Tribuna, ianuarie-martie 1892 (Anul 9, nr. 13-74)
1892-01-17 / nr. 13
Fag. 50 ( TRIBUNA I Aici în acest cerc spiritul naţional demult a dormitat, căci n'a avut poate nime curagiul sau bărbăţia să-’l deştepte; de vr’o 2—3 ani încoace însă dându-se un avânt puternic simţului naţional, s’a ridicat fonicul din cenuşe înălţându-se în sbor maiestos. Aproape 3000 de alegatori s’au umplut de un entusiasm ne maipomenit, dându-se material geniului naţiunii prin invocare la lupta electorală. Prin aceea, ca s’a candidat P. Truţa, măcar şi condiţionat, entusiasmul a ajuns la culme şi bărbaţii umpluţi de sfânta înfocare dimpreună cu poporul aşteptau gata şi cu nerăbdare duar în care pot să dovedească, că n'a perit Românul. Din părţile cele mai depărtate ale Halmagiului pănă la Buteni şi pădurile Chisindiei răsună cuvântul: „Să trăească P. Truţa!“ Şi putemiăcer că reuşirea candidatului a fost asigurată, când deodată rostink cuvântul: „Pasivitate !“ Mediul poporului, care a fost pănă la extrem încordat, dintr’odată că ah într’o disgustare: „Rău a făcut Truţa că a repăşit, am rămas de rîs . . .'cea poporul, care nici acum nu înţelege, că e vorba de interesul tuturor Românilor şi nu numai de un cerc. Zadarnic ne silim a-’i lumina şi a-’i mângâia, ei ţin numai de ale lor Puţini se află în mijlocul lor, care înţelegând în urmă starea lucrurilor, s’au odihnit aşteptând timpuri mai potrivite şi toată speranţa ’şi-au pus o în aşternerea memorandului cătră Tron. înaltul împărat va face dreptate, că el e bun cătră popoarele Sale... îşi ziceau mulţi. Sunt mulţi dintre inteligenţa cercului, care încă s’au disgustat, ei 4ic ■ Bun ar fi trebuit să candidăm, căci acum poporul zice, că candidatul nostru s’a temut că va cade şi altele . . şi acum văzănd, că toată preoţimea, cu protopopii, care mai înainte însufleţiţi erau, deodată 4’c: „Nu alegem, rămânem acasă“, gândesc, „totuşi nu sânt ei aşa de tari, zadarnic îşi arată puterile şi că n’au frică“. — Prin aceste s’a periclitat încrederea ce a pus poporul în conducătorii sei presei şi am pus în cumpănă autoritatea noastră înaintea poporului, şi e temere, că ei de altă dată nu ne vor urma cu aşa însufleţire. Noi am ţinut poporul în suspans, dar animaţi, şi acum nu voesce să cuprindă, să creadă, că numai acest mijloc a fost salutar pentru interesele noastre generale naţionale. Unicul resultat bun se pare a fi, că prin aceea, că am reţinut poporul pănă după conferenţa din Sibiiu, ’i am mântuit de corupţiune, căci mulţi din ei n’au primit bani, car’ acum partidul guvernamental, neavând contrar, nu se îngrijesce de mulţime, numai împarte bani cu grosul. Poporul cu toate aceste ar fi rămas, deşi nemângăiat, în pasivitate şi la noi, dacă o hidră nu ’şi-ar fi ridicat capul. Notarul din Şiria G. Sida, care s’a lăpădat şi de legea sa ortodoxă, ca să nu plătească cultul, la sfatul guvernamentalului Tagányi, umblă în ruptul capului pe aici ca se’şi facă partid, cugetând că va pute pescui în tulbure şi va câştigi mand uşor. El candidează cu program liberal, dar’ nu e sprijinit de comitat, ci numai pe ascuns de notari, pe care ’i a momit cu promisiunea, că interesele lor le va representa în dietă, câştigaţi de bătrâni, au căutat să trăească bine şi în larg din foloasele câştigate de ei. S-a lăţit astfel un spirit rău în oameni: ca patria să fie bună pentru a profita de ea, ca patriotismul să fie o meserie uşoară şi mult câştigătoare. Uşor se înţelege, că de la oameni că- zuţi în această stare sufletească egoistă şi imorală nu se poate aştepta nici o lucrare pentru înaintarea culturii şi a literaturii naţionale. 