Tribuna, ianuarie-martie 1887 (Anul 4, nr. 1-72)

1887-01-01 / nr. 1

' U' I uanea, s’a întemalebisi constatarea ilor d pana acum. Iat cu ceea ce cere aţii raiâni Inse nu ^od lotărît nici cu nici cu privire la tentanţi români cupei de vite şi li s’a oncesunile ce are trier In ceea ce pripal al vitelor şi ceromâni încă nu LguDra, acestui punct pa, că consultări1T tisă favoritoare itiii comerciale. 3ri aistriacej deleg'a it a asigura în 3antita a face conc,re la posiţiunile 41. e jiso c e s t i u ii .’ira vcisării celei mai mari. înSIRwBâ direcţiune încă nu s’a hotărît alMfmnine şi, după cun ne spune „Neue !f’e Presse“, delegaţii români s’au fe*t aAc* vre-o declarare, care s’ar fi pipat prîv drept o respingeri hotărîtă a favorisării celei mai mari, pretinse din partea Auriei. De altă pare delegații monarchic noastre au dat de înțeles, că ei nu au de gând să insiste pre lungă forma ură absolute favorisări mai mari, dacă aceaă formă ar contrasta prea tare cu preludiile ce domnesc în România. Iată ce scrie în această privinţă „Neue Ffie Presse“ de la 11 Imuarien.: „ Prelunga toată prietenia ce au exprimat-o, delegaţii luixâni au fost totdeauna foarte reservaţi şi se pare, că şi ei şi guvernul român se sfiesc la angagjamente, înainte di a se asigura pe plin de aprobarea camerei. Guvernulromân îm nu trebue să se înşele cu privire la iun lucru:ă o înţelegere numa atunci le poate ntempla, dacă în esenţă şi în liniametrele lor principale sî va sa- As face petenţi unilor austriaci. Austria prevent corinţelor României în toate direcţiuile, ea aeclară gata ,’şi deschide piata pentru iţele şi brealele şi pmtru întreg exportul românesc, itrebue se fii acum compensată prin’un traaient suportabil al întregului e. export Austria Itomânis, ie provoacă la convenţiile I ,p.t fiii Fljetta, pj.jjA, Rusia; (aceste sttense uşor puteau să fie marflimoase ’în privita nor artiei care nu ating interesele lor, maijtfel după ce ici ele înseşi nu aveau să ifacă Rotând nici ui fel de concesiune. Ce ar l(Jice Rotâni, la projtiterea, ca se ’i se acorde favorisaiarea mai Clare pentru toţi articlii, afară deperale şi vii? CaO analogă n preţ ar fi petru Austria avorisarea cei mai mare afară deiartilii, care sunt reservaţi în coivenţia ■i româno-eveţină. Goârnele Austro-U Ungarei tre- 1 e să sper concetiuni suficiente pentru exilul if’ustiai, dud vor o» birue.°»x isupra listenț» acarilor « dacă vor ca (onveiţia să raeasc apolicarea gedativelor. Dita gajţiană ia în șidin^ sa de a fi s’a exprimă în lontra miterii pro uctelor agricole din lomâfia, s; [rarii nu vor întordâ a agita și pe alte locuri ceste să le aibă în v dere guvernul român cândi va conulta asupra nouelor instrucţuni, (3 are le dee delegaţilor sei.“ Dedată cu sosirea delegaţii orugali la Paris se publică şi Journil Ies Dolbats“ un articol, care va urprinde în mare moaltă nu numai în îugării, ci pretutindeni, înde pe urmă rece cu interes simpatii cratoasa luptă a poporului bulgar pentru inependenţa sa. Dupâ ce numita foaie franceză înşiră un întreg registru de păcate de ale Bulgriei, zice nn tonul generalului Kaulbax, că guvernul bulgar e revoluţionar şi membrii aceluia sunt parveniţi şi egoşti. Rusia, care a eliberat De Bulgaria, ar fi îndreptăţită, se exerciteze asupra aceleii c tutelă şi singur ramai Turcia are să intervină în acest stat virsal. Alte state n’fu drept se-’şi ridice vocia în Sofia când Rusia şi Poarta sânt înţelese. Abstracţie făcând dela aceea, că sută locunos, cârd unei foi ce apare n Francia, unde le un secolîncoace ai existat numai guverne, care cveau se-’şi mulţumească existenţa lor revoluţiunilor, ’i-se strîmbă nasul îrn faţa unui guvern pretins revoluţionar, — în special limba.jpe însuşi, de care se servesce ‘„Journal ce Débats“ faţă cu Bulgaria, stă în conjtrslicere cu tot c|pjkU la s a scris pănă acuix în foile francezi afacerea bulgară. Toată lumea lie. «se se întrebe, ce 1 ■putut îndemna pe le el jurnal sS-’şi ridice Ivocea într’unde ne aduce aminte declarările dlui Balcoţi', şi mulţi voi îl , [care această a jurnalului francez [cu jarul o vorj;|b^|c'fja nisuiinţa, d. P'ldc Iad, ia, a ..