Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1986 (Anul 38, nr. 9071-9149)

1986-10-01 / nr. 9071

urnal a -■ în Ima­gine (ca­se „Casă oștii" iviziu­­■isodul urnal. pro- D ’acea: cele 9 15,45 „Mu­­, ore- 17,30: „De­­ioste“, 1, 16: nden­­oase- 12,15. Pro­­care­, 13,30: I. L. pot 6­: 18. rebuie 9,30. 8: 20. „Tine­­reţe“, a“, o­„Tatăl ermen şi 19. «îl­­terioa­­.8: 20. HICA: săi“, SUS: 16 „Pro­­arde­­si 20. ULUI: 17 şi iră a Sibiu zilnic,­­21, la ei (str. 1-3), com­­laţiilor i: so­­instru­­muzică pulară, ru for­­lansuri ieşii şi tema­­ern. ne Tarom 319 901 1 20 85. ir. I 7016. ormaţii I No­nspece­de ser­­vică a­­vremea i, cu Izolat Vînt noderat Tempe­­e vor re 3 şi­­le ma ­ţi 18 mineaţa Anul XXXVIII,­­nr. 9­071 TRIBUNA SIBIULUI . EXPERIENŢA ÎNAINTATĂ — Şi O CUNOAŞTEM, SĂ O GENERALIZĂM— O demonstraţie elocventă a marilor posibilităţi ale zootehniei judeţului — Cîteva concluzii pe marginea celei de-a ll-a ediţii a Expoziţiei agrozootehnice a judeţului Sibiu — Ediţia a doua a Expoziţiei agrozootehnice, care a avut loc în 21 septembrie a.c., a demonstrat prin forţa faptelor marile posibilităţi de sporire a producţiilor vegetale şi animale existente în jude­ţul nostru. Vizitarea standurilor a prilejuit un bo­gat schimb de experienţă în care­­unităţile agrico­le de stat şi cooperatiste, ceilalţi participanţi au prezentat rezultatele activităţii lor, metodele de muncă pentru punerea in valoare a rezervelor existente în potenţialul productiv al pămîntului, în realizarea unor recolte mari şi sigure pe toate suprafeţele, a fondului genetic din structura efec­tivelor de animale, a condiţiilor naturale, a înde­lungatei tradiţii existente pe aceste meleaguri in creşterea şi exploatarea animalelor. In jurul stan­durilor s-au desfăşurat adevărate colocvii, s-au pus întrebări, s-au dat răspunsuri, s-au formulat critici, s-au aprofundat tehnologii perfecţionate de creştere a animalelor pentru muncă, carne, lapte, produşi. ..Obiectivul fundamental în agricultură îl reprezintă înfăptuirea noii revolu­ţii agrare, care presupune modernizarea şi reorganizarea pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, în vederea sporirii puternice a producţiei agricole vegetale şi animale, transformării a înseşi condiţiilor de muncă, de viaţă şi de gîndire ale ţărănimii." NICOLAE CEAUŞESCU valoare zootehnică care, în perspectivă, la rîndul lor, vor apropia termenul cînd la specia ovine şi caprine vom avea numai efective de înaltă preco­citate şi prolificitate. Din programul judeţean de dezvoltare a zootehniei: Dinamica efectivelor în perioada 1985-1990 Expoziţia a fost puternic ancorată în efortul general al oamenilor muncii din agricultura jude­ţului pentru transpunerea în viaţă a indicaţiilor şi­­orientărilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partdiului, la cel de al III-lea Congres al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole, al întregii ţărănimi, şi cu prilejul vizitelor de lucru efectuate în judeţul nostru. Premiile acordate au constituit puternice stimulente materiale şi morale pentru toţi parti­cipanţii la expoziţie. Din rîndul acestora s-au for­mulat numeroase angajamente de a se pregăti mai tem­einic pentru ediţiile viitoare ale expoziţiei, de a prezenta rezultate şi mai bune pe linia înfăp­tuirii obiectivelor noii revoluţii agrare. Tradiţie şi actualitate în creşterea taurinelor • 1863. Crescătorii de animale sibieni importă un prim nucleu de vaci „Pinzgau“, înmulţirea se face în jurul oraşului Cisnădie şi în zonele submontane unde această rasă găseşte condiţii deosebite de viaţă. • 1890. Un crescător din Mediaş a achiziţionat un nucleu de 27 vaci, 2 tauri şi 3 tăuraşi din rasa „Simenthal“. Acesta este de fapt începutul formării actualei rase Bălţată românească în judeţ şi în ţară. Oficializarea rasei s-a făcut în anul 1907 cînd, printr-o ordonanţă guvernamenta­lă, se admite introducerea de tauri din rasa Sim­­menthal în staţiunile de montă. • O primă zonare a rasei Bălţată românească se face pentru judeţul Sibiu în anul 1918. Majo­ritatea locuitorilor din jurul Mediaşului, Sibiu­lui, văilor Hîrtibaciului şi Secaşului au început să crească animale din noua rasă, iar zona submontană a rămas rezervată pe mai departe rasei de vaci Pinzgau. • 1924: La marea expoziţie zootehnică de la Cluj crescătorii din judeţul Sibiu cîştigă 15 meda­lii de aur, 12 medalii de argint şi 2 de bronz. • 1936. Vaca Luegga (F 118) din judeţul nostru a fost declarată „Regina laptelui“ din România pentr­u producţia de 8 992 kilograme lapte/lactaţie, cu 3,73 la sută grăsime. • 1938. Vaca Berta (F 117) a cîştigat premiul I pe ţară pentru producţia de 10 174 kilograme lapte/lactaţie cu 3,23 la sută grăsime. • 1958. Se înfiinţează Subcentrul de însămînţări artificiale Mediaş—Sibiu, precum şi Centrul de selecţie a animalelor. Intre anii 1959—1985 au fost înscrise în registrul genealogic de stat 3 387 vaci iar în registrul genealogic de elită alte 3 091 ca­pete. In aceleaşi documente au fost înscrişi şi 48 tauri, din care 13 elită.