Tribuna, ianuarie-martie 1892 (Anul 9, nr. 13-74)

1892-01-17 / nr. 13

Fag. 50 ( TRIBUNA I Aici în acest cerc spiritul naţional de­mult a dormitat, căci n'a avut poate nime curagiul sau bărbăţia să-’l deştepte; de vr’o 2—3 ani încoace însă dându-se un avânt pu­ternic simţului naţional, s’a ridicat fonicul din cenuşe înălţându-se în sbor maiestos. Aproape 3000 de alegatori s’au umplut de un entusiasm ne mai­pomenit, dându-se material geniului naţiunii prin invocare la lupta electorală. Prin aceea, ca s’a candidat P. Truţa, măcar şi condiţionat, entusiasmul a ajuns la culme şi bărbaţii umpluţi de sfânta înfocare dimpreună cu poporul aşteptau gata şi cu nerăbdare d­uar în care pot să dove­dească, că n'a perit Românul. Din părţile cele mai depărtate ale Halmagiului pănă la Buteni şi pădurile Chisindiei răsună cuvân­tul: „Să trăească P. Truţa!“ Şi putem­iăcer că reuşirea candidatului a fost asigurată, când deodată rostink cuvântul: „Pasivitate !“ Mediul poporului, care a fost pănă la extrem încordat, dintr’odată că ah într’o dis­­gustare: „Rău a făcut Truţa că a repăşit, am rămas de rîs . . .'cea poporul, care nici acum nu înţelege, că e vorba de interesul tuturor Românilor şi nu numai de un cerc. Zadarnic ne silim a-’i lumina şi a-’i mângâia, ei ţin numai de ale lor Puţini se află în mijlocul lor, care înţelegând în urmă starea lucrurilor, s’au odi­hn­it aşteptând timpuri mai potrivite şi toată speranţa ’şi-au pus o în aşternerea memorandului cătră Tron. înaltul împărat va face dreptate, că el e bun cătră popoarele Sale...­ îşi ziceau mulţi. Sunt mulţi dintre inteligenţa cercului, care încă s’au disgustat, ei 4ic ■ Bun ar fi trebuit să candidăm, căci acum poporul zice, că candidatul nostru s’a temut că va cade şi altele . . şi acum văzănd, că toată preoţimea, cu protopopii, care mai înainte în­sufleţiţi erau, deodată 4’c: „Nu alegem, ră­­mânem acasă“, gândesc, „totuşi nu sânt ei aşa de tari, zadarnic îşi arată puterile şi că n’au frică“. — Prin aceste s’a periclitat încrederea ce a pus poporul în conducătorii sei presei şi am pus în cumpănă autoritatea noastră înaintea poporului, şi e temere, că ei de altă dată nu ne vor urma cu aşa însu­fleţire. Noi am ţinut poporul în suspans, dar­ animaţi, şi acum nu voesce să cuprindă, să creadă, că numai acest mijloc a fost salutar pentru interesele noastre generale naţionale. Unicul resultat bun se pare a fi, că prin aceea, că am reţinut poporul pănă după con­­ferenţa din Sibiiu, ’i am mântuit de corup­­ţiune, căci mulţi din ei n’au primit bani, car’ acum partidul guvernamental, neavând con­trar, nu se îngrijesce de mulţime, numai îm­parte bani cu grosul. Poporul cu toate aceste ar fi rămas, deşi nemângăiat, în pasivitate şi la noi, dacă o hidră nu ’şi-ar fi ridicat capul. Notarul din Şiria G. Sida, care s’a lă­­pădat şi de legea sa ortodoxă, ca să nu plă­tească cultul, la sfatul guvernamentalului Ta­­gányi, umblă în ruptul capului pe aici ca se­’şi facă partid, cugetând că va pute pescui în tulbure şi va câştigi mand­­ uşor. El can­didează cu program liberal, dar’ nu e spri­­jinit de comitat, ci numai pe ascuns de notari, pe care ’i a momit cu promisiunea, că interesele lor le va representa în dietă, câştigaţi de bătrâni, au căutat să trăească bine şi în larg din foloasele câştigate de ei. S-a lăţit astfel un spirit rău în oameni: ca patria să fie bună pentru a profita de ea, ca patriotismul să fie o meserie uşoară şi mult câştigătoare. Uşor se înţelege, că de la oameni că- zuţi în această stare sufletească egoistă şi imorală nu se poate aştepta nici o lu­crare pentru înaintarea culturii şi a literaturii naţionale. 