3. Mai presus de toate acestea este o altă causa şi mai puternică, care a împedecat şi împedecă încă foarte mult lucrarea noastră culturală şi literară. Aceasta este abusul trecut peste toate măsurile, care la noi se face cu crescerea tineretului român în şcoale din străinătate şi mai ales la Paris O socoteală greşită sau mai drept o lipsă de serioasă judecată a făcut pe oamenii de la noi să creadă, că toată valoarea dovedită de fruntaşii generaţiei bătrâne era datorită numai şi numai faptului, că unii din ei au studiat şi în străinătate şi mai ales la Paris. Din cauza aceasta atragerea naturală a Românilor către cultura franceză a căzut în exces, a devenit o pornire bolnavă, o monomanie; şi cu cât mijloacele de călătorie se înlesniau şi în ţeara averile se înmulţiau, cu atâta crestea mai repede an cu an numărul tinerilor cari se trimeteau la Paris, imitându-se unii pe alţii. Povestea cu oile, cari una după alta se aruncă în prăpăstie. Această nenorocită pornire este causa principală a sterpiciunii noastre literare în ultimii 30 de ani, a dării înapoi a întregei lucrări culturale, care luase un atât de frumos avânt. Oamenii noştri n’au văzut, n’au înţeles nu’şi dau încă seamă cât de mărginit este Partisanului sunt recrutaţi din partidul lui Truţa, care nu sunt mulţumiţi cu pasivitatea, dar’ sânt puţini şi căderea lui e sigură. Vom vede dar’ cum doi Români se întrec în licitare, jertfind interesele noastre naţionale spre ruşinea lor. Peste câteva zile 8° va vedè dară, că cum stăm cu simţământul naţional, câţi trădători va număra naţiunea, care fac gheşeftari cu simţămintele, caracterul lor şi tesaurul cel mai scump al naţiunii. Se va dovedi în urmă, cum Românii în această ţeara pseudoconstituţională îşi pot exercita libera voe îa dreptul cel din urmă ce ni-a rămas încă pe papiră în dreptul de liberă alegere. D-leu să ne ferească de o nouă ruşina, şi să ajute causei noastre sfinte, să ne trimită mângâiere şi bărbăţie întru apărarea drepturilor noastre naţionale. Despre resultatul alegerii voiu reveni! Omicron. Din Bacamezeu dl Laurenţiu Barzu ne adresează cu data de 13/25 ianuarie următoarea scrisoare: Referitor la corespondenţa trimisă din Făget şi publicată în preţuitul doar „Tribuna“ nrul 5 dela 8/20 Ianuarie, subsemnată de „Murăşanul“, Vă rog a da loc următoarelor declaraţiuni desluşitoare: In cercul pretorial al Birchişului şi în nemijlocită apropiere de Murăş este situată comuna Bacamezeu, având 150 me de case cu 700 de locuitori — toţi lucrători de pământ. Proprietatea lor este însă de tot neînsemnată, abia face 150 jugăre catastrale, aşa încât 2/3 dintre locuitori erau cu totul lipsiţi de pământ şi exploataţi şi maltrataţi în modul cel mai barbar de diferiţi arendatori de ai pământului erarial. Deşi comuna a mai încercat mai de multe ori să capete în arendă acel pământ, totdeauna a fost înşelată prin ofertele speculanţilor. în vara anului trecut s'a întâmplat, că orarul a escris licitaţiune peste cele 317 jugăre de pământ pentru a se vinde de moşie din folosinţa cărora locuitorii abia să susţineau trebuind să dee din produs