­­ Intr-un clasament actual al fermelor de Băl­­ţată românească din judeţ, pe primele locuri după producţia de lapte se situează: Ferma Coveş a I.A.S. Agnita cu 4 599 kg lapte cu 3,81 la sută grăsime; Ferma Miercurea (I.A.S. Apoldu de Sus) cu 4 548 kg lapte cu 3,88 la sută grăsime; Ferma Bazna (I.A.S. Mediaș) cu 4 373 kg lapte cu 3,84 la sută grăsime; G.A.P. Apoldu de Sus cu 3 009 kg lapte cu 3,74 la sută grăsime; C.A.P. Miercurea cu 3 002 kg lapte cu 3,80 la sută grăsime. Izabela O vaca cu cei mai înalţi parametri morfoproductivi prezentată la expoziţie... ... Aparţine întreprinderii judeţene de pajişti. Are 8 ani, în ultima lactaţie a realizat o produc­ţie de 9 429 kilograme lapte cu 423 kilograme gră­sime. Are greutatea corporală de 850 kilograme şi înălţimea la greabăn de 146 cm. Performanţe apropiate deţin şi vacile Florica, rasa B.R., cu o producţie de lapte de 7 007 kilo­grame, cu un conţinut de grăsime de 319 kg (pro­prietar Resilvia Frăţiei, din Agnita); Lori, cu 6154 kg lapte/lactaţie şi cu 215 kg grăsime (pro­prietar Dumitru Marie din Ocna Sibiului); Paula, cu 5 776 kilograme lapte/lactaţie şi 202 kilograme grăsime (proprietar Ioan Müller din Şura Mare). a) total: (mii capete) 1985 1990 % Bovine 155,5 222,5 Ovine 619,4 758,0 Porcine 228,8 278,8 Păsări 2 232 3 000 b) efective matcă (mii capete) i bovine 78,8 108,9 Ovine 342,2 462,4 Porcine 18,3 20,4 Păsări 1,020 1 651,0 în premieră judeţeană, transferul de zigoţi în cadrul Expoziţiei, la categoria ovine, S.C.P. C.O.C. Cristian a obţinut premiul I şi „cupa“ pen­tru lotul de 7 berbeci din rasa Ţurcană albă, premiul II pentru lotul de 10 mioare F 1 Drysdale X Ţurcană, albă şi premiul III pentru lotul de 7 capre din rasa Carpatină. Premiile răsplătesc munca plină de dăruire a colectivului din Staţiune pentru ameliorarea efec­tivelor de oi ţurcane şi pentru „repunerea în drep­turi“ a caprelor din rasa Carpatină, arhicunoscute în zonă pentru laptele lor cu multiple calităţi nutritive. Din preocupările cercetătorilor de aici am reţi­nut, în premieră judeţeană, şi transferul de zigoţi. Prin acest procedeu, de la ascendenţi amelioratori se pot obţine intr-un an 4—5 descendenţi de mare Pe scurt despre animalele de muncă In cadrul festivităţii de premiere, cei prezenţi au fost impresionaţi de masivitatea celor doi boi de muncă, Mişca şi Bodor, fiecare în greutate de peste 1 000 kilograme, aparţinînd lui Cristian Torwecter din Caşolţ. Acelaşi premiu a fost acor­dat şi unei perechi de cai de muncă (proprietar Valerică Rusu din Turnişor, str. Orzului nr. 2). Am prezentat aspectele de mai sus de­oarece în cadrul unităţilor agricole de stat şi cooperatiste se derulează un program concret de formare a unor animale de muncă, pentru activităţi în zootehnie şi pe terenurile accidentate. La ferma din Sălişte fie întreprinderii de pajişti — spre exemplu — există deja un nucleu de iepe (cu mînji din rase semigrele) ce execută aproape în întregime lucră­rile de transport şi de prelucrare a solului. ★ * * Secvenţele prezentate în pagina de faţă nu aco­peră nici pe departe ceea ce s-a văzut şi auzit la ediţia a II-a a Expoziţiei agrozootehnice a jude­ţului Sibiu. Pentru a compensa acest neajuns, ră­­mînem datori faţă de dv. stimaţi cititori cu repor­taje şi alte materiale din unităţile premiate. Pro­mitem că nu vor lipsi nici experienţele acumulate în gospodăriile populaţiei privind cultivarea super­­intensivă a pămîntului pe suprafeţe foarte mici, creşterea animalelor de muncă şi pentru produc­ţii de lapte, carne, ouă, lină, produşi etc., introdu­cerea de noi reţete de furajare. Expoziţia agrozootehnică va rămîne în continua­re, pentru noi, o tribună a generalizării expe­rienţei înaintate, o posibilitate ca toţi cei cu preocupări în domeniile fitoteh­niei şi zootehniei să se poată prezenta de la un an la altul cu re­zultate cit mai semnificative în îndeplinirea o­­biectivelor noii revoluții agrare. Pagină realizată de Ioan FLESCHIN Foto: Fred M­SS Pag. 3

Next