3. Mai presus de toate acestea este o altă causa şi mai puternică, care a îm­pede­­cat şi împedecă încă foarte mult lucrarea noastră culturală şi literară. Aceasta este abusul trecut peste toate măsurile, care la noi se face cu crescerea tineretului român în şcoale din străinătate şi mai ales la Paris O socoteală greşită sau mai drept o lipsă de serioasă judecată a făcut pe oamenii de la noi să creadă, că toată valoarea dovedită de fruntaşii generaţiei bătrâne era datorită numai şi numai faptului, că unii din ei au studiat şi în străinătate şi mai ales la Paris. Din cauza aceasta atragerea naturală a Ro­mânilor către cultura franceză a căzut în exces, a devenit o pornire bolnavă, o mono­manie; şi cu cât mijloacele de călătorie se înlesniau şi în ţeara averile se înmulţiau, cu atâta crestea mai repede an cu an numărul tinerilor cari se trimeteau la Paris, imitându-se unii pe alţii. Povestea cu oile, cari una după alta se aruncă în prăpăstie. Această nenorocită pornire este causa principală a sterpiciunii noastre literare în ultimii 30 de ani, a dării înapoi a întregei lucrări culturale, care luase un atât de fru­mos avânt. Oamenii noştri n’au văzut, n’au înţeles­­ nu­’şi dau încă seamă cât de mărginit este Partisanu­lui sunt recrutaţi din partidul lui Truţa, care nu sunt mulţumiţi cu pasivitatea, dar’ sânt puţini şi căderea lui e sigură. Vom ved­e dar’ cum doi Români se întrec în lici­tare, jertfind interesele noastre naţionale spre ruşinea lor. Peste câteva zile 8° va vedè dară, că cum stăm cu simţământul naţional, câţi tră­dători va număra naţiunea, care fac gheşef­tari cu simţămintele, caracterul lor şi tesaurul cel mai scump al naţiunii. Se va dovedi în urmă, cum Românii în această ţeara pseudoconstituţională îşi pot exercita libera voe îa dreptul cel din urmă ce ni-a rămas încă pe papir­ă în dreptul de liberă alegere. D-leu să ne ferească de o nouă ruşina, şi să ajute causei noastre sfinte, să ne trimită mângâiere şi bărbăţie întru apărarea dreptu­rilor noastre naţionale. Despre resultatul alegerii voiu reveni! Omicron. Din Bacamezeu dl Laurenţiu Barzu ne adresează cu data de 13/25 ianuarie următoarea scrisoare: Referitor la corespondenţa trimisă din Făget şi publicată în preţuitul doar „Tribuna“ nrul 5 dela 8/20 Ianuarie, subsemnată de „Murăşanul“, Vă rog a da loc următoarelor declaraţiuni desluşitoare: In cercul pretorial al Birchişului şi în nemijlocită apropiere de Murăş este situată comuna Bacamezeu, având 150 m­e de case cu 700 de locuitori — toţi lucrători de pă­mânt.­­ Proprietatea lor este însă de tot ne­însemnată, abia face 150 jugăre catastrale, aşa încât 2/3 dintre locuitori erau cu totul lipsiţi de pământ şi exploataţi şi maltrataţi în modul cel mai barbar de diferiţi arendatori de ai pământului erarial. Deşi comuna a mai încercat­ mai de multe ori să capete în arendă acel pământ, totdeauna a fost înşelată prin ofertele speculanţilor. în vara anului trecut s'a întâmplat, că orarul a escris licitaţiune peste cele 317 jugăre de pământ pentru a se vinde de moşie din folosinţa cărora locuitorii abia să susţineau trebuind să dee din produs câte a/4 şi 3/5 