\ — TRIBUNA înstrăina pe Rusia de cătră Germania şi de a obli carea unei înţelegeri francezorusească. „La France“ publică un lung articol despre un pretins proiect de alianţă între Germania, Italia şi Spania în contra Franciei şi Ajice, că ministrul de résboiu spaniol se ocupă de mult cu hipotesa unui résboiu ofensiv în contra Franciei şi că la aceste planuri participă şi Bazaine. „Politische Correspondenz“ împărtăşesce, că Rusia ar recunoasce Sobrania la cas că regenţa va repăşi. Crisa cabinetului Tisza. Starea nespus de rea a financelor Ungariei şi neputinţa de a încheia concordatul cu ceealaltă parte a monarchiei noastre se pare, că au să fie pentru existenţa actualului minister al Ungariei de tot fatale. Dacă o colecţie de voci ale presei: „Budapester Tagblatt“ dice următoarele : „Lumea se destramă“. Partidul guvernamental refuză ministrului - president ascultarea. Discursul de Anul Nou al lui Dr. Falk, în care dînsul provoacă pe membrii partidului guvernamental, a nu perde curagiul, a avut puţin succes, căci chiar şi cei mai veseli mameluci încep a despera şi se tem, că surparea lumii lor poate veni preste noapte. Pe ministrul-presidente l-a apucat groaza de propria lui mărire: aceasta o dovedesce nu numai cuvântarea sa „fusionistă“ de Anul Nou, ci şi cea mai recentă serie de alarmă oficioasă, că răsboiul cu Rusia e iminent. Spre a coperi miseria, ce domnesce în tabăra sa, ministrul-president alarmează Ungaria, ba Europa întreagă şi prin uşurinţa sa apropie patria noastră de primejdia unui răsboiu — numai pentru a mai pute rămâne ministru-president cu care câteva luni mai mult. Această stratagemă resboinică oficioasă de altmintrelea n’a isbutit. Presa vieneză, mai ales foile acele, ce trec de organe ale oficiului de externe, îl încarcă pe ministrul-president și pe oficiosul seu cu batjocură și trebue să concedem, că presa vieneză n’are nedreptate. Situaţia de sigur e serioasă, primejdia unui răsboiu de sigur nu e exclusă, dar de culmea zăpăcelii, ca un ministrupresident ungar să tragă clopotul despre planurile ministerului de răsboiu, ba mai mult, ca dînsul să impute ministerului de răsboiu nisce intenţii, pe care acesta nici nu le are! Ministrul-president pare în adevăr a-’şi fi perdut cipul şi e aproape de temut, că nu ’şi’l va mai găsi. „Precum auzim, ministrul-president a contrat asupra situaţiei cu mai mulţi membri ai partidului guvernamental şi la această ocasiune trebuit se observe, că e foarte mare amărîciunea în partidul seu.’ Mulţi membri ai partidului liberal s’au folosit de actuala situaţie precară a ministrului-president, spre a-’i spune acestuia fără încungiur părerea lor despre stările desolate. Cu prilegiurile aceste dl de Tisza a audit expresiuni destul de aspre. Disposiţia partidului guvernamental e deprimată, de când se stie, că Coloman de Tisza a fost apostrofat cu o manieră deadreptului vătămătoare din partea ministrului de finance austriac, Dr. Dunajewski în consiliul de miniștri sub presidiul monarchului. Se crede, că ministrul-president ungar a perdut încrederea