Tribuna, aprilie-iunie 1900 (Anul 17, nr. 67-127)
1900-06-11 / nr. 115
Pag. 458 Sibiiu, Duminecă, Muraviev. De alaltăieri dimineață diplomația europeană are un mort mare. Contele Muraviev, ministrul de externe al Rusiei a răposat subit în Petersburg, în vechia-i boală de inimă. Tocmai acum, când evenimentele din depărtatul Orient pot să provoace complicaţiuni grave, Ţarul Nicolae II, perdu pe cel mai confident şi mai probat sfetnic. Contele Muraviev Nicolaevici s’a născut la 19 Aprilie 1845, e nepot de tată al faimosului Muraviev, »gâdele Varşoviei«, care suprimând cu grozavă crudelitate răscoala din 1862—64, trimisese Ţarului lapidarul raport »în Varşovia totul e în linişte«. »Liniştea« aceasta costase însă rîuri de sânge şi lacrămi. Nu numai cu bărbaţii, ci şi cu femeile şi copiii era crudei dictatorul. Pe femeile aristocrate le desbrăca şi bătea cu sbiciul în mijlocul piaţei, copilaşilor le scotea ochii, pentru ca astfel să stoarcă fasiuni dela mamele lor. însuşi mărturiseşte în memoriile sale 128 esecutări, 1836 osândiri la robie, 1427 deportări în Siberia, 345 asentări de pedeapsă, 1529 internări şi 4096 transcolonizări forţate. Dela acest Muraviev îşi are originea răposatul ministru rusesc, şi mirare că nepotul era de fire hotărît blândă, umanitară. El a sugerat Ţarului ideea conferenţei pentru pacea universală, el a conceput propunerea umanitară pentru pacea universală, adresată puterilor la 28 August 1898, în urma căreia s’a întrunit memorabila conferenţă de pace dela Haga. Nu a lui e vina, că planul seu ideal nu s’a putut realisa. Muravievşi-a făcut studiile la universitatea din Pultava şi la cea din Heidelberg, Intrând apoi pe cariera diplomatică. A fost secretar de legaţiune in Berlin, Carlsruhe, Paris, Stockholm şi Haga. La 1885 a fost numit consilier de legaţiune în Berlin, la 1893 consul în Copenhaga, de unde la 1897, după moartea subită a ministrului de esterne Lobanov-Rostowsky, a fost chemat la conducerea afacerilor în ministerul de esterne şi în urmă numit ministru. Ştiindu-se, că e agreat al Ţarevnei văduve, mare moscovită, şi mare naţionalist rus şi francezo fil el însuşi, diplomaţia privia cu oarecari temeri chemarea lui la conducerea celui mai important resort al politicei ruseşti. Temerile însă în scurt timp s-au schimbat în veneraţiune şi stimă înaltă faţă cu omul păcii. Drept, că a consolidat încă şi mai mult decât antecesorul seu legăturile de prietenie între Rusia şi Francia, dar totodată a calmat mult dorul de revanş al Franciei. A întreţinut relaţiuni cordiale cu toate puterile europene, cărora a ţinut să le dee espresie vădită prin vizitele făcute la Viena, Berlin şi Paris. Pe lângă trăsătura ideală, care îl caracterisează prin salevarea ideii pentru pacea universală, meritul de căpetenie al politicei sale e a se căuta în Asia. Avansurile considerabile, pe cari în anii din urmă și-a făcut imperiul rusesc în Asia (China) sânt a se ascrie, fără îndoială, politicei destoinice a lui Muraviev. FOIȚA „TRIBUNEI“. OII, DOAMNEI... Eroul, un nemernic ? ... Martirul, trădător ?... Oh, Doamne, nu vezi oare Picatu-ngrozitor ?... Picatul fără seamen, Ce-’l fac păgânii rei. Batjocorind chiar morţii Cei mai iubiţi ai tei ? /... Dar’ unde eşti, oh Doamne, Se-ţi aperi scumpii fii, Cari vecinie îţi jurară Credinţă — mii de mii ? /... E pacoste pe ţeară Şi jale şi picat... Oh, vino, Doamne, vino — Al păcii împărat.... Oh vino/ Şi la vameşi Cu farisei cu tot — Le spune-n glas puternic: „Şi rabd eu nu mai pot!