Tribuna, februarie 2004 (Anul 120, nr. 3936-3959)

2004-02-06 / nr. 3940

Pagina 22 "îndemn tronul să voteze cu PSD, pentru că suntem parteneri politici" Organizaţia Judeţeană a PSD Sibiu a semnat, recent, un Protocol de colaborare cu Organizaţia Judeţeană Sibiu a Partidei Rromilor Social-Democrată din România (PRSD). Dacă în urmă cu câteva zile l-am avut ca interlocutor despre acest subiect important din perspectiva scenei politice locale pe preşedintele PSD Sibiu, ministrul secretar de Stat în MMSSF, preşedintele ANOFM, Ioan Cindrea, acum a venit rândul liderului Partidei Rromilor Sibiu, Petru Duca, să comenteze acordul dintre Partida Rromilor şi social-democraţii sibieni. - Domnule Petru Duca, v-am ruga să ne spuneţi care sunt aşteptările organizaţiei pe care o conduceţi, după ce aţi încheiat Protocolul de colaborare cu PSD Sibiu? - Aşteptările noastre sunt destul de mari şi îndreptăţite de faptul că avem cel mai puternic partid de pe eşichierul politic românesc, drept aliat. PSD a avut, până acum, o colaborare bună cu Partida Rromilor Social- Democrată din România şi con­sider că semnarea unui acord între cele două formaţiuni politice este cursul firesc al acestor relaţii care existau. Ţintim cel puţin câte un post de consilier local în toate oraşele şi comunele sibiene, acolo unde etnia rromă este reprezentată bine în comunitate. In Mediaş, Dumbrăveni sau Hoghilag sunt sigur că vom avea mai multe mandate de consilieri locali, deoarece în aceste localităţi există mulţi rromi.­­ Acordul prevede ca Orga­nizaţia Judeţeană Sibiu a Par­tidei Rromilor Social-Demo­crată să sprijine candidaţii PSD Sibiu la primării. Cum vedeţi acest lucru? - îl consider absolut normal, dacă luăm în considerare faptul că şansele noastre sunt destul de mici, ca să reuşim să ne impunem cu un candidat la o primărie. Sprijinind candidatul PSD Sibiu, cred că vom avea şi noi de câştigat, pentru că proto­colul este în folosul ambelor părţi, iar PSD ne va acorda ajutorul prin promovarea unor proiecte de hotărâre în cadrul consiliilor locale, care vizează rromii. Deci, sprijinul din alegeri şi după este reciproc. De aceea, îi îndemn pe toţi reprezentanţii etniei noastre să se prezinte la urne şi să voteze candidaţii PSD, pentru că vor avea de câştigat, fiind parteneri.­­ Dv., în calitate de lider al P­SD, pe ce liste veţi candida în iunie 2004?­­ Eu voi figura pe listele Partidei Rromilor pentru un post de consilier judeţean. Cred că am şanse mari să îndeplinesc acest obiectiv, ca etnia noastră să fie reprezentată în Consiliul Judeţean Sibiu de unul sau doi consilieri.­­ Câte filiale aveţi în judeţ, la ora actuală, şi câţi membri are PRSD Sibiu? - în prezent, avem aproape 20 de organizaţii locale ale Par­tidei Rromilor în judeţ şi procesul de constituire de noi filiale continuă. în această săptămână, vom înfiinţa încă două-trei organizaţii în localităţi din judeţul Sibiu. Avem peste 5000 de membri cu "acte în regulă". Cred că numărul este mai mare, dar trebuie să ţinem cont de faptul că în judeţ sunt zeci de mii de cetăţeni de etnie rromă.­­ Cum s-a materializat până acum sprijinul partidului de guvernământ? - în primul rând, dl. preşe­dinte al PSD Sibiu, Ioan Cindrea, în calitatea domniei­ sale de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a iniţiat şi organizat, începând de anul trecut, o bursă a locurilor de muncă dedicată exclusiv rromilor. A fost un pas înainte pentru noi, deoarece prin aceste acţiuni, care au loc nu doar în judeţul Sibiu, ci în toată ţara, rromii îşi pot găsi un loc de muncă mai uşor, în funcţie de calificarea fiecăruia. în plus, Guvernul Năstase a derulat tot felul de programe pentru întrajutorarea celor de etnie rromă, şi aceste lucruri noi nu le-am uitat. Este singura guvernare care a făcut ceva cu adevărat pentru rromi, pentru integrarea lor mai bună în societate. Este normal să sprijinim PSD-ul şi să votăm cu candidaţii PSD, atât la alegerile locale, cât şi la cele parla­mentare şi prezidenţiale. Numai pentru anul acesta au fost alocate circa 65 miliarde lei de către Executiv şi încă cinci mili­oane euro de la Uniunea Euro­peană pentru astfel de programe de îmbunătăţire a situaţiei rromilor.