monarchului. Spre a ridica curagiul scăzut în partidul seu, „Pester Lloyd“ de astaji publică un articol foarte nedibaciu, în care el vrea să copere stările de miserie din sînul partidului guvernamental, dar’ în adevăr el le descopere. Cităm numai următoarele pasage: „Destul de ominos începe sesiunea din urmă a „Reichstag“- ului, cu faime despre o crisă în sînul cabinetului, cărora însă nu li se pot denega o motivare cel puţin externă. Aşadar, a fost pus un văl des de temeri şi speranţe şi asupra primei şedinţe a casei representanţilor, care în sine a fost scurtă şi neimportantă, şi niciodată poate nu au fost expuse fizionomiile ambilor membri conducători ai guvernului, ăstor fel de studii criminaliste ca chiar astăzi, în zadar! Dl de Tisza se dedică cu o poftă nemărginită plăcerilor unei conversaţiuni cu Iosif Madarász, pre când ’ contele Szapáry a cretat de cuviinţă a-’şi da silinţa să poftească pe colegul seu cel mai tiner preste băncile deputaţilor în fotoliul ministerial, pre când zimbetul seu maliţios părea a zice: „se o încerce şi el odată“. Aceste sânt momentele cele mai importante ale şedinţei, la al cărei sfîrşit a anunţat presidentul desbaterea asupra budgetului pe Sâmbăta viitoare. Prin aceasta s’a amînat toată curiositatea cu o săptămână. Căci desbaterea de acum asupra gospodăriei statului, va duce de bună seamă la resultatul practic, a da cunoscinţă mai exactă şi marelui public despre curentul divergent ce se petrece în sînul cabinetului, a cărui existenţă cercurilor acelora, cari stau în contact direct cu politica, deja de mult nu li-a fost secret. Diferenţele actuale sunt de o formă, încât ele par a fi o urmare naturală a rapoartelor cunoscute şi tot aşa de natural este, că contele Szapáry, stăruind la resolvarea lor — conflict guvern şi precum o cere oficiul seu, se află un sef deja cu majoritatea colegilor rebute să se afle. H. La sfîrşit dice sdiitorul articolului, că silicfiunea „fără îndoeală e critică“ şi re- teasce cu o naivitate mişcătoare, că ministrul de finanţe are duşmani în partidul guvernului. Această mărturisire cumpănesce un mic deficit: împărtăşirile fiarelor din Viena despre crisa ministerială ungară nu sunt mai puţin interesante. Lăsăm să urmeze o mică probă: „Neue Freie Presse“. Decursul negocierilor de transacţie a indispus rău pe cei din Budapesta. Versiunea împărtăşită din Viena, că contele Szapáry aşteaptă numai încheierea târgului cu grupul Rothschild, spre a demisiona apoi, a corespunde de loc adevăratei stări de lucruri, care exclude deadreptul o criză parţială, dupâ ce în cestiunea transacţiei ministerul e pe deplin solidar. După informaţiunile noastre ministrulpresident Tisza a declarat chiar mai în urmă, că ministerul ungar e Înclinat, să se pună în cestiunea petroleului pe punctul de plecare al guvernului austriac, ba că acesta se va învoi a satisface dorinţelor Ungariei cu privire la darea de spirt. Şi la această declarare dl de Dunajevski a răspuns, că în această privinţă poate întră la tocmeală, dar’ nu poate lua angagiamente ce-’l obleagă, după ce nu e sigur de majoritatea „Reichstag“-ului în nici o direcţiune. în acest stadiu s’au întrerupt negociaţiunile. în cercurile politice din Budapesta domnesce părerea, că se tractează singur numai de o tragere pe sfoară politică a partidului federalist; oamenii ar voi să silească pe Ungaria să păşească la alegeri înainte de a se termina transacţia, spre a produce astfel o slăbire a poziţiei sale. Contele Taaffe a rămas după uşă şi a predat rolul domnului Dunejevsky. Cronică. Din causa sfintei serbători fiemâne numenul proxim al „Tribunei“ va apăre numai Vineri seara.