Unirea, iunie 1973 (Anul 6, nr. 1638-1663)

1973-06-08 / nr. 1644

I ANUL VI, NR. 16441 VINERI, 8 IUNIE 1973: 4 PAGINI, 30 BANI în dezbaterea plenarei Comitetului comunal de partid Teiuș EXECUTAREA INI BUNI CON­DITIUNII A TUTU­R­ROR LUCRURILOR AGRICOLE Ieri, activul de partid din co­muna Teiuș a analizat, în cadrul unei plenare, modul în care or­ganele și organizațiile de partid, Consiliul popular comunal și con­siliile de conducere ale coope­rativelor agricole de producție din Teiuș și Că­pud s-au preo­cupat de inițierea unor acțiuni menite să asigure executarea în­­ condiții optime și de calitate a lucrărilor agricole de sezon, în­deosebi de întreținere­a culturi­lor, precum și de pregătirea, sub toate aspectele, a campaniei a­­gricole de vară. șur La plenară a participat tovară­George Homoștean, prim­secretar al Comitetului județean Alba al P­C.R., președintele Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean. In cadrul dezbaterilor care au avut loc s-a făcut o analiză exi­gentă asupra modului în organele locale de partid și care de stat, organizațiile de partid din cele două C.A.P.-uri și secția de mecanizare care deservește uni­tățile respective, precum și con­siliile de conducere au acționat pentru mobilizarea masivă a co­muniștilor, a tuturor cooperatori­lor și mecanizatorilor la executa­rea lucrărilor de întreținere a culturilor. In dezbateri vorbi­torii au subliniat atît re­zultatele bune obținute în a­­ceastă privință cit și direcțiile în care va trebui acționat în con­tinuare pentru asigurarea suc­cesului lucrărilor în toate sec­toarele de activitate. Astfel,la C.A.P. Teiuș s-a încheiat prașila a doua pe întreaga suprafață (70 ha.) cul­tivată cu sfeclă de zahăr, iar la porumb s-a început prașila a doua, lucrare efectuată pe mai mult de 50 ha. S-au efectuat, de asemenea,­­ lucrările necesare pe cele 35 ha. cultivate cu tutun. O atenție deosebită s-a acordat în dezbateri și problemelor le­gate de recoltatul furajelor, evi­­dențiindu-se faptul că numai la C.A.P. Teiuș au fost recoltate și însilozate pînă în prezent peste 400 tone secară masă verde, tri­foi și lucernă. Referitor la pregătirea cam­paniei agricole de vară în dez­bateri s-a relevat printre altele, că, în perioada în care timpul nu a permis efectuarea lucrărilor din cîmp, cooperatorii au parti­cipat la amenajarea și dezinfec­tarea spațiilor în care va fi de­pozitată noua recoltă. Totodată s-a insistat asupra necesității in­tensificării reparațiilor la ma­șinile care vor lucra în campa­nia de vară, în acest sens fiind făcute mai multe propuneri. Ple­nara a adoptat apoi un plan de măsuri. In încheiere a luat cuvîntul tovarășul George Homoștean. A­preciind rezultatele obținute pînă în prezent în efectuarea lucră­rilor de întreținere precum din celelalte sectoare de activi­și­tate în agricultura comunei, vorbitorul a subliniat sarcinile imediate ce stau în fața Comite­tului comunal de partid și a Con­siliului popular a organizațiilor de partid și comuniștilor, a tu­turor cooperatorilor și mecaniza­torilor de aici. Tovarășul George Homoștean, a arătat că în urmă­toarele două-trei zile trebuie să fie intensificat ritmul lucrărilor în așa fel incit să se asigure în­cheierea lucrărilor de întreținere a culturilor aferente acestei perioade, un accent deosebit pu­­nîndu-se pe cele din legumicul­tura și de la cultura tutunului. Referindu-se apoi la lucrările de recoltare a furajelor, vorbitorul a relevat necesitatea executării lor operative și a valorificării tuturor terenurilor de pe care se poate obține un surplus