aren­datorilor, car’ dînşii se alegeau cu oasele rupte. Conducătorii comunei sciind bine, că trecând acel pământ la străini, comuna va fi total ruinată, având să iee lumea în cap, — s’au pus pe lucru şi adunând banii pentru radiu s’a trimis o deputaţiune la Pesta spre a cere la înaltul minister acel pământ pe seama comunei din mână liberă fără licitaţiune. Nea­­vând nici un om de influenţă în Pesta, am fost siliţi a cere ajutorul deputatului din cerc, al domnului Harkányi, şi cu recomandaţiunea d-sale s’a promis acel pământ comunei poli­tice a se da din mână liberă, dar’ condiţionat, dacă va aproba şi comitatul cumpărarea din cestiune. Venind acasă am umblat pe la co­mitat ca să ni­ se aproabe cumpărarea pămân­tului; dar’ la comitat — fiindcă umblaseră şi alţii care ne descriseră în colorile cele mai negre, — am fost respinşi sub pretext, că comuna nu dispune de mijloace. Intrigile speculanţilor nu aveau margini şi străbătuseră chiar până la înaltul minister făcând oferte îndoit mai mari. O adevărată campanie se ajutorul ce-­l poate da înălţării culturii unei naţii crescerea tinerilor în ţeară străină, în şcoale străine, într’o cultură străină. La noi nu se vede şi nu se înţelege în­deajuns’ că cultura naţională, că literatura naţională numai în însăşi naţiunea se pot desvolta, că iubirea de patrie şi de neamul său numai în şcoala naţională poate cresce bine şi drept. Urmarea acestei porniri a fost, că cei mai mulţi dintre oamenii cu mijloace şi prin aceasta cu influenţă în stat nu mai erau inte­resaţi direct ca să se înbunătăţească şcoalele ţerii, pentru­ că copiii lor ’şi-’i trimeteau în şcoale străine. Şcolile naţionale au fost lăsate prea mult fără îndestulătoare îngrijire, pentru­ că în spiritul multora s’a înrădăcinat idea, că ele sânt trebuincioase numai pentru sărăcimea care nu-­şi poate trimite copiii în străinătate. Urmarea este, că în fiecare an avem sute, şi multe sute de tineri români, cari cresc departe de ţeara lor , prin Francia, Belgia, Elveţia, Germania, între străini, în ţeri cu alte stări culturale, cu alte deprinderi, cu alte trebuinţe, cu alte tendenţe şi idei decât ale Românilor. în astfel de condiţiuni îşi petrec foarte mulţi tineri români anii cei mai deli­caţi, anii în cari se formează omul pentru toată vieaţa, anii juneţei, între 18 şi 30 Cu mulţi este şi mai rău : sânt trimişi din ţeară de la vîrsta de 9, 10 ani, şi se întorc definitiv numai când au trecut de 25—30 ani. Aceşti tineri se întorc în ţeară mult înstrăinaţi de ea, şi sânt străini în mijlocu*,/*^ poporului lor, străini în ţeara lor. Ei înjşjţji. ţese astfel numărul mult prea mare Sfp stră­inilor neromânisaţi şi al înstrăinaţilor romani din vremile triste şi rele ale stăpânirii^r str^­ne peste ţeara Românilor. (^a/urma) prin foile maghiare în contra pornise noastră. Venind prin cerc deputatul dl Harkányi, poporul îngrijat de viitor, a eşit în massă, şi eu ca păstor a trebuit să mulţumesc bine­făcătorului nostru şi să-­l rog, ca să bine­­voeasc­ă a mijloci la înaltul minister, ca în vederea pedeeilor ce ni­ se pun dela comitat să se conceadă pământul nouă, locuitorilor, cu dreptul de a-’l parcela, ne mai având astfel comitatul nici un amestec. Astăzji, mulţumită lui Dumnezeu şi deputatului, căci s’a încheiat şi contractul între locuitori şi otai, şi terito­­rul comunei, respective al locuitorilor s’a mă­rit cu 317 jugăre. Statul a