* Despre visita Monarchului în Ardeal publică ziarul „Hunyad“ noue detailuri. După acesta, în Deva şi Orăştie a umblat un ofiţer din statul major, spre a ţine inspecţiune asupra raporturilor locale de acolo. Manevrele probabil se vor extinde şi preste ţeava Haţegului, pentru că cercurile militare sânt de părere, că corpul de armată timişean va străbate pe la Turnul Roşu(?)pe teritorul comitatului Hunedoara. * Delegaţii români la Maiestatea Sa. Luni în 10 Ianuarie n. 1887 s’a ţinut în apartamentele Maiestăţii Sale un dineu, la care au participat: ministrul român Sturdza cu membrii comisiunii Cantacuzino, Protopopescu şi Radulescu, ministrul de externe contele Kalnoky, baronul Orczy, şeful de secţiune în ministerul de externe Szőgyényi, ministrul ungar contele Széchényi, şeful de secţiune baronul Matzinger, adjutantul general M. L. baronul Popp, contele Wolkenstein, M. L. Blasekovtt0, ambasadorul baronul, de Herbrt, camerarii: contele Francisc Coudenhone, Roderick baron de Walterskirchen, contele Wadburg, contele Eduard Fürstenberg și Leopold baron de Gudeaus.* Tîrgul de Seară de Luni al Sibiiului, cu toate că timpul era favorabil, a fost foarte slab cercetat. El nu avu nici măcar caracterul unui tîrg de săptămână din toamnă. Industriaşii de aici au făcut puţină treabă şi mulţi din ei, a doua zi de tîrg nici că au mai venit la tîrg se vendă. — Astfel de stări în fericita Ungarie.* Maghiarisare. Consiliul directoral al districtului bisericesc reformat, a încuviinţat hotfirîrea episcopului Dominic Szász, prin care se pun la disposiţia „kultur-egylet“-ului 150.000 floreni cu scopul de a întrebuinţa această sumă pentru scopuri culturale. — Timp mai potrivit nici căşi-au putut alege domnii din Cluj pentru astfel de hotărîri.* Hymen. Dl Simeon T. Ianculescu, notar comunal în Ţînţari,şi-a serbat cununia cu d-şoara Maria Fevronica Tomuşiu, fiica propietarului de mine, d-lui Teodor Tomuşiu din B.-Cerbu în 12/24 octomvrie a. c. în biserica greco-orientală din B.-Cerbu. Jubileul veterinarului în Ungaria. Institutul veterinar din Budapesta va serba în anul acesta jubileul de 100 ani al existenţei sale. Anume în 6 Februarie 1787 a ţinut Alexandru Tolnay la universitatea din Pesta primul discurs despre „boalele trecute de la animale asupra omului şi vindecarea lor“.* Pregătiri de răsboiu9 Din Cracovia ’i se depeşează diarului „Pester Lloyd“ cu datul 10 Ianuarie n. 1887, în Odessa sosesc roinic mari transpoarte de cai, menite pentru armata de Sud. în România a cumpărat guvernul rusesc mari cantități de săcară și ovăs. * Afacerea Villaume. Procesul de presă, intentat diarului „ Potsdamer Nachrichten “ în cestiunea afacerii Villaume, sună: Pentru „vătămare de onoare a Ţarului“ şi sezice, că s’a intentat la expresa dorinţă a Ţarului. Joia trecută a fost invitat Villaume la un dineu ce-’l dete Ţarul în Gatchina. Ţarul se se fi apropiat de Villaume, să-’i fi întins prietinesce mâna şi se-’i fi zis? c& se bucură de bună aflare a lui după ce el (Ţarul) ’l-a împuşcat. Pag. în care a reposat Victor Emanuel, s’a descoperit în Panteonul din Roma monumentul lui. Acest monument cuprinde o nişă întreagă, lucrată din marmoră de mai multe colori, car’ în păretele acestei nişe e asedat sicriul. In mijlocul peretelui e pusă o tablă de metal de 5 metri lungă şi 31/3 metri lată, pe care sânt ciselate cuvintele : „Victor Emanuel părintele patriei“. Tabla e decorată în partea ei din jos cu ramuri de palme şi cu armele Savoyei. Deasupra ei îşi întinde o papură măreţele’şi braţe. între coloanele, care ţin arcbitrarul se află dăltuit în porfir un altar de jertfă, pe care zac insigniile imperului, coroana şi sceptrul. * în Alcazar din Toledo a isbucnit în noaptea din 10 ianuarie 1887 un foc. Există temerea, că toată clădirea va fi nimicită. Mai mulţi oameni au fost primejduiţi. Alcazar, e un castel zidit, pe ruinele unui castel vechiu mauric, de către Alfons al X-lea în secolul al 13-lea. Carol V-lea a reparat acest castel, în 1706 a ars acest castel, care în timpul din urmă a fost din nou reparat, fara de a fi fusé terminat cu totul.