de fu­raje. Tovarășul George Homoș­tean s-a referit apoi la atenția pe care factorii răspunzători de la nivelul comunei trebuie să o acorde executării unor lucrări de îmbunătățiri funciare, de îndi­guiri și combatere a excesului de umiditate și a dat prețioase indicații în legătură cu pregăti­rea și desfășurarea în­­ bune condițiuni a campaniei agricole de vară. adrian Oțoiu, membru în biroul Comitetului comunal de partid Teiuș I.M.M.N. Zlatna. Instalații pentru desprățuitul gazelor din secția metalurgică. I BUCORIA DE A IUDAICI! ! Constructorii de la Șantie­rul 1 al I.J.C.M.-ului Alba pregătesc în cinstea lui 23 August realizări de bulevardul Transilvaniei seamă: din cartierul „Cetate" al orașului Alba Iulia va fi întregit cu încă două blocuri cuprinzînd noi spații de locuit și comer­ciale. Printre cei de-aici, care, prin munca și entuziasmul lor de zi cu zi, fac posibile aceste succese, se numără și maistrul constructor Ilie Anghelin, sau cum îi mai spun mulți pe șantier „nea Anghelini". — Șeful de lot, tovarășul Florin Man«i, l-a recoman­dat ca pe unul din cei mai buni meșteri ai șantierului- Sînteți recunoscut aici pentru competența dv. profesională, dar mai ales pentru „pedago­gia" dv. deosebită, pentru armonia pe care ați realizat-o în colectivul de muncă. Care sînt „secretele" acestor reu­șite în muncă și, în cu oamenii pe­­ care-i relațiile îndru­mați? — De fapt, ele se îmbină, se condiționează reciproc. Iar de văzut se văd în rezul­tatele obținute în­ muncă. Care sunt „secretele"? Nu cred că sunt așa de secrete... Toți constructorii le știu, sau ar trebui să le știe. Două, cred, sînt mai importante. In primul rînd, organizarea lo­cului de muncă. Pentru că aici se ivește „durerea", de cele mai multe ori. Ca să știe oamenii ce­­ au de făcut, în fiecare seară, după termina­rea zilei de lucru, •'••••'n cîte o scurtă consfătuire , șefii de echipe. Se discută sarcini­le de a doua zi, în amănunt, la formații de lucru de 4-5 oameni, așa că dimineața fie­care muncitor își cunoaște precis sarcinile. Tot la acest prim „secret" intră și aprovi­zionarea cu materiale. Al doilea „secret" ar fi relațiile existente între oamenii colec­tivului nostru de muncă. Tre­buie să respecți omul și să-l ajuți. Nimic mai mult decit atît. Dacă îl respecți și îl OAMENI ȘI CONȘTIINȚE IN ACȚIUNE ajuți, omul te simte aproape și-ți răspunde la fel. — Lucrați de multă vreme pe șantiere, meștere? — Cam de demult ... Se împlinesc, acum în '73, exact douăzeci de ani de cînd am apucat pe șantier. Mă gîndesc că acum, ajuns meșter-zidar, m-aș putea și eu mîndri că asta a fost meseria pe care am visat-o de mic .. ■ Dar era în '49. In tară era așa cum era, ruinele războiului, greu­tăți. Eram un băiat sărac de la țara, mergeam pe cinci­sprezece, ani cînd am plecat și eu în lume. Mai mulți copii la părinți, nevoi multe. Ha­bar n-aveam de lumea asta. Am început-o, așa­dar,­ ca dulgher, la construcții C.F.R. mai mult reparații, eu voiam ziduri serioase, schele „ca la carte". Nu mi-a plăcut. „Te duci „ numai pentru o lună", mi-au spus. Și lună s-a făcut .. . Tîrziu numai, am a­­pucat să fac zidărie ca lumea. — Spuneați că ați ajuns ca meseria de zidar să vă pară cea­ mai frumoasă. Puteți spu­ne de ce vă place? — Sunt multe lucruri pentru care meseria asta, a zidului mi se pare frumoasă. In primul rînd, e o muncă ce te poate face mulțumit pentru simplul fapt că se vede. Și-apoi un bloc nu e așa, ca o hîrtie, pe care azi o ai, mîine o rupi sau o pierzi, poimîne nu-ți mai trebuie. Un zid, o dată ce l-ai făcut, trăiește