*... Tu Doamne, turmei Tale Arată-i — că o ştii ... Revarsă pacea sfântă Pe teară şi pe fiii . Cu drept cuvânt moartea lui Muraviev este un eveniment politic de mare ponderositate, căci foarte adeseori sfatul sfetnicilor au împins pe domnitori la acte de urmări grave. Din Bucovina. Poziţia baronului Bourguignon se clătină. Cernăuţi, 20 iunie. Un proces al fondului de propinaţie, care la timpul său a făcut destulă sensaţie, va avă probabil nişte urmări politice de tot importante pentru noi Românii din Bucovina, poziţia baronului Bourguignon a devenit adecă de tot imposibilă prin decursul acestui proces, astfel că rechemarea lui de la postul de president al ţării va trebui să urmeze în cel mai scurt timp. Aceste împrejurări ne impun datorinţa de a desfăşura cetitorilor noştri în scurt întreagă chestia, în care baronul Bourguignon a jucat un rol atât de trist, angajându-se cu adversarii Románkor într-un fel, că nu se mai poate reîntoarce. Era vorba de arendarea dreptului de propinaţie din districtul Rădăuţului; oferta a fost presentată în toată regula în Boris şi a zăcut un timp de vre o 6 săptămâni în mânile baronului Bourguignon, care e şi presidentul »fondului de propinaţie«. După ce au consimţit şi membrii direcţiei acestui fond la arendarea oferită, s-a încheiat contractul formal. După încheierea contractului, se învoeşte un alt concurent, milionarul Barber, care avea dorinţa să facă mai bine el treaba aceasta, care oferă un câştig însemnat, în urma pertractărilor dlui Barber cu bar. Bourguignon, acest din urmă se lasă astfel influenţat, încât anulează contractul deja încheiat. Se înţelege că această procedură ridicolă şi nelegală, făcută sub presiunea dlui Barber, n’a putut să revoace contractul, care a fost deja perfect. Deci se decide baronul Bourguignon, ca president al fondului de propinaţie, să-’i facă un proces arendaşului, dlui Rudich, şi astfel să revoace contractul conform dorinţei milionarului Barber. Procesul a fost perdut, atât la tribunalul din Suceava, cât şi la curtea de apel din Lemberg. Nu încape aici să pertractăm amănunturile, cari au fost publicate în Februarie a. c. în ziarele locale şi cari revarsă o lumină foarte curioasă asupra procedurei suspecte a baronului Bourguignon și a sfetnicului seu Pompe. Această afacere e acum încheiată, însă urmările ei politice sunt foarte importante. Prin această afacere, baronul Bourguignon a devenit adecă un rob al partidului rutean, şi anume din causa următoare: transacţiunea între milionarul Barber şi baronul Bourguignon, a fost mijlocită prin deputatul Nicolae de Wassilko, conducătorul Rutenilor. Acesta îl are acum în mâna sa pe baronul Bourguignon; dacă şi ar voi poate acum Bourguignon să schimbe sistemul seu politic, se sisteze prigonirea Românilor şi să inaugureze o eră nouă, nu ar pură, căci deputatul Nicolae de Wassilko ar fi apoi în stare să dee imediat publicităţii toate secretele, cari le cunoaşte despre această afacere, neplăcute lui Bourguignon. Deci baronul Bourguignon e de tot dependent de la un partid politic şi astfel nu mai poate fi obiectiv, chiar dacă ar voi. Cu acest moment însă încetează să mai fie apt pentru postul unui guvernor într’o ţeară, care e locuită de mai multe naţionalităţi. Acum vom