preferit a vinde pământul locuitorilor, car’ nu particularilor speculanţi, care oferiseră preţul duplu. Acum întreb pe dl corespondent, că fost-a consult a se acăţa chiar de mine, care am avut datorinţa sfântă de a căuta se asi­­gurez viitorul parochiei? Oare era mai bine dacă lăsam să treacă, ocasiunea prin ce­r mi-aş fi atras blăstămul turmei concretute. Mie ’mi-a fost dat să aleg între vieaţă şi moarte, şi care Român cu simţ adevărat ar fi privit cu ochi neudaţi, cum peste 100 de familii tre­buiau să iee lumea în cap. Oare nu este mai consult se ne întărim şi înmulţim ? E caracteristic, că pe când foaia ma­ghiară „Magyar Hírlap“ în unul seu de la 5 Decemvrie atacă guvernul, pentru­ că a pă­gubit visteria ţerii ven­ându-ne nouă pământul cu 28.000 fl., pe când alţii oferiseră 50 000 fl. Dl corespondent cunoasce bine împregiurările şi scie, că pentru­ ce trebuia să se întâmple astfel, şi totuşi se pune să ne dăscălească pe noi. Mă provoc şi întreb chiar pe dl cores­pondent, că are cunoscinţă, ca eu de 9 ani de când funcţionez ca preot să fi vânat după interese personale? Oare nu eram eu pe tot locul acolo unde era vorba de căuşele naţionale,­­ chiar înainte de venirea prin cerc a dlui deputat cu câteva luni? Dar’ care păstor nu-’şi pune sufletul pentru turmă ? Dl corespondent pentru răceala naţională ce domneste pe Murăş îşi descarcă veninul pe mine, — e posibil că pedecile multe ce le fă­ceau cei din cercul Făgetului vor fi disgus­­tat pe Murăşeni, care odinioară erau fala na­ţiunii, în speranţă, că se va fi lămurit causa, rămân cu toată stima : Laurenţiu Barzu, paroch gr.­or. Se vede, că părintele Barzu uită un singur lucru, că poporul român are să apere interese neasemănat mai înalte decât ar fi pretinsele interese locale ale celor 700 de suflete din comuna Baca­mezeu. Din Madierat ni­ se comunică cu data de 25 ianuare n., că candidatul de deputat dietal S. Taganyi a fost însoţit în excursiunile pe sate de dnii G. Case­a, învăţător în Pâncota, G. Turcu şi I. Morariu, preoţi în Ternova, Alexe Doboş şi Ioan Vincu, învăţători în Siria. Aceştia aveau misiunea de a tălmăci Românilor programul candidatului maghiar. Din Orăştie primim următorul Apel către alegătorii cercului electoral Orăştie: Conferenţa naţională ţinută în 20 şi 21 Ianuarie 1892 în Sibiiu a hotărît între altele, ca Românii să observe pasivitate absolută faţă cu alegerile dietale, în înţelesul acestei hotărîri nici un Român independent n’ar trebui să fee parte la alegerea de deputat, care va ave loc aici în Orăştie la 29 ianuarie 1892, pentru­ că dacă este vorba să ne vedem realitate dorinţele poporului român din această ţeară şi să ajungem bune ca cele presente, mai înainte de toate este de lipsă să aretăm concetăţenilor noştri maghiari şi saşi, că sântem destul de bărbaţi pentru a pune în lucrare ceea ce hotărîm. Aceasta este singura cale, care duce la isbândă. Deci să o urmăm resoluţi, cu mândrie naţională şi fără şovăire ! în acest scop cerem conlucrarea şi sprijinul fiecărui Ro­mân cinstit, fiecărui om de bune simţăminte româneşti. Nu vor lipsi nici de asta-dată presinar­ea celor dela putere, promisiunile fake­­ şi în­cercările de corupţiune, cine,­­este însă Ro­mân adevărat şi bărbat ,cinstit să respingă dela sine toate aceste-Tncercari, Vă rugăm,cu frăţească dragoste a observa absolvea pasivitate faţă cu alegerea din 29 Ianuarie şi a stărui ca