dacă se poate spune, umăr la umăr cu tine, stă cu tine în viață, poți să-l arăți la toți, „uite, asta am făcut eu, aici eram în mai, aic­i în aprilie". Zidul tău­ trăiește și după ce tu nu mai ești, ai în el ceva sigur care rămîne de tine și după tine. Și­ apoi mai e încă un lucru minunat în această me­serie. A face­ casă omului. Pen­tru asta trebuie să ai mină... „Trebuie să ai suflet”, dac-ar fi zis, ar fi fost și mai adevărat încă. Căci acolo unde, ca orice pe lume, zidul crește anevoie, cu trudă, ca t> zi, ca un om, ca o floare, acolo unde neînvins, omul urcă la cer pe cărămizi pen­tru un alt om, bucuria de a lucra în secetă ori în noroi, pentru a-i face altuia umbră și covor, această bucurie tre­buie să o ai mai mult ca oriunde. Pentru meșterul­ zidar Ilie Anghelin, acesta este, pînă la urmă, „secretul" care adună toate tainele: bucuria de a munci. loan MARINI 1 865 000 LEI PESTE!. PREVEDERI Antrenat în entuziasta în­trecere, colectivul Fabricii de industrie locală Abrud rapor­tează însemnate succese în timpul scurs de la începutul anului pînă acum. Astfel, pla­nul la producția globală pe cinci luni a fost depășit cu 1 865 000 lei, iar in producția marfă s-au obținut, la fel, peste prevederi, 1 196 000 lei. Printre muncitorii care și-au adus din plin contribuția la aceste însemnate succese, se numără țesătoarele Elvira Danciu, Olimpia Roșea, Maria F. Băbuț, muncitorii Octavian Șuluț, Gheorghe Vesa, Vasile Nicoară, Ion Ciocan, Narița, Petricele Vasile, Petru de la secția mobilă­ binale, pre­cum și muncitoarele Leach, Dorica Narița și Salvina Eu­genia Avram, de la secția conserve-fructe. Aspect de muncă de la Fa­brica „Sebeșul" din Sebeș. niwfi ADUNARE OMACIALA CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 40 DE ANI DE LA CONSTITUIREA COMITE­TULUI NATIONAL ANTIFASCIST DIN ROMANIA Cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la constituirea Comitetului Național Antifascist din România, organizație de masă a cărei acti­vitate se înscrie ca un moment re­marcabil în șirul acțiunilor ini­țiate și conduse de partidul co­munist pentru mobilizarea mai largi mase de oameni celor în lupta împotriva fascismului, pen­tru apărarea democrației și inde­pendenței naționale, joi a avut loc la Muzeul de istorie a parti­dului comunist, a mișcării revolu­ționare și democratice din Româ­nia, o adunare omagială. In prezidiul adunării au luat loc prof. dr. doc. Mihnea Gheor­­ghiu, președintele Academiei de științe sociale și politice, Ion Popescu-Puțuri, directorul Institu­tului de studii istorice și social­­politice, Nicolae Gum­ă, președin­tele Comitetului foștilor luptători antifasciști, Gheorghe Petrescu, vicepreședinte al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R., Gheorghe Stoica, secretar al C.C. al U.T.C., Nico­lae Matei, secretar al Comitetu­lui municipal de partid București, Ladislau Banyai, vicepreședinte al Academiei de științe sociale și politice, acad. nescu-Iași, acad. Petre Constanti- Iorgu Iordan, prof. univ. Tudor Bugnariu, mem­bru corespondent al academiei, Scarlat Calimachi, Matei Socor, Cicerone Teodorescu, Maria Țiu­­lescu, foști membri ai Comitetului Național Antifascist. Au participat reprezentanți ai unor­­ instituții centrale, oameni de artă, știință și cultură, activiști de partid și de stat, oameni ai muncii din întreprinderile și in­stituțiile bucureștene. Luînd cuvîntul, Petre Constan­­tinescu-Iași a evocat acțiunile în­treprinse sub conducerea partidu­lui comunist pentru bararea dru­mului fascismului în România. Deși în adîncă ilegalitate, parti­dul