Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1986 (Anul 38, nr. 9071-9149)
1986-10-01 / nr. 9071
urnal a -■ în Imagine (case „Casă oștii" iviziu■isodul urnal. pro- D ’acea: cele 9 15,45 „Mu, ore- 17,30: „Deioste“, 1, 16: ndenoase- 12,15. Procare, 13,30: I. L. pot 6: 18. rebuie 9,30. 8: 20. „Tinereţe“, a“, o„Tatăl ermen şi 19. «îlterioa.8: 20. HICA: săi“, SUS: 16 „Proardesi 20. ULUI: 17 şi iră a Sibiu zilnic,21, la ei (str. 1-3), comlaţiilor i: soinstrumuzică pulară, ru forlansuri ieşii şi temaern. ne Tarom 319 901 1 20 85. ir. I 7016. ormaţii I Nonspecede servică avremea i, cu Izolat Vînt noderat Tempee vor re 3 şile ma ţi 18 mineaţa Anul XXXVIII,nr. 9071 TRIBUNA SIBIULUI . EXPERIENŢA ÎNAINTATĂ — Şi O CUNOAŞTEM, SĂ O GENERALIZĂM— O demonstraţie elocventă a marilor posibilităţi ale zootehniei judeţului — Cîteva concluzii pe marginea celei de-a ll-a ediţii a Expoziţiei agrozootehnice a judeţului Sibiu — Ediţia a doua a Expoziţiei agrozootehnice, care a avut loc în 21 septembrie a.c., a demonstrat prin forţa faptelor marile posibilităţi de sporire a producţiilor vegetale şi animale existente în judeţul nostru. Vizitarea standurilor a prilejuit un bogat schimb de experienţă în careunităţile agricole de stat şi cooperatiste, ceilalţi participanţi au prezentat rezultatele activităţii lor, metodele de muncă pentru punerea in valoare a rezervelor existente în potenţialul productiv al pămîntului, în realizarea unor recolte mari şi sigure pe toate suprafeţele, a fondului genetic din structura efectivelor de animale, a condiţiilor naturale, a îndelungatei tradiţii existente pe aceste meleaguri in creşterea şi exploatarea animalelor. In jurul standurilor s-au desfăşurat adevărate colocvii, s-au pus întrebări, s-au dat răspunsuri, s-au formulat critici, s-au aprofundat tehnologii perfecţionate de creştere a animalelor pentru muncă, carne, lapte, produşi. ..Obiectivul fundamental în agricultură îl reprezintă înfăptuirea noii revoluţii agrare, care presupune modernizarea şi reorganizarea pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, în vederea sporirii puternice a producţiei agricole vegetale şi animale, transformării a înseşi condiţiilor de muncă, de viaţă şi de gîndire ale ţărănimii." NICOLAE CEAUŞESCU valoare zootehnică care, în perspectivă, la rîndul lor, vor apropia termenul cînd la specia ovine şi caprine vom avea numai efective de înaltă precocitate şi prolificitate. Din programul judeţean de dezvoltare a zootehniei: Dinamica efectivelor în perioada 1985-1990 Expoziţia a fost puternic ancorată în efortul general al oamenilor muncii din agricultura judeţului pentru transpunerea în viaţă a indicaţiilor şiorientărilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partdiului, la cel de al III-lea Congres al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole, al întregii ţărănimi, şi cu prilejul vizitelor de lucru efectuate în judeţul nostru. Premiile acordate au constituit puternice stimulente materiale şi morale pentru toţi participanţii la expoziţie. Din rîndul acestora s-au formulat numeroase angajamente de a se pregăti mai temeinic pentru ediţiile viitoare ale expoziţiei, de a prezenta rezultate şi mai bune pe linia înfăptuirii obiectivelor noii revoluţii agrare. Tradiţie şi actualitate în creşterea taurinelor • 1863. Crescătorii de animale sibieni importă un prim nucleu de vaci „Pinzgau“, înmulţirea se face în jurul oraşului Cisnădie şi în zonele submontane unde această rasă găseşte condiţii deosebite de viaţă. • 1890. Un crescător din Mediaş a achiziţionat un nucleu de 27 vaci, 2 tauri şi 3 tăuraşi din rasa „Simenthal“. Acesta este de fapt începutul formării actualei rase Bălţată românească în judeţ şi în ţară. Oficializarea rasei s-a făcut în anul 1907 cînd, printr-o ordonanţă guvernamentală, se admite introducerea de tauri din rasa Simmenthal în staţiunile de montă. • O primă zonare a rasei Bălţată românească se face pentru judeţul Sibiu în anul 1918. Majoritatea locuitorilor din jurul Mediaşului, Sibiului, văilor Hîrtibaciului şi Secaşului au început să crească animale din noua rasă, iar zona submontană a rămas rezervată pe mai departe rasei de vaci Pinzgau. • 1924: La marea expoziţie zootehnică de la Cluj crescătorii din judeţul Sibiu cîştigă 15 medalii de aur, 12 medalii de argint şi 2 de bronz. • 1936. Vaca Luegga (F 118) din judeţul nostru a fost declarată „Regina laptelui“ din România pentru producţia de 8 992 kilograme