alegătorii din comuna ^-Voastre încă să nu voteze pentru nici un, candidat străin de noi. ^■"^speranţă, că aşa veţi urma, rămânem cu frăţească salutare : Dr. Tin­cu m. p. ; Dr. Mihu m. p.; N. Popovici m. p.; A. P. Barcian m p.; P. Belei m. p. ; S. Corvin m. p.; George Baeiu m. p.; loan La­zar­oi­u m. p.; Nicolae Trif. m. p.; Irimie Boc­a m. p.; loan Andreescu m. p. întruniri electorale. Convocare. Subscrisul ca președintele clubului elec­toral din cercul Şimleul-Silvaniei am onoare a convoca pe toţi alegătorii români din acest cerc electoral pe 29 Ianuarie st. n. a. c. la 10 oare în localitatea mea, pentru comuni­carea cond­usului ce s’a adus prin conferenţa generală a partidului naţional român, ţinută în Sibiiu la 20 și 21 Ianuarie 1892. S i­m­­ eu­­-S i 1­v a n i­ei, la 25 Ianuarie 1892. Cu stimă, Simeon Orosu, advocat, ca președintele clubului electoral. CRONICĂ Curtea în doliu. După o telegramă din Viena, Maiestatea Sa împărăteasa­ Răgină Elisabeta a fost împedecată din causa durerilor reumatice de care sufere și a stării Archiducesei Maria Valeria a merge la München lângă patul mortuar al Augustei sale mame, ducesa L u d o v i c a. Se dice, că medicii au oprit-o să meargă și la îngro­păciune. — „ Wiener Abenpost“ scrie în frun­tea numărului seu dela 26 c.: „Preaînalta casă imperială a fost din nou lovită de o perdere foarte dureroasă, şi popoarele Aiutro-Ungariei grupate în durere şi bucu­rie cu iubire afectuoase în giurul Augustei lor Case domnitoare, vor simţi această lovi­tură grea a sorţii cu atât mai mult, deoare­ce se află încă sub impresiunea dureroasă a caşurilor de moarte, de care a fost cercetată în timpul din urmă Augusta familie impe­rială atât de des şi de întristător. * * I­n proces faimos. Alaltăieri s’a con­tinuat la tribunalul din Viena cu desbaterile faimosului proces al soţilor Schneider, care au asasinat mai multe servitoare. Ambii acu­­saţi tăgăduesc: bărbatul spune, că nevastă-sa a plănuit şi dus la îndeplinire toate omoru­rile, car’ aceasta spune şi ea, că nu stia nimic despre crimele ce săvîrşia bărbatul ei. S’au ascultat martorele Johanna Stoiber, Ana Gyu­­rics, Luisa Seif, Francisca Prakisch, Berta Suchinak, martorul Reuter şi Figerl. Toţi au depus în sarcina acuzaţilor. Archiducesa Maria Valeria, după­­cum se telegrafează din Viena, a născut la 27 c. dimineaţa o fetiţă. Mama şi fiica sunt deplin sănătoase. * Cei rătăciţi. Denunţăm opiniei pu­blice a Românilor pe următorii rătăciţi, care dau concurs Ungurilor pentru­ ca să tirani­­seze pe nemaghiari şi îndeosebi pe noi Ro­mânii : — Ştefan B­i­­­ţ­­­u, protopop în Baia­­m­are, pe care „Magyar Hírlap“ îl laudă în urma unei scrisori ce -i adresează şi prin care declară, că cu ocazia petrecerii acolo a ministrului Wekerle, dînsul nu s’a pronun­ţat pentru candidat român, nici n’a predica­­de pe amvon în interesul candidaturilor na­ţionale. — Avram Tincu din Orăştie a luat parte la tămbălăul arangeat da oposiţia ma­ghiară în onoarea candidatului Mariaffy. * Dela alegeri. Candidatul guverna­mental Izsák István din Gyöngyöspataj a făgăduit alegătorilor, că dacă îl vor vota, le va mântui ficiorii de miliţie. — La Balatonfüred a fost Dumi­necă noaptea o bătaie electorală numărul unu Abia gendarmeria a putut să-­i despartă pe înfocaţii patrioţi, cari s’au mai desmetecit, în arestul rece, până a doua d‘­Din Nagy-Sz .511­­5 s foile unguresci