­­ Din cele spuse de dv., reiese că aveţi o colaborare bună cu PSD. Cum credeţi că se va materializa acordul dintre Partida Rromilor So­cial-Democrată din România şi partidul de guvernământ?­­ Pot afirma că suntem mulţumiţi de Protocolul încheiat între Partida R­romilor Sibiu şi Organizaţia Judeţeană a PSD Sibiu, deoarece ne vom sprijini reciproc în alegeri. Sunt convins că PSD va câştiga alegerile, pentru că acesta este şi scopul Protocolului de colaborare.­­ Domnule preşedinte Petru Duca, vă mulţumim. A consemnat: Mircea DAMIAN • interviu cu Petru DUCA, preşedintele Organizaţiei Judeţene Sibiu a Partidei Rromilor Social-Democrată din România • Acţiunea Populară va da în judecată Consiliul Local Sibiu! Reprezentanţii Organizaţiei Judeţene Sibiu a Partidului Acţiunea Populară au anunţat că vor ataca în instanţă Consiliul Local Sibiu pe motiv că a respins, fără temei legal, acordarea spaţiului situat în Tg. Vinului, din Sibiu, destinat amenajării sediului partidului. "Decizia luată de Consiliul Local Sibiu este profund ilegală. Legea 43/2003 pre­vede acordarea cu prioritate de către autorităţile locale a spaţiilor pentru sediile parti­delor politice. Deşi spaţiul a fost identificat, iar comisia Consiliului Local şi-a dat avizul, în şedinţa de joi, 29 ianuarie, cererea noastră a fost res­pinsă", a declarat vicepreşe­dintele Acţiunii Populare, Nicolae Cirică, adăugând: "Nu ne mai miră votul consilierilor PRM sau PSD, dar atitudinea consilierilor FDGP ne dovedeşte, o dată în plus, că această formaţiune politică acţionează la comanda PSD- ului, iar electoratul sibian se poate considera trădat". Pe lângă anunţul privind intenţia de a iniţia acţiuni în instanţă împotriva hotărârii luate de Consiliul Local Sibiu, vicepreşedintele Acţiunii Populare a anunţat că, în următoarele 30 de zile, Organizaţia Judeţeană a AP are în vedere închirierea unui spaţiu cu deschidere la stradă, în care să fie amenajat sediul partidului, pentru a fi mai accesibil electoratului sibian, Dragoş D. Ţărăniştii acuză! Preşedintele Organizaţiei Locale Şelimbăr a PNŢCD, Doru Şandru, a afirmat în cadrul conferinţei de presă săptămânale a partidului, că în ultima şedinţa de Consiliu Local din Şelim­băr colegul său, Ioan Sava “ a fost ameninţat de nişte indivizi dubioşi”. Şandru a adăugat că reprezentanţii creştin-democraţilor au “luat hotărârea la nivel lo­cal, că dacă, nu ne va fi asigurată integritatea cor­porală în timpul şedinţelor, nu vom mai participa la nici o acţiune a Consiliului Local”. La rândul său, Ioan Sava a spus că a depus o plângere la Poliţia Judeţu­lui Sibiu şi una la Prefec­tură şi aşteaptă să vadă cum va evolua situaţia. Liderul filialei sibiene a ţărăniştilor, Mihai Moldo­van, a apreciat că “la Şelim­băr unora nu le convine să piardă controlul politic şi economic şi de aceea încearcă tot felul de metode. Nu mi se pare nor­mal să se ajungă chiar la ameninţări de genul acesta­­ penibile, care denotă lipsă de maturitate politică”. Comentând, totodată, un articol apărut într-un săptămânal sibian, referitor la situaţia defrişărilor de pădure din judeţ, Moldo­van l-a acuzat pe primarul PSD din Gura Râului că “nu-l interesează viitorul copiilor lui şi cu atât mai puţin viitorul comunităţii”. Al. PUCA politică 6 februarie 2004 în Sibiu şi în întreaga ţară Accesul la informaţia publică - “o chestiune de noroc sau şansă!” Doar aproximativ 29 % din cererile prin care sibienii au solicitat informaţii de interes public Primăriei au primit un răspuns complet, în timp ce Consiliul Local - ce nu are un birou propriu specializat în acest sens­­ nu a reuşit să ofere nici unul. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat de Asociaţia Pro Democraţia la nivel naţional privind transparenţa instituţiilor administraţiei publice şi centrale. “Cetăţeanul ar trebui să ştie de existenţa Legii privind liberul acces la informaţia publică şi ar trebui să o folosească pentru a afla în ce măsură aleşii şi instituţiile ce-i reprezintă îşi fac sau nu datoria” a pus coordonatorul de programe al Asociaţiei Pro Democraţia, club Sibiu, Bogdan Bucur cu ocazia lansării raportului proiectului “Monitorizarea modului de aplicare a Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public” desfăşurat de APD în perioada decembrie 2002 - noiembrie 2003, în parteneriat cu Center for Institutional Reform of the Informal Sector (IRIS), proiect ce a beneficiat de finanţare în cadrul programului “Romanian American Sustainable Partnership”, gestionat de către Word Learning şi susţinut financiar de către Agenţia Internaţională de Dezvoltare a Statelor Unite. Proiectul a fost structurat pe trei componente: moni­torizarea legii,îmbunătăţirea modului de aplicare a acesteia şi demonstrarea utilităţii sale în rândul cetăţenilor. Astfel, conform raportului din cele 957 de cereri de informaţii de interes public adresate către 126 de autorităţi publice naţionale, doar 400 au primit răspunsuri complete, adică un procent de 42%, cifră scăzută ce demonstrează­­ în viziunea celor de la Pro Democraţia că, în România, accesul la informaţia de interes public “este mai mult o chestiune de noroc sau şansă, decât un drept legal respectat”. Oltenia, Ardealul şi Banatul sunt regiunile în care jumătate dintre cereri au fost complete, în timp ce în Muntenia, Moldova, Centru şi Bucureşti, nivelul acestora s-a situat undeva în jurul a 40%. ’’Timpul care s-a scurs de la momentul adoptării acestei legi a dovedit însă, faptul că, aşa cum se întâmplă şi în multe alte domenii. Legea în sine nu este suficientă, pentru a face lucrurile să se schimbe” au conchis reprezentanţii societăţii civile. Alexandru duca Cui ț e frică de Lia Roberts ? Vine o americancă să candideze la preşedinţia României. Mare tevatură în rândul oamenilor politici. Unii se înghesuie să o vadă, alţii îi caută biografia, îi scormonesc trecutul să vadă cine este, de unde este, ce avere personală are. Cert este că de dorinţa ei de a candida ştiu foarte bine premierul, preşedintele ţării şi preşe­dintele executiv al PSD. Dacă aceştia cunosc situ­aţia şi nu se tem că pre­zumtivul candidat al parti­dului de guvernământ va fi “faultat” de americancă la alegeri, de ce se tem ceilalţi candidaţi ? De nişte pro­cente ciupite de american­că în defavoarea propriilor candidaţi care se vor înde­părta tot mai mult de turul doi ? Ce este cert ? Nimic ! Atunci ? Ceea ce este uşor de estimat, nu numai de analiştii politici, este caracterul clar al situaţiei în care doamna nu ştie dacă va candida sau nu, nu ştie dacă va fi susţinută de un partid politic sau de o alianţă, nu ştie cu care din şefii de partid a stat de vorbă, nu ştie care ar putea-o susţine în lupta ei pentru fotoliul de la Cotroceni. Ştie că ea vrea să fie preşedintă şi, lucru foarte important, pentru naivi, este că domnia sa cunoaşte doar o singură politică: cea americană. Dacă era aşa de uşor să vii într-o ţară ca România şi să tragi la xerox o politică de succes dintr-o ţară sau alta şi să ai succes, eram deja în topul ţărilor europene. Visători de acest gen, aşa cum au fost şi vecini de-ai noştri, care au adus nume sau persoane de rang cu gândul că, vezi Doamne, vor fi exemple de cinste, corectitudine, şi vor fi neiertători faţă de corupţie, de înavuţire rapidă şi­ pe căi ilicite, am mai văzut. După mai mulţi ani de zbatere, aceştia s-au declarat învinşi de men­talităţi, de sărăcie, de nerăbdare şi s-a dovedit, încă o dată dacă mai era nevoie, că fără idei pozi­tive, bani, investitori şi­­ lucru capital - încrederea populaţiei, totul este un vis frumos, dar irealizabil. Ce simplu ar fi fost dacă, în conformitate cu acest scenariu, absurd după părerea mea, ar fi venit Uniunea Europeană şi ne-ar fi lăsat un model de succes şi după câţiva ani ar fi fost totul rezolvat, iar noi membri cu acelaşi statut şi acelaşi venit ca vest-europenii! Aşa, o invităm pe doamna Lia să vină să-şi vadă rudele, să ne mai povestească ceva despre reuşitele domniei sale şi apoi să se întoarcă în America pentru a povesti cunoştinţelor din ce ţară frumoasă provine. De iluzii şi propagandă electorală suntem sătui, de când am înghiţit gogoaşa cu 200 de zile de chin după care urmează fericirea. Liviu BREZAE

Next