vede, dacă se identifică ministrul-president Korber cu baronul Bourguignon sau nu. Dacă poate ar fi fost până acum unilateral informat, prin mijlocirea guvernului local, atunci în acest caz guvernul central are ocasiunea să se informeze prin date de tot obiective, prin procesele verbale și prin depunerea martorilor în chestia despre care vorbim. Mai amintim, că fondul de propinaţie perde peste 20.000 de coroane numai pentru spesele de advocaţi în acest proces, intentat în mod atât de frivol spre hatîrul câtorva persoane. Vom vede ce se va întâmpla mai departe. Aici circulează două svonuri; pe deo parte se zice, că guvernul central aproabă prigonirea Românilor, şi pentru ca să salveze numaidecât posiţia lui Bourguignon vor urma în scurt timp lovituri noue în contra unor persoane marcante din societatea română, în acest caz posiţia deputaţilor români din Viena ca partid guvernamental ar deveni de tot imposibilă şi dacă ar continua să sprijinească guvernul, apoi ar urma desavoarea deputaţilor la alegerile viitoare. »*. Alţii zic însă, şi ne place deocamdată a crede la această soluţiune mai favorabilă, că baronul Bourguignon va fi trimis în pensie în luna lui Septemvrie şi că urmaşul lui va fi actualul ministru de agricultură, Giovanelli. Această soluţiune, revocarea baronului Bourguignon ar fi singură compatibilă cu simţul de dreptate publică. Un „Român tiner“. Eroul, un nemernic ? ... Martirul, trădător ? ... Dar’ unde eşti, oh Doamne. Si fi — resbunător ! !... Ascanio. ÎNAINTE DE BAL. De Enrico Castelnuovo. (Urmare). — Ei, în caşul acesta nu ştiu ce aş face. Dacă aş iubi-o, aş fi slab, mi-aş asculta dorinţele, însă nu tăgăduesc că aş înghiţi noduri amare văzând pe nevasta mea în braţele unuia sau într’ale altuia, fără să mai pun la socoteală ceea ce vine pe urmă. Orice dobitoc, care a dansat cu d-na, se crede îndatorat să aducă a doua zi cartea sa de visită în dublu exemplar, ca chitanţele, şi prostul de bărbat e silit să-şi schimbe cu dînsul cartea sa de visită, dând astfel învoire unei mulţimi de găgăuţi să-’i vie în casă, ca să-i curteze nevasta. D-na Marioli isbucni de rîs. — Ce mare moralist devii, cu cât îmbătrânești, și ce bărbat gelos o să fii! — Gelos!... Asta atîrnă. Dacă voiu iubi pe nevasta mea... Fii sinceră, d-nă Consulul japonez din Sanghai raportează, că Seymour a sosit la Peking şi corpului diplomatic nui s’a întâmplat nimic. Londra, 21 Iunie. Din Kanton se anunţă, că Li-Hung- Ciang, la insistenţa consulilor străini a abzis deocamdată a pleca la Peking şi a decis să rămână în Kanton, Londra, 21 Iunie. Contra-admiralul Bruce a depeşat din Cify, că trupele mixte ţincuprinse fortăreţele de la Taku şi vor cerea şi eliberarea oraşului Tien-Cin. Se aşteaptă noue trupe din Hongkong şi Waj-Hei- Waj. In Taku se crede, că în jurul Tien- Cin-ului e luptă în toate părțile. Stela, crezi d-ta că e cu putință amor fără gelosie ? — Nu, — răspunse dînsa după ce se gândi un moment — Insă gelosia nu trebue împinsă prea departe. — Și eu zic tot așa. Gelosia e ca sarea în bucate. Fără sare mâncarea n’are nici un gust, dar’ nu trebue să se pună prea multă... — In astă seară vorbești In aforisme. Dar’ să ne întoarcem la subiectul interesant... Programul d-tale conjugal e întunecos acum. — D-ta vrei să-’ți petreci pe socoteala mea, —■ esclama cavalerul Gualberti. — Ce program pot să am? E sigur cu toate