a organizat o vastă acțiune pentru crearea unui Comitet Na­țional Antifascist, a unor comite­te regionale și locale în toate ju­dețele, precum și a unui comitet al tinerilor și al femeilor. In cadrul comitetului, s-a făcut remarcat, prin combativitatea sa revoluționară, prin patriotismul său fierbinte, și tînărul muncitor în vîrstă de 16 ani, Ceaușescu, desemnat de Nicolae condu­cerea P.C.R. în calitate de repre­zentant al tineretului muncitor bucureștean. Vorbitorul s-a refe­rit, în continuare, la marile de­monstrații în care masele popu­lare, în frunte cu comuniștii, au dat expresie stării de spirit anti­fasciste, precum și la o serie de acțiuni la care a participat, atît pe plan intern, cit și extern, ală­turi de alți antifasciști români. La rîndul său, acad. Iorgu Ior­dan a vorbit despre activitatea antifascistă desfășurată de cadre­le universității și studenții din Iași, relevînd o serie de acțiuni la care au participat u­­niversitarii ieșeni, solidaritatea lor cu acțiunile pe plan interna­țional pentru pace, împotriva hit­­lerismului care amenința liberta­tea și demnitatea umană. In uriașele eforturi de a risipi negurile sumbre ale­ anilor 1932- 1933, în ofensiva antirăzboinică și antifascistă declanșată atunci în țara noastră — a subliniat în cuvîntul său Cicerone Teodores­cu —, rolul decisiv a aparținut ideilor multiplu directoare și ac­țiunilor Partidului minuțios organizate ale Comunist Român. E locul să ne amintim — și e în adevăr un fapt cu care ne putem mîndri astăzi —, a continuat a­­cesta, că în însuși centrul acti­vității antifasciste de la primele ei începuturi aflăm o prezență extrem de tînără, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, afirmîndu-și de pe atunci, în numele său, al U.T.C.-ului și al tineretului de­mocratic, viguroasa conștiință muncitorească, elanul și intransi­gența crezului său militant, fer­mitatea, limpezimea și dinamis­mul viziunii sale constant­­ revo­luționare. Matei Socor a relevat în cuvîntul său mobilizarea largă a tuturor forțelor progresiste, lup­ta lor împotriva pericolului fascist. In țara noastră, la această mo­bilizare, un rol primordial l-a avut partidul comunist, forța po­litică cea mai înaintată, care a sesizat de la bun început peri­colul fascismului. In continuare, vorbitorul s-a referit la rolul presei progresiste în organizarea frontului antifascist, în coordona­rea acțiunilor acestuia de demas­care și înfierare a fascismului, precum și la acțiunile comitete­lor antifasciste ale tineretului, înființarea, acum patruzeci de ani, a Comitetului Național An­tifascist din România, din iniția­tiva Partidului Comunist Român, și activitatea desfășurată de a­­ceastă organizație sub conduce­rea sa au avut consecințe favo­rabile deosebite atît pentru lupta poporului român și a naționali­tăților conlocuitoare pentru de­mocrație, pace și și pentru activitatea socialism, cu­ partidului însuși — a spus Tudor Bugna­riu. El s-a referit apoi la lupta dusă de comuniști și de antifasciști împotriva dicta­turii regale, a înfeudării Româ­niei celui de-al III-lea Reich, îm­potriva Dictatului de la Viena, a dictaturii militaro-fasciste și a antrenării României în războiul antisovietic, pentru dictaturii antonesciene, răsturnarea pentru izbînda insurecției naționale an­tifasciste armate, inițiată, orga­nizată și condusă de partidul nostru comunist. Luînd cuvîntul, în încheierea a­­dunării, după ce a amintit scopu­rile și obiectivele Comitetului, Ion Popescu-Puțuri a relevat făptui că, prin intermediul acestei organiza­ții de masă