câte a/4 şi 3/5 arendatorilor, car’ dînşii se alegeau cu oasele rupte. Conducătorii comunei sciind bine, că trecând acel pământ la străini, comuna va fi total ruinată, având să iee lumea în cap, — s’au pus pe lucru şi adunând banii pentru radiu s’a trimis o deputaţiune la Pesta spre a cere la înaltul minister acel pământ pe seama comunei din mână liberă fără licitaţiune. Neavând nici un om de influenţă în Pesta, am fost siliţi a cere ajutorul deputatului din cerc, al domnului Harkányi, şi cu recomandaţiunea d-sale s’a promis acel pământ comunei politice a se da din mână liberă, dar’ condiţionat, dacă va aproba şi comitatul cumpărarea din cestiune. Venind acasă am umblat pe la comitat ca să ni se aproabe cumpărarea pământului; dar’ la comitat — fiindcă umblaseră şi alţii care ne descriseră în colorile cele mai negre, — am fost respinşi sub pretext, că comuna nu dispune de mijloace. Intrigile speculanţilor nu aveau margini şi străbătuseră chiar până la înaltul minister făcând oferte îndoit mai mari. O adevărată campanie se ajutorul ce-l poate da înălţării culturii unei naţii crescerea tinerilor în ţeară străină, în şcoale străine, într’o cultură străină. La noi nu se vede şi nu se înţelege îndeajuns’ că cultura naţională, că literatura naţională numai în însăşi naţiunea se pot desvolta, că iubirea de patrie şi de neamul său numai în şcoala naţională poate cresce bine şi drept. Urmarea acestei porniri a fost, că cei mai mulţi dintre oamenii cu mijloace şi prin aceasta cu influenţă în stat nu mai erau interesaţi direct ca să se înbunătăţească şcoalele ţerii, pentru că copiii lor ’şi-’i trimeteau în şcoale străine. Şcolile naţionale au fost lăsate prea mult fără îndestulătoare îngrijire, pentru că în spiritul multora s’a înrădăcinat idea, că ele sânt trebuincioase numai pentru sărăcimea care nu-şi poate trimite copiii în străinătate. Urmarea este, că în fiecare an avem sute, şi multe sute de tineri români, cari cresc departe de ţeara lor , prin Francia, Belgia, Elveţia, Germania, între străini, în ţeri cu alte stări culturale, cu alte deprinderi, cu alte trebuinţe, cu alte tendenţe şi idei decât ale Românilor. în astfel de condiţiuni îşi petrec foarte mulţi tineri români anii cei mai delicaţi, anii în cari se formează omul pentru toată vieaţa, anii juneţei, între 18 şi 30 Cu mulţi este şi mai rău : sânt trimişi din ţeară de la vîrsta de 9, 10 ani, şi se întorc definitiv numai când au trecut de 25—30 ani. Aceşti tineri se întorc în ţeară mult înstrăinaţi de ea, şi sânt străini în mijlocu*,/*^ poporului lor, străini în ţeara lor. Ei înjşjţji. ţese astfel numărul mult prea mare Sfp străinilor neromânisaţi şi al înstrăinaţilor romani din vremile triste şi rele ale stăpânirii^r str^ne peste ţeara Românilor. (^a/urma) prin foile maghiare în contra pornise noastră. Venind prin cerc deputatul dl Harkányi, poporul îngrijat de viitor, a eşit în massă, şi eu ca păstor a trebuit să mulţumesc binefăcătorului nostru şi să-l rog, ca să binevoească a mijloci la înaltul minister, ca în vederea pedeeilor ce ni se pun dela comitat să se conceadă pământul nouă, locuitorilor, cu dreptul de a-’l parcela, ne mai având astfel comitatul nici un amestec. Astăzji, mulţumită lui Dumnezeu şi deputatului, căci s’a încheiat şi contractul între locuitori şi otai, şi teritorul comunei, respective al locuitorilor