primesc scirea, că alăgătorii sânt atât de demoralisaţi, încât dau votul cu 50 cruceri. — La Dunavecse alaltăieri a fost o crâncenă bătaie între patrudeci­ şi­ optişti şi apponyi­şti. Mai mulţi alegători au fost greu răniţi. Intervenind gendarmii, combatanţi au putut fi despărţiţi. — La Ada candidat guvernamental este însuşi solgăbirăul, care a asediat comu­nele cu miliţie, încât nici un oposant nu poate întră în ele. — în Sas , alegătorii oposiţionalului Herczeg au spart, cu prăjinile steagurilor, la doi primari capetele. — La Udvard candidatul guverna­mental Boncz Feri dă câte opt fiorini de vet — pentru­ că are concurent pe 48 tistul Heckenast! — La Leve şi Holies s’au întâmplat turburări atât de mari, încât s’a cerut tri­miterea urgentă a trupelor. Deasemeni s’au trimis 800 soldaţi la Somlyó Vásár­hely, Szt.-Gothard şi Zala. * Prințul Carol de Hohenzollern dis­tins de Sultanul. Se telegrafează din Bu­­curesci cu data de 26 n.: După­ cum se ra­portează din Constantinopol, Duminecă a avut loc în onoarea prinţului Carol, fratele moş­tenitorului de tron român, un dineu, la care au luat parte ambasadorul german Rado­­witz şi trimisul român. După aceea s’a dat un concert. La intrarea Sultanului în sala de concert, era cât p’a ei se cadă victima unui accident grav. Un paravan ameninţa să cadă pe Sultanul. Prinţul Carol a prins însă paravanul. Sultanul povesti oaspeţilor sei această întâmplare şi a conferit prinţului medalia de salvare. Prinţul, care a primit şi marele cordon al Ordinului Osmanic, a pla­cat din Constantinopol ieri seara. Scrii diplomatice. Se telegrafează din Bucuresci cu data de 26­­. c. Trimi­sul belgian de până acum Hearicks a pre­sentat ieri regelui scrisorile sale de reche­mare și astăzi seara a plecat la noul său post în Constantinopol.­­ Trimisul englez Sir Drumon­d-Wol­ff, numit ambasador la Madrid, va presenta mâne regelui scrisoarea sa de rechemare. * v«. U­­­ .-- " * -Lucruri de vaga din conferen­ţa naţionala! Dl Nicolau Ivan, redactorul „Telegrafului Român“, se adresează „căt­re onoraţii alegători români“, cari ’i au încredin­ţat un m­andat de delegat la conferenţa naţ­io­­na­lă cu următoarele c­uvinte caraghioase : „Onorat din partea D-Voastre cu în­sărcinarea de a Vă represent­a ca delegat în conferenţa din 20/8 Ianuarie convoca­­tă aici în Sibiiu, îmi ţin de datorinţă a Vă r­­o­­tifica pe această cale, că nu­­mi-am p­r­e­­sentat credenţionalele la numita co­n­­f­erenţă, pentru­ că vederile mela de astă da­tă fiind cele expuse în „Telegraful Român“ n­r. 137 din anul trecut, cele din anii 1, 2 şi 3 din anul acesta şi în genere cele din nr. 118 anul 1890 expuse în programul meu când am primit redacţiunea de aniliuL îu­i era pes­te putinţă a mă declara solidar cu cond­usele ce se vor aduce de conferenţă şi aşa în in­teresul causei n’am voit ca eu să dau însă la spargerea solidarităţii în con­ferenţă, ci am preferit a nu aşa de onorificul mandat, cu care m’aţi însărcinat fără să­’l fi solicitat. Sibiiu, în 20/8 Ianuarie 1892. Cu toată stima. Nicolau Ivan, redactorul ziarului „Tel. Rom “ Nr. 13 Adecă dl Ivan, fiindcă „de astă dată“ are tocmai nisce vederi pe care le-a expus în programul „seu“, crede că conferenţa nu va aduce concluse după placul seu, şi astfel aduce o jertfă, când nu representa pe alegători ro­mâni, pentru­ că — „eu (Nicolae Ivan) nu voesc să sparg solidaritatea Românilor“! ! Nocrichenii