legale, partidul co­munist a reușit să unească în ju­rul său forțele înaintate ale na­țiunii noastre în lupta împotriva fascismului, dușmanul cel mai în­verșunat al umanității, al progre­sului, libertății și păcii, al inde­pendenței și suveranității popoa­relor. Evidențiind larga adeziune la a­­ceastă organizație, el a subliniat faptul că formarea și acțiunile Co­mitetului Național Antifascist au prilejuit, totodată, evidențierea unor semnificative momente din bogata biografie revoluționară a tovarășului Nicolae Ceaușescu, care, prin energia și tenacitatea-i cunoscute, prin clarviziunea cu care a desprins primejdiile ce le genera fascismul, s-a impus prin­­tr-o activitate susținută în cadrul acestei cuprinzătoare organizații de masă create și îndrumate de Partidul Comunist Român. In continuare, vorbitorul s-a referit la rolul activ jucat de Co­mitetul National Antifascist în cadrul luptei antifasciste din în­treaga lume, la rezultatele fruc­tuoase obținute pe plan intern, care aveau să stea, în anii urmă­tori, la temelia activității P.C.R. pentru făurirea frontului popular antifascist, pentru înfăptuirea in­surecției naționale din 1944, organizată și condusă august de P.C.R. Timpul scurs de la insurecția de acum aproape trei decenii jalonat în istoria poporului nos­a­tru drumul glorios al unei națiuni, care, stăpînă pe destinele ei și avînd ca far călăuzitor Partidul Comunist Român, a obținut suc­cese răsunătoare în toate domeni­ile de activitate, cu rezultanta majoră pe care azi o trăim cu toții — edificarea societății so­cialiste multilateral dezvoltate. ★ O + In aceeași zi, la Muzeul de is­torie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și demo­cratice din România a fost deschi­să expoziția omagială „Mișcarea antifascistă din România”. Documentele reunite în expozi­ție evocă puternicele tradiții ale luptei antifasciste în țara noastră, caracterul ei de masă, eroismul forțelor patriotice progresiste, în frunte cu partidul comunist, care s-au ridicat împotriva fascismului, pentru libertate, democrație și independența patriei. Sunt pre­zentate, prin intermediul mărturiilor epocii, marile bătălii de clasă ale ceferiștilor și petroliștilor din ia­nuarie 1933, conduse de partid, care s-au înscris, printre primele acțiuni antifasciste ale proletariatului internațio­nal. în cadrul expoziției sunt puse în lumină documentele elaborate de partid, care cheamă largi populare să formeze masele un front unic pentru apărarea liber­tăților democratice, independenței și suveranității naționale, precum și apelul împotriva războiului, semnat de personalități ale vieții cultural-științifice, prin care se înfierau intențiile de agresiune împotriva Uniunii Sovietice. Expoziția înfățișează, în conti­nuare, constituirea,­ în 1933, la iii­, (Continuare în pag. a IV-a). CAND V A VIZITAT ULTIMA DATĂ ECHIPA DE CONTROL OBȘTESC ? In orașul Cîmpeni funcționea­ză 29 de echipe de control ob­ștesc alcătuite din 103 membri. După cum rezultă din actele exis­tente la Consiliul popular orășe­nesc, ele au fost împărțite astfel ca să poată fi cuprinse toate uni­tățile economice din oraș. In­tr-un interval de circa unspre­zece luni de la constituirea lor, au efectuat 180 de controale și, așa după cum am fost informați, observațiilor Și propunerilor­­ făcute și, s-a dat in marea lor majoritate curs, fapt ce a dus la înlăturarea multor deficiente din activitatea unităților. Ceea ce este un­ lucru bun. Dar așa după cine am putut constata cu prilejul unui raid efectuat în ziua de 24 mai, in orașul res­pectiv, în