s’a mărit cu 317 jugăre. Statul a preferit a vinde pământul locuitorilor, car’ nu particularilor speculanţi, care oferiseră preţul duplu. Acum întreb pe dl corespondent, că fost-a consult a se acăţa chiar de mine, care am avut datorinţa sfântă de a căuta se asigurez viitorul parochiei? Oare era mai bine dacă lăsam să treacă, ocasiunea prin cer mi-aş fi atras blăstămul turmei concretute. Mie ’mi-a fost dat să aleg între vieaţă şi moarte, şi care Român cu simţ adevărat ar fi privit cu ochi neudaţi, cum peste 100 de familii trebuiau să iee lumea în cap. Oare nu este mai consult se ne întărim şi înmulţim ? E caracteristic, că pe când foaia maghiară „Magyar Hírlap“ în unul seu de la 5 Decemvrie atacă guvernul, pentru că a păgubit visteria ţerii venându-ne nouă pământul cu 28.000 fl., pe când alţii oferiseră 50 000 fl. Dl corespondent cunoasce bine împregiurările şi scie, că pentru ce trebuia să se întâmple astfel, şi totuşi se pune să ne dăscălească pe noi. Mă provoc şi întreb chiar pe dl corespondent, că are cunoscinţă, ca eu de 9 ani de când funcţionez ca preot să fi vânat după interese personale? Oare nu eram eu pe tot locul acolo unde era vorba de căuşele naţionale, chiar înainte de venirea prin cerc a dlui deputat cu câteva luni? Dar’ care păstor nu-’şi pune sufletul pentru turmă ? Dl corespondent pentru răceala naţională ce domneste pe Murăş îşi descarcă veninul pe mine, — e posibil că pedecile multe ce le făceau cei din cercul Făgetului vor fi disgustat pe Murăşeni, care odinioară erau fala naţiunii, în speranţă, că se va fi lămurit causa, rămân cu toată stima : Laurenţiu Barzu, paroch gr.or. Se vede, că părintele Barzu uită un singur lucru, că poporul român are să apere interese neasemănat mai înalte decât ar fi pretinsele interese locale ale celor 700 de suflete din comuna Bacamezeu. Din Madierat ni se comunică cu data de 25 ianuare n., că candidatul de deputat dietal S. Taganyi a fost însoţit în excursiunile pe sate de dnii G. Casea, învăţător în Pâncota, G. Turcu şi I. Morariu, preoţi în Ternova, Alexe Doboş şi Ioan Vincu, învăţători în Siria. Aceştia aveau misiunea de a tălmăci Românilor programul candidatului maghiar. Din Orăştie primim următorul Apel către alegătorii cercului electoral Orăştie: Conferenţa naţională ţinută în 20 şi 21 Ianuarie 1892 în Sibiiu a hotărît între altele, ca Românii să observe pasivitate absolută faţă cu alegerile dietale, în înţelesul acestei hotărîri nici un Român independent n’ar trebui să fee parte la alegerea de deputat, care va ave loc aici în Orăştie la 29 ianuarie 1892, pentru că dacă este vorba să ne vedem realitate dorinţele poporului român din această ţeară şi să ajungem bune ca cele presente, mai înainte de toate este de lipsă să aretăm concetăţenilor noştri maghiari şi saşi, că sântem destul de bărbaţi pentru a pune în lucrare ceea ce hotărîm. Aceasta este singura cale, care duce la isbândă. Deci să o urmăm resoluţi, cu mândrie naţională şi fără şovăire ! în acest scop cerem conlucrarea şi sprijinul fiecărui Român cinstit, fiecărui om de bune simţăminte româneşti. Nu vor lipsi nici de asta-dată presinarea celor dela putere, promisiunile fake şi încercările de corupţiune, cine,este însă Român adevărat şi bărbat ,cinstit să respingă dela sine toate aceste-Tncercari, Vă rugăm,cu frăţească dragoste a observa absolvea pasivitate