lapte/lactaţie, cu 3,73 la sută grăsime. • 1938. Vaca Berta (F 117) a cîştigat premiul I pe ţară pentru producţia de 10 174 kilograme lapte/lactaţie cu 3,23 la sută grăsime. • 1958. Se înfiinţează Subcentrul de însămînţări artificiale Mediaş—Sibiu, precum şi Centrul de selecţie a animalelor. Intre anii 1959—1985 au fost înscrise în registrul genealogic de stat 3 387 vaci iar în registrul genealogic de elită alte 3 091 capete. In aceleaşi documente au fost înscrişi şi 48 tauri, din care 13 elită. Intr-un clasament actual al fermelor de Bălţată românească din judeţ, pe primele locuri după producţia de lapte se situează: Ferma Coveş a I.A.S. Agnita cu 4 599 kg lapte cu 3,81 la sută grăsime; Ferma Miercurea (I.A.S. Apoldu de Sus) cu 4 548 kg lapte cu 3,88 la sută grăsime; Ferma Bazna (I.A.S. Mediaș) cu 4 373 kg lapte cu 3,84 la sută grăsime; G.A.P. Apoldu de Sus cu 3 009 kg lapte cu 3,74 la sută grăsime; C.A.P. Miercurea cu 3 002 kg lapte cu 3,80 la sută grăsime. Izabela O vaca cu cei mai înalţi parametri morfoproductivi prezentată la expoziţie... ... Aparţine întreprinderii judeţene de pajişti. Are 8 ani, în ultima lactaţie a realizat o producţie de 9 429 kilograme lapte cu 423 kilograme grăsime. Are greutatea corporală de 850 kilograme şi înălţimea la greabăn de 146 cm. Performanţe apropiate deţin şi vacile Florica, rasa B.R., cu o producţie de lapte de 7 007 kilograme, cu un conţinut de grăsime de 319 kg (proprietar Resilvia Frăţiei, din Agnita); Lori, cu 6154 kg lapte/lactaţie şi cu 215 kg grăsime (proprietar Dumitru Marie din Ocna Sibiului); Paula, cu 5 776 kilograme lapte/lactaţie şi 202 kilograme grăsime (proprietar Ioan Müller din Şura Mare). a) total: (mii capete) 1985 1990 % Bovine 155,5 222,5 Ovine 619,4 758,0 Porcine 228,8 278,8 Păsări 2 232 3 000 b) efective matcă (mii capete) i bovine 78,8 108,9 Ovine 342,2 462,4 Porcine 18,3 20,4 Păsări 1,020 1 651,0 în premieră judeţeană, transferul de zigoţi în cadrul Expoziţiei, la categoria ovine, S.C.P. C.O.C. Cristian a obţinut premiul I şi „cupa“ pentru lotul de 7 berbeci din rasa Ţurcană albă, premiul II pentru lotul de 10 mioare F 1 Drysdale X Ţurcană, albă şi premiul III pentru lotul de 7 capre din rasa Carpatină. Premiile răsplătesc munca plină de dăruire a colectivului din Staţiune pentru ameliorarea efectivelor de oi ţurcane şi pentru „repunerea în drepturi“ a caprelor din rasa Carpatină, arhicunoscute în zonă pentru laptele lor cu multiple calităţi nutritive. Din preocupările cercetătorilor de aici am reţinut, în premieră judeţeană, şi transferul de zigoţi. Prin acest procedeu, de la ascendenţi amelioratori se pot obţine intr-un an 4—5 descendenţi de mare Pe scurt despre animalele de muncă In cadrul festivităţii de premiere, cei prezenţi au fost impresionaţi de masivitatea celor doi boi de muncă, Mişca şi Bodor, fiecare în greutate de peste 1 000 kilograme, aparţinînd lui Cristian Torwecter din Caşolţ. Acelaşi premiu a fost acordat şi unei perechi de cai de muncă (proprietar Valerică Rusu din Turnişor, str. Orzului nr. 2). Am prezentat aspectele de mai sus deoarece în cadrul unităţilor agricole de stat şi cooperatiste se derulează un program concret de formare a unor animale de muncă, pentru activităţi în zootehnie şi pe terenurile accidentate. La ferma din Sălişte fie întreprinderii de pajişti — spre exemplu — există deja un nucleu de iepe (cu mînji din rase semigrele) ce execută aproape în întregime lucrările de transport şi de prelucrare a solului. ★ * * Secvenţele prezentate în pagina de faţă nu acoperă nici pe departe ceea ce s-a văzut şi auzit la ediţia a II-a a Expoziţiei agrozootehnice a judeţului Sibiu. Pentru a compensa acest neajuns, rămînem datori faţă de dv. stimaţi cititori cu reportaje şi alte materiale din unităţile premiate. Promitem că nu vor lipsi nici experienţele acumulate în gospodăriile populaţiei privind cultivarea superintensivă a pămîntului pe suprafeţe foarte mici, creşterea animalelor de muncă şi pentru producţii de lapte, carne, ouă, lină, produşi etc., introducerea de noi reţete de furajare. Expoziţia agrozootehnică va rămîne în continuare, pentru noi, o tribună a generalizării experienţei înaintate, o posibilitate ca toţi cei cu preocupări în domeniile fitotehniei şi zootehniei să se poată prezenta de la un an la altul cu rezultate cit mai semnificative în îndeplinirea obiectivelor noii revoluții agrare. Pagină realizată de Ioan FLESCHIN Foto: Fred MSS Pag. 3