stiau foarte bine ce fac, când au trimis la conferenţă pe acest om alături cu — Popa Galicul ! * Un director de bancă hoţ de cear­şafuri. Ceva caracteristic pentru stările de lucruri din Ungaria: fostul director de bancă Palásthy Ágoston, care a fost dat afara de la banca din Budapesta pentru furt, a ajuns acum să fie închis din pricină, că fură cear­șafuri de pe la băile din Budapesta. * Din Vatican. Se telegrafează din R­o­m­a cu data de 26 c.: Cardinalul Ledochowski a fost numit prefect al Propagandei, cardi­nalul Serafino Vanutelli secretar al bre­­vetei apostolice şi cardinalul Ricci secretar al petiţiunilor.* Pungaşi arestaţi. Din Monaco de scrie­­ cu data de 10 Ianuarie. Poliţia de aici a arestat ieri la Casino doi pick pokeţi (pungaşi de buzunare), dintre care unul a fost prins în flagrant delict de pungăşie la marchisul Pizzardi. După o lungă resistenţă aceşti in­divini au fost duşi la închisoare. Ei au fost recunoscuţi de către numiţii Best şi Kay din New-York; aveau la ei peste 30 000 franci în bilete engleze şi în monetă franceză. O pungăşie originală. Din Moscva se scrie: într'un mod original a fost jefuit aci un ţeran, care adusese în oraş un car cu gâsce. Deasupra carului trona ţeranca şi păzia marfa cu ochi de Argus, pe­ când ţe­ran­ul stetea în faţa carului şi se tocmia cu­­ muşteriul. încetul cu încetul se strînse o ceată de pungaşi, care ar fi vrut să mănânce friptură del gâscă fără însă a o plăti. După o scurtă chibzuire cu ceialalţi, un găligan voinic cşi din grupa pungaşilor, se apropia da car, ridică pe ţăranca în braţe şi o luă la sănătoasă. Ţeranul, firesce, alerga după răpitorul nevestei sale. De­­molo­ntul acesta profitară ceialalţi pungaşi pentru a năvăli asupra cairului şi a-­l jefui. Când ţeranul se întoarse cu femeia sa recucerită, gâscele şi boţii nu se mai vedeau nicâiri. A. f ».-Li * Manevrele rusesci în 1892. După o telegramă din Petersburg, în anul acesta manevrele rusesci vor ave loc la Moscva. Acelea vor avea o întindere cum nui a­u mai pomenit nici­odată şi nic­iri până acum. Trupele aparţinătoare cercurilor militare din Petersburg şi Moscva vor opera în contra­­celor din cercurile militare Chiev şi Charkov. Pericolele hipnotismului. Se scrie din Paris cu data de 10 Ianuarie: Unui hip­notisor cunoscut, Dr. d’Angleville, ’i­ s’a în­tâmplat o aventură, care ar pute să-’i aducă mari neplăceri. Dr d’ Angleville da o şedință de hipno­m la Bourget, lângă Paris. El fă­cuse diferite experienţe asupra spectatorilor, cari reuşiseră. Unul din asistenţi, numit Re­­naudt, un tiner foarte energic şi vesel, voi se fie şi el adormit. Dl d’Angleville îl adormi destul de resus şi îl puse să facă diferite lu­cruri prin­ sug­estiune. Dar’când fu vor­ba să-’l deştepte, au mai putu reuşi. A trebuit să-’i dee se respire eter, dar’ totul a fost în zadar. Ieri seara, după patru lani şi­ opt da oare, încă dormia. El este într’o aproape complectă stare de catalepsie cu crişe nervoase de un caracter foarte periculos, care ’i pun vieaţa î­n pericol. * O evasiune îndrăsneaţă închisoarea din Posen a fost teatrul unei crime sânge­roase. Inspectorul acestei închisori Eduard Frankowski intrând luni seara în celula are­statului Ioan Bissen, fu lovit de acesta din urmă cu un drug de fer peste cap şi muri fără a scoate nici un ţipet. Ucigaşul îmbrăca apoi uniforma omorîtului, își puse chipiul de

Next