faţă cu alegerea din 29 Ianuarie şi a stărui ca alegătorii din comuna ^-Voastre încă să nu voteze pentru nici un, candidat străin de noi. ^■"^speranţă, că aşa veţi urma, rămânem cu frăţească salutare : Dr. Tincu m. p. ; Dr. Mihu m. p.; N. Popovici m. p.; A. P. Barcian m p.; P. Belei m. p. ; S. Corvin m. p.; George Baeiu m. p.; loan Lazaroiu m. p.; Nicolae Trif. m. p.; Irimie Boca m. p.; loan Andreescu m. p. întruniri electorale. Convocare. Subscrisul ca președintele clubului electoral din cercul Şimleul-Silvaniei am onoare a convoca pe toţi alegătorii români din acest cerc electoral pe 29 Ianuarie st. n. a. c. la 10 oare în localitatea mea, pentru comunicarea condusului ce s’a adus prin conferenţa generală a partidului naţional român, ţinută în Sibiiu la 20 și 21 Ianuarie 1892. S im eu-S i 1v a n iei, la 25 Ianuarie 1892. Cu stimă, Simeon Orosu, advocat, ca președintele clubului electoral. CRONICĂ Curtea în doliu. După o telegramă din Viena, Maiestatea Sa împărăteasa Răgină Elisabeta a fost împedecată din causa durerilor reumatice de care sufere și a stării Archiducesei Maria Valeria a merge la München lângă patul mortuar al Augustei sale mame, ducesa L u d o v i c a. Se dice, că medicii au oprit-o să meargă și la îngropăciune. — „ Wiener Abenpost“ scrie în fruntea numărului seu dela 26 c.: „Preaînalta casă imperială a fost din nou lovită de o perdere foarte dureroasă, şi popoarele Aiutro-Ungariei grupate în durere şi bucurie cu iubire afectuoase în giurul Augustei lor Case domnitoare, vor simţi această lovitură grea a sorţii cu atât mai mult, deoarece se află încă sub impresiunea dureroasă a caşurilor de moarte, de care a fost cercetată în timpul din urmă Augusta familie imperială atât de des şi de întristător. * * In proces faimos. Alaltăieri s’a continuat la tribunalul din Viena cu desbaterile faimosului proces al soţilor Schneider, care au asasinat mai multe servitoare. Ambii acusaţi tăgăduesc: bărbatul spune, că nevastă-sa a plănuit şi dus la îndeplinire toate omorurile, car’ aceasta spune şi ea, că nu stia nimic despre crimele ce săvîrşia bărbatul ei. S’au ascultat martorele Johanna Stoiber, Ana Gyurics, Luisa Seif, Francisca Prakisch, Berta Suchinak, martorul Reuter şi Figerl. Toţi au depus în sarcina acuzaţilor. Archiducesa Maria Valeria, dupăcum se telegrafează din Viena, a născut la 27 c. dimineaţa o fetiţă. Mama şi fiica sunt deplin sănătoase. * Cei rătăciţi. Denunţăm opiniei publice a Românilor pe următorii rătăciţi, care dau concurs Ungurilor pentru ca să tiraniseze pe nemaghiari şi îndeosebi pe noi Românii : — Ştefan Biţu, protopop în Baiamare, pe care „Magyar Hírlap“ îl laudă în urma unei scrisori ce -i adresează şi prin care declară, că cu ocazia petrecerii acolo a ministrului Wekerle, dînsul nu s’a pronunţat pentru candidat român, nici n’a predicade pe amvon în interesul candidaturilor naţionale. — Avram Tincu din Orăştie a luat parte la tămbălăul arangeat da oposiţia maghiară în onoarea candidatului Mariaffy. * Dela alegeri. Candidatul guvernamental Izsák István din Gyöngyöspataj a făgăduit alegătorilor, că dacă îl vor vota, le va mântui ficiorii de miliţie. — La Balatonfüred a fost Duminecă noaptea o bătaie electorală numărul unu Abia gendarmeria a putut să-i despartă pe înfocaţii patrioţi, cari s’au mai desmetecit, în arestul rece, până a doua d‘Din