* O corabie cufundată. Din New-York se depeșează cu datul 9 Ianuarie n. 1887 . Naia din Bremen „Elisabeth“, căpitanul Halberstadt, care a pornit în 22 Noemvrie 1886 la Baltimore, a suferit la cap Henry naufragiu pe timpul unui orcan. Două luntri de scăpare au fost trimise pentru a presta ajutor; aceste luară 15 oameni, dar’ un val puternic răsturna luntrile aşa, încât toți oamenii s’au înnecat. * Englitera în nea. Englitera a fost pusă prin neaua, ce dăduse în mare cantitate în decurs de trei zile, într’o formală stare de asediu. Toate comunicaţiile căilor ferate şi telegrafice erau întrerupte şi neaua forma un zid nepătrunzitor în giurul insulei. Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. Bismarck despre situaţie. Berlin, 12 ianuarie n. 1887. „ Reichstagul“ german. Discuţia asupra proiectului militar. Cancelarul imperului Bismarck discută raportul dintre Germania şi Rusia şi Austro-Ungaria. Dînsul îl caracterisează drept o alianţă a celor trei împăraţi ai marilor puteri răsăritene. Cu Austro-Ungaria Germania trăesce în înţelegerea cea mai bună şi se află cu ea într’un raport atât de sigur şi plin de încredere, precum n’a mai fost nici când, nici în federaţiunea germană, nici mai nainte în sântul imperiu roman al naţiunii germane (Aplause ville); şi după ce noi ne-am tras seama în deplină încredere reciprocă şi cu bunăvoinţă reciprocă, e delăturată în privinţa aceasta ori şi ce lacună. Greutatea problemei nu zace într’ aceea, ca se nu susţinem pacea noastră cu Austro-Ungaria sau cu Rusia, ci să se susţină pacea între Austria şi Rusia. Acolo lucrul stă altmintrelea. Există în adevăr interese rivalizătoare, ce concurează unele cu altele, interese, care le face ambilor noştri amici susţinerea păcii între sine mai anevoioasă, decât pentru noi cu fiecare dintre ei. Problema noastră este, de a aplana după putinţă această greutate, de a ne face advocatul păcii la ambele cabinete faţă cu emoţiunile de natură publicistică sau parlamentară. Ne expunem prin aceasta, de a fi luaţi în Austria, mai mult în Ungaria drept rusofili şi în Rusia drept austrofili. Aceasta trebue să o suferim, şi dacă vom isbuti a susţină pacea proprie şi aceea a Europei, atunci bucuros o vom şi suferi. Rusia nu va ataca Germania şi tot aşa de puţin va începe Germania ceartă cu Rusia pentru Bulgaria. Primejdia pentru Germania vine de la Francia. De a înlătura această primejdie sau de a o amîna după putinţă, aceasta este scopul septenatului, de care se ţine guvernul. Respingerea proiectului va avă drept urmare disolvarea „Reichstag“-ului. Desbaterea s’a amînat pe Mercuri. Paris, 12 Ianuarie n. 1887. Sesiunea corpurilor legiuitoare s’a deschis, în senat a constatat presidentul C a m o t, că e numai o apucătură, de a presenta pe Francia ca și setoasă de luptă, în Francia nu există o partidă militară. Toate partidele voiesc stabilitate înlăuntru și pace în afară. Camera a reales pe Flocquet de president. * Monumentul lui Victor Emanuel. î^, ;'Redactor responsabil: Aurel Popa, 10 Ianuarie 1887, ca aniversarea a 9-a a im rflril — ’