activitatea echipelor de control obștesc respective au existat și o seamă de neajun­suri care au permis perpetuarea unor deficiențe, îndeosebi în unități comerciale. Iată însă faptele : însoțiți de tovarășul Ioan Bota, inspector comercial de stat, facem primul popas la ma­gazinul cu articole de menaj. Ora H:40, deci în timpul pro­gramului. Ușa eră închisă. Ges­tionara. Ana Giurgiu, împreună cu vînzătoarea, primea marfă. — De ce în timpul programu­lui ? — Acum am primit marfa, ne răspunde­­ gestionara. Camionul a venit fără însoțitorii care au sarcina să-l descarce așa că a trebuit să închid unitatea. Stau cu banii în mină ca să plătesc, din propriul buzunar, două aju­toare ocazionale. Numai noi două nu am fi răzbit să descăr­căm marfa. — Unde sunt oamenii pentru descărcarea mărfii?, plătiți îl întrebăm pe Dumitru Petruța,­­șoferul autocamionului. — Nu știu. Probabil că au fost trimiși în altă parte. — întotdeauna plecați la drum fără ajutoare? — Aproape întotdeauna. Solicităm registrul de îndru­mare și control al echipelor de control obștesc. Ultima consem­nare este făcută în data de 29 ianuarie a.c. Unitatea a mai fost vizitată o dată în acest an, la începutul lunii ianuarie. — Din 29 ianuarie v-a mai vi­zitat vreo echipă? — Nu, nici una, ne răspunde gestionara. Ne uităm la registrul unde sunt notate controalele inspectorului comercial de stat. Acolo, ultimul control purta data de 9 mai a.c. Printre altele s-a constatat că nu sunt afișate prețurile la mărfuri, înseamnă că n-ar fi fost de prisos vizitele echipelor, că observațiile lor ar fi fost nece­sare-Și la magazinul cultural-spor­­tiv a trebuit să facem apel la memoria gestionarului Valeriu Corcheș și a vînzătoarei, ca să aflăm dacă anul acesta le-a tre­cut pragul vreo echipă. In re­gistru, ultima vizită poartă data de 9 noiembrie 1972. Cu un mic efort aflăm că a trecut pe acolo o echipă, „parcă prin 21 mai, fiindcă membrii ei aveau de făcut ceva cumpărături la maga­zin". Vizităm și două chioșcuri de legume și fructe. In registrul, de la chioșcul nr. 3, aflat în piață, sunt consemnate două controale: din 26 ianuarie și 20 februarie a c. Gestionara, Doina Scrob, și-a amintit că unitatea a mai fost controlată, parcă, și pe la sfârși­tul lunii aprilie. Cele două pro­cese verbale sînt semnate de Ioan Orlea și Gheorghe Nicoară, ambii merceologi în cadrul C­L-F. Cîmpeni. Fiecare a efectuat cîte un control și n-a fost însoțit de un alt membru al echipei. Soco­tim că nu este bun procedeul ca un singur salariat al unității să controleze colectivele aflate în subordine. Nici la acest chioșc și nici la celălalt, unde este gestionară Letiția Nicoară, n-am găsit răs­punsurile pe care trebuia să le dea conducerea C.L.F. Controlul efectuat în 23 martie a.c. (ulti­mul înregistrat) făcea următoare­le observații : cartofii nu aveau calitatea cerută, la biscuiți era depășit termenul pentru pu­nerea lor în vînzare, ha­latul vînzătoarei nu era curat, lipsea firma. Ni s-a spus că tovarășul Gheorghe Negru, șeful C-L-F., trece pe la chioșcuri și-și notează observațiile, dar nu răspunde pînă nu a luat toate măsurile pentru remedierea fie­cărei deficiențe menționate. Am fi lăudat această scrupulozitate, dacă am fi găsit răspunsurile la niște controale de acum vechi. Am pus întrebarea: gestionarii prezintă conducerii procesele verbale? La centrul de pîine nr. 2, vînzătoarea, Laura Șipuș, ne-a răspuns cu o sinceritate dezar­mantă : „Gestionarii nu arată procesele verbale conducerii co­operativei de consum". De ce? La această unitate, condusă de Sabina