Nagy-Sz .5115 s foile unguresci primesc scirea, că alăgătorii sânt atât de demoralisaţi, încât dau votul cu 50 cruceri. — La Dunavecse alaltăieri a fost o crâncenă bătaie între patrudeci şi optişti şi apponyişti. Mai mulţi alegători au fost greu răniţi. Intervenind gendarmii, combatanţi au putut fi despărţiţi. — La Ada candidat guvernamental este însuşi solgăbirăul, care a asediat comunele cu miliţie, încât nici un oposant nu poate întră în ele. — în Sas , alegătorii oposiţionalului Herczeg au spart, cu prăjinile steagurilor, la doi primari capetele. — La Udvard candidatul guvernamental Boncz Feri dă câte opt fiorini de vet — pentru că are concurent pe 48 tistul Heckenast! — La Leve şi Holies s’au întâmplat turburări atât de mari, încât s’a cerut trimiterea urgentă a trupelor. Deasemeni s’au trimis 800 soldaţi la Somlyó Vásárhely, Szt.-Gothard şi Zala. * Prințul Carol de Hohenzollern distins de Sultanul. Se telegrafează din Bucuresci cu data de 26 n.: După cum se raportează din Constantinopol, Duminecă a avut loc în onoarea prinţului Carol, fratele moştenitorului de tron român, un dineu, la care au luat parte ambasadorul german Radowitz şi trimisul român. După aceea s’a dat un concert. La intrarea Sultanului în sala de concert, era cât p’a ei se cadă victima unui accident grav. Un paravan ameninţa să cadă pe Sultanul. Prinţul Carol a prins însă paravanul. Sultanul povesti oaspeţilor sei această întâmplare şi a conferit prinţului medalia de salvare. Prinţul, care a primit şi marele cordon al Ordinului Osmanic, a placat din Constantinopol ieri seara. Scrii diplomatice. Se telegrafează din Bucuresci cu data de 26. c. Trimisul belgian de până acum Hearicks a presentat ieri regelui scrisorile sale de rechemare și astăzi seara a plecat la noul său post în Constantinopol. Trimisul englez Sir Drumond-Wolff, numit ambasador la Madrid, va presenta mâne regelui scrisoarea sa de rechemare. * v«. U .-- " * -Lucruri de vaga din conferenţa naţionala! Dl Nicolau Ivan, redactorul „Telegrafului Român“, se adresează „către onoraţii alegători români“, cari ’i au încredinţat un mandat de delegat la conferenţa naţională cu următoarele cuvinte caraghioase : „Onorat din partea D-Voastre cu însărcinarea de a Vă representa ca delegat în conferenţa din 20/8 Ianuarie convocată aici în Sibiiu, îmi ţin de datorinţă a Vă rotifica pe această cale, că numi-am presentat credenţionalele la numita conferenţă, pentru că vederile mela de astă dată fiind cele expuse în „Telegraful Român“ nr. 137 din anul trecut, cele din anii 1, 2 şi 3 din anul acesta şi în genere cele din nr. 118 anul 1890 expuse în programul meu când am primit redacţiunea de aniliuL îui era peste putinţă a mă declara solidar cu condusele ce se vor aduce de conferenţă şi aşa în interesul causei n’am voit ca eu să dau însă la spargerea solidarităţii în conferenţă, ci am preferit a nu aşa de onorificul mandat, cu care m’aţi însărcinat fără să’l fi solicitat. Sibiiu, în 20/8 Ianuarie 1892. Cu toată stima. Nicolau Ivan, redactorul ziarului „Tel. Rom “ Nr. 13 Adecă dl Ivan, fiindcă „de astă dată“ are tocmai nisce vederi pe care le-a expus în programul „seu“, crede că conferenţa nu va aduce concluse după placul seu, şi astfel aduce o jertfă, când nu representa pe alegători români, pentru că — „eu (Nicolae Ivan) nu voesc să sparg solidaritatea