio Gui“ — Florenţa (1983) — component al unui trio format din Liliana Ciulei-Atanasiu (vioară), Carmen Mihalache (pian) — manifestare prestigioasă unde au primit premiul V. Calităţile sale interpreta­tive relevate şi in microrecitalul prezentat la clubul presei (Bach — Preludiu, Boure, Con­stantin Dimitrescu — Dans ţărănesc) îl re­comandă ca un instrumentist valoros, cu mari posibilităţi de afirmare în viitor. După prezentarea unei adevărate ars poe­tica, în care şi-a exprimat în sinteză gîndul său poetic legat de misiunea socială şi is­torică a poeziei, poetul Ion Mircea a citit — într-o lectură în care emoţia artistică s-a am­plificat în consonanţă cu receptivitatea sălii — cîteva poeme din proaspătul său volum de poezie „Copacul cu 10 000 de imagini“, după care a acordat autografe. O cronică a acestui nou volum o vom publica intr-unul din nu­merele noastre viitoare. Dr. Cornel Bucur, şeful, secţiei de etnogra­fie din cadrul Complexului muzeal Sibiu, şi-a însoţit expunerea despre Italia cu o proiec­ţie de diapozitive color. Din „superbele rui­ne“ ale acestui vast tezaur artistic şi arhi­tectural, distinsul conferenţiar s-a oprit asu­pra tragediei Pompeiului, şi a Romei, pe care le-a prezentat într-o viziune integratoare din punctul de vedere al culturii şi civilizaţiei antice. Ion Onuc NEMEŞ, Foto: Horst BUCHFELNER 8,30 TeT 9,00 AL.­miliei 9,30 De triei 10.00 Mu toti 10.30 V.. (parţial 11,45 Lun 12.30 Tele de ghio bela“ (e­pisodul 13.00 Alb cal­­pai 17.00 Tele bal: Sp denţesc nica la‘ pionatul divizia siune 18,50 101 19.00 To­ţial v 19,20 Cî, ni ei mun 19,55 21,35 fr 21/ I Du , SIB „Ring 11,15; . 20.30. e viaţa 12) 14,3 20.30. Ti venturili orele lt 18, 20. i „I se spui. rul“, orele 20, 7 1 ■^MTRaî '­uă serii, şi 19. MEI greşul cătuşe", 13,45; 16. ’ Tineretul r’ giul", ori 18,30; 2( ragiale: de curs, le 10, 1 Luni, 2 . MEDL greşul: Noorie“ 11,15; 20.30. „Pove­lor“, i 18,30; 20,3, ragiale: gre“, orele şi 20. CISN.i mul sp două s 17,30; i AGh__.. evadare“, d orele 16, 18 Teatr Teatrul de biu, prezinte nică, 1 april la sediu, ou 19,30. spectz piesa „L­ din Copen de luni, 2 april ora 19,30. U acelaşi spect meu­ (meteorolog, Silvi, Vremea v:­coroasă, n noaptea şi ţa. Cerul schimbător, vor­be et munte _­i­­ ninsoare. Vi sufla modera din nord-veg­heraturile , vor fi cupn 2 și 4 gr c cele maxii­­ 13 și 16 gra

Next