astea, că nu voiu adopta sistemul acelora cari nu văd în marele număr de galanți, ce se învîrtesc în jurul nevestei lor, decât un fel de scăpare contra pericolelor mai mari... Cu atât mai mult că eu am oarecari păreri ale mele, în tot timpul acesta d-na Stela stătuse mereu în picioare la samovar. Acum ceaiul era făcut; turnă o ceaşcă lui Gualberti şi-’i zise: — Pune-’ţi d-ta însuţi zăhar şi fum şi spune şi ultimul d-tale paradox. Căci e ultimul. Sunt deja zece ore şi jumătate. — Nu mai da atenţiune la minut şi ascultă. Greşeala pe care o iert mai puţin unei femei este cochetăria. — Mare Dumnezeule, — esclama stăpâna de casă ridicând mânile spre cer. — Dacă zici asta, atunci o să-ți faci dușmani întreaga corporațiune. E lucru cunoscut că sântem toate cochete. Gualberti făcu o mișcare vie de protestare. — Nu e adevărat Cunosc una de esemplu... D-na Marioli îi făcu semn cu mâna să nu continue. — Se înțelege, sânt eu aceea... Gualberti, în seara asta ești original. Vezi să nu te îneci într'un păhar cu apă. — Jur că... — Hai, zi înainte !... în loc să-ți peri timpul cu ceremonii, esplică-te mai bine Așadar’ pentru d-ta cochetăria e un păcat de moarte. — Da, şi poate sânt nedrept, escesiv. Insă răsplătesc toate astea printr’un esces de indulgență la celelalte păcate. — O!... De esemplu? — De esemplu, eu compătimesc şi adeseori respectez pasiunea chiar şi nelegitimă. — Şi nu compătimeşti cochetăria? — Nu. Sensualitatea are în ea ceva neresponsabil; e o boală a sângelui, după cum patima e o boală, o nobilă boală a inimii. Sensualitatea și pasiunea sânt neapărat sincere. Cochetăria nu e decât un artificiu; e o pervertire a spiritului îndreptat spre scopuri urîte, e un joc crud care cu timpul stînge în suflet orice urmă de drăgălăşie. Femeia poate să facă jocul acesta ani îndelungaţi fără să cadă în laţurile ce întinde. Dar’ asta nu face nimic; ea este de o miie de ori mai coruptă, de o miie de ori mai condamnabilă decât aceea care a fost biruită de amor, oricare ar fi acest amor... — Așadară dacă ar esista o doamnă Gualberti, — zise d-na Stela cu ton glumeț. — Mi-ai ierta un amant, doi amanți... — Ce iute mai mergi d-ta!... Vezi, trebue să faci distincțiune. Când o femeie măritată are un amant, bărbatul e ofensat și cel ofensat nu caută așa mult la amănunte, nu consideră faptul în sine însuşi, ci paguba, ruşinea, ridicolul ce resultă pentru el din toate astea. E probabil, ca eu să fiu ca ceialalţi, se poate să alung de lângă mine pe femeia vinovată... pentru mine de douăori vinovată, însă nu cred că de o catastrofă de soiul acesta m’aş simţi umilit ca atunci când aş ave o femeie care să ţină în jurul ei o duzină de nătărăi şi să se învîrtească toată vieaţa sa pe lângă adulteriu, fără să cază niciodată în el. — Ai terminat? — Am terminat. — Ei bine, deşi sânt zece ore şi trei sferturi, vreau să-’ţi spun şi eu două vorbe. Inchipueşte-ţi că e cu neputinţă să nu protestez în numele sexului meu contra exageranţiunilor d-tale... Vrei încă o ceaşcă de ceaiu? Da, mulţumesc, răspunse Gualberti, a cărui dorinţă nu era alta decât să fie oprit. (Va urma). TRIBUNA Revistă esternă. Răscoala din China. Situaţia în China e neschimbată. Unele ştiri vestesc, că Seymour a sosit în Peking şi ambasadorilor nu li s’a întâmplat nimic. Altele vorbesc despre pregătirile, ce le fac puterile. Intre aceste este de considerat în locul prim