Românilor“! ! Nocrichenii stiau foarte bine ce fac, când au trimis la conferenţă pe acest om alături cu — Popa Galicul ! * Un director de bancă hoţ de cearşafuri. Ceva caracteristic pentru stările de lucruri din Ungaria: fostul director de bancă Palásthy Ágoston, care a fost dat afara de la banca din Budapesta pentru furt, a ajuns acum să fie închis din pricină, că fură cearșafuri de pe la băile din Budapesta. * Din Vatican. Se telegrafează din Roma cu data de 26 c.: Cardinalul Ledochowski a fost numit prefect al Propagandei, cardinalul Serafino Vanutelli secretar al brevetei apostolice şi cardinalul Ricci secretar al petiţiunilor.* Pungaşi arestaţi. Din Monaco de scrie cu data de 10 Ianuarie. Poliţia de aici a arestat ieri la Casino doi pick pokeţi (pungaşi de buzunare), dintre care unul a fost prins în flagrant delict de pungăşie la marchisul Pizzardi. După o lungă resistenţă aceşti indivini au fost duşi la închisoare. Ei au fost recunoscuţi de către numiţii Best şi Kay din New-York; aveau la ei peste 30 000 franci în bilete engleze şi în monetă franceză. O pungăşie originală. Din Moscva se scrie: într'un mod original a fost jefuit aci un ţeran, care adusese în oraş un car cu gâsce. Deasupra carului trona ţeranca şi păzia marfa cu ochi de Argus, pe când ţeranul stetea în faţa carului şi se tocmia cu muşteriul. încetul cu încetul se strînse o ceată de pungaşi, care ar fi vrut să mănânce friptură del gâscă fără însă a o plăti. După o scurtă chibzuire cu ceialalţi, un găligan voinic cşi din grupa pungaşilor, se apropia da car, ridică pe ţăranca în braţe şi o luă la sănătoasă. Ţeranul, firesce, alerga după răpitorul nevestei sale. Demolontul acesta profitară ceialalţi pungaşi pentru a năvăli asupra cairului şi a-l jefui. Când ţeranul se întoarse cu femeia sa recucerită, gâscele şi boţii nu se mai vedeau nicâiri. A. f ».-Li * Manevrele rusesci în 1892. După o telegramă din Petersburg, în anul acesta manevrele rusesci vor ave loc la Moscva. Acelea vor avea o întindere cum nui au mai pomenit niciodată şi niciri până acum. Trupele aparţinătoare cercurilor militare din Petersburg şi Moscva vor opera în contracelor din cercurile militare Chiev şi Charkov. Pericolele hipnotismului. Se scrie din Paris cu data de 10 Ianuarie: Unui hipnotisor cunoscut, Dr. d’Angleville, ’i s’a întâmplat o aventură, care ar pute să-’i aducă mari neplăceri. Dr d’ Angleville da o şedință de hipnom la Bourget, lângă Paris. El făcuse diferite experienţe asupra spectatorilor, cari reuşiseră. Unul din asistenţi, numit Renaudt, un tiner foarte energic şi vesel, voi se fie şi el adormit. Dl d’Angleville îl adormi destul de resus şi îl puse să facă diferite lucruri prin sugestiune. Dar’când fu vorba să-’l deştepte, au mai putu reuşi. A trebuit să-’i dee se respire eter, dar’ totul a fost în zadar. Ieri seara, după patru lani şi opt da oare, încă dormia. El este într’o aproape complectă stare de catalepsie cu crişe nervoase de un caracter foarte periculos, care ’i pun vieaţa în pericol. * O evasiune îndrăsneaţă închisoarea din Posen a fost teatrul unei crime sângeroase. Inspectorul acestei închisori Eduard Frankowski intrând luni seara în celula arestatului Ioan Bissen, fu lovit de acesta din urmă cu un drug de fer peste cap şi muri fără a scoate nici un ţipet. Ucigaşul îmbrăca apoi uniforma omorîtului, își puse chipiul de