Japonia şi Rusia. Japonia transpoartă armată considerabilă în Tu ciau, ca să-şi apere interesele în provinţa chineză Fu-Kien. Rusia are oaste număroasă aproape de graniţele Chinei, dar o transpoartă mereu soldaţi. Zilele aceste au trecut prin Bosfor vapoare ruseşti transportând 5000 de soldaţi la China. Germania asemenea se îngrijeşte să aibă forţe însemnate în China, spre care scop în Kiel se fac pregătiri febrile. Ştirile mai noue sunt următoarele: Jfritocella, 21 Iunie. Direcţiunea de aici a căilor ferate belgo-chineze a primit din Hongkok o depeşă, în care se zice, că răscoala Boxerilor esistă numai între Peking şi Tien-Cin. Spre sud de la acest ţinut e linişte. Tokio, 21 Iunie n. 11/24 Iunie 1900 Nr. 115 Din toată lumea. Din Africa-»adi&. »Daily Telegraph« e informat din Pretoria, că între Englezi şi trupele lui Botha e un armistiţiu de 5 zile, deşi nu formal încheiat. Se zice, că Roberts zilele aceste va păşi de nou şi energic. * Din Italia. Cu formarea cabinetului a fost încredinţat Saracco, dar’ el dă de mari greutăţi. E greu cu deosebire cu portofoliul de esterne; se zice, că Saracco ’i-ar fi oferit lui Crispi. * Din Spania, în districtul Madridului au fost suspendate toate drepturile asigurate în constituție. Causa este starea socială anormală. Ordinul de suspensiune a apărut în foaia oficială. * Turcia pi Grecia. Un consiliu ministerial turcesc a decis, că faţă de Grecia se va aplica la vamă tarifa diferenţială. Agentul diplomatic al Greciei a protestat contra acestei măsuri. Creaarea sati. Sibiu, 23 Iunie n. 1900. Memento. 24 Iunie. Desp. Bistriţa al »Asociaţiunii«, adunare cereuală în Bistriţa. — Concert în Bistriţa. — Adunarea generală a »Reuniunii meseriaşilor români din Sibiiu«. — Adunarea gen. în Cernăuţi a societăţii pentru literatura şi cultura română din Bucovina. 25 Iunie : Despărţământul Abrud-Câmpeni al »Asociaţiunii«, ad. gen. în Abrud. * „Tribuna Literară“ adaosă ca suplement la numărul de azi al »Tribunei« are următorul sumar: Din inimă, poesii, de I. Scurtu. — Nicolae Bălcescu, de M. Străjan (articol reprodus din »Enciclopedia Română«). — Fericire şi pustiu, poesie, de I. Scurtu. — Pentru ce s'a călugărit ? şi înşelăciunea optică, de Irina. — Felurimi: Femeile în Anglia şi Societăţile secrete în China. — Archiducele Iosif în 26 Iunie va sosi la Lugoj, ca să inspecteze honvezimea de acolo. Pe timpul petrecerii în Lugoj va ave cuartir la episcopul Dr. Demetriu Radu. * 1 Laurian Emiliu Crasiovan, elev în a V-a d. la gimnasiul din Blaj, a răposat Duminecă (17 Iunie n.) la casa părintească în Babşa, în etate de 17 ani. înmormântarea ei s’a făcut Marţi (19 iunie n.) în cimiterul comun din Babşa, îi deplâng perderea prea timpurie părinţii Vasilie Crasiovan, preot, cu soţie-sa Iuliana n. Morariu, surorile Livia şi Elisaveta, eleve la şcoala de fete din Blaj, moşul Demetriu Morariu, preot în Secaşiu, cu soţie-sa Versavia n. Mateiu, bunica Ecaterina Crasiovan n. Borlovan, şi alte număroase rudenii. Carolina Popovici. Petru Popovici în numele seu, al fiicei sale Eugenia şi al număroaselor rudenii aduce cu inima frântă de durere la cunoştinţă trecerea din vieaţă a mult iubitei şi neuitatei sale soţii, resp. mame Carolina n. Mladin, răposată după lungi şi grele , suferinţe la 1 oră p. m. în 21 Iunie n. c. Rămăşiţele pământeşti ale defunctei s’au aşezat spre vecinică odihnă azi (23 Iunie) la 3 ore după ameazi, conform ritului gr.-or. român, în cimiterul din Maria-Radna. Esamenele de cualficaţiune învăţătoreşti. Joi s’au început esamenele de cualificaţiune învăţătoreşti în seminarul »Andreian« din loc. Admişi au fost 61 candidaţi. Comisariu, din partea consistorului archidiecesan este esmis asesorul consistorial Mateiu Voileanu, care din partea guvernului inspectorul reg. ing. de școale din acest comitat Dr. Gavriil Unter. * „Porumbăceana“, cassă de economii, societate pe acţii în Porumbaculinferior, convoacă pe subscriitorii de acţii la adunarea generală constituantă, care se va ţină în Porumbacul-inferior, la 12 Iulie st. n.* Adunarea „Astrei“ la dat nou. Până acum adunările generale ale »Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român« se ţineau la Sf. Măria-mare (15 August v.). în anul acesta s’a Introdus o schimbare. Adunarea din ăst-an, dela Mehadia (Băile Herculane) nu se va ţină la datul obicinuit, ci la 9 şi 10 Septemvrie st. n. Gausa pentru care »Asociaţiunea« de astă-dată se abate dela datina veche, e împrejurarea, că la Sf. Măria mare multe biserici din Banat îşi au sărbătoarea hramului, când se fac petrecerile numite »Rugă« (nedee), dela cari parochienii nu bucuros lipsesc. Din prilejul adunării dela Mehadia se vor face escursiuni la Porţile-de-fer şi la strîmtorile Cazanului. Cât pentru petrecerea la Băile Herculane, direcţiunea băilor la intrevenirea primsecretarului »Asociaţiunii«, a dlui Dr. C. Diaconovich, a acordat o reducere de 50°/0 la chiria camerelor şi de 25°/» la preţul bucatelor în trei restaurante. Totodată, pentru a se face cât mai mari înlesniri oaspeţilor cari vor dori să participe la această adunare, comitetul »Asociaţiunii« a cerut dela ministrul de comerciu reducerea taxelor de călătorie. Resultatul acestei cereri până acum nu se ştie. Casina română din Orăştie va ţină mâne la 8 ore după ameazi adunare generală constituantă în localul propriu. Concert românesc în Oradeamare. Nicolae Firu, ales în toamna trecută înveţător gr.-or. în Oradea-mare, a format cu tinerii meseriaşi români un cor, care a cântat de mai multe ori în biserică, car’ Dumineca trecută — cum aflăm din »Familia« — a dat un concert în sala dela hotelul »Arborele verde« în folosul înfiinţării unui fond pentru ajutorarea meseriaşilor lipsiţi. Cum stăruinţa dlui Firu este atât de salutară, clasa inteligentă şi-a dat tot concursul, sprijinind întreprinderea şi presentându se în număr frumos. Au fost aplaudate toate piesele, dintre cari unele»De când mândrul« şi »Stăncuţa«) au fost bisate. * Post de medic. De la pretura din Roşia-montană este escris concurs la postul de medic secundar în Roşia-montană. Dotaţie 1100 cor. salar, 240 cor. pentru ţinerea unui cal, 120 cor. relut de cuartir, 400 cor. adaos, şi drept de pensie. Termin de concurs 7 Iulie. Detailuri în inseratul de pe pagina a treia.* Nou doctor juris. Ioan Margitta, absolvent al facultății juridice de la universitatea din Cluj, la 20 Iunie a făcut cu frumos succes ultimul riguros pentru doctoratul în științele juridice. * Răsbunare contra uşurarului. In comuna ungurească Letenye locuitorul Stolcz József era adevărată lipitoarea satului. Multe familii au ajuns peritoare de foame din causa uşurăriei lui, se şi temeau toţi de împrumuturile de la Stolcz, dar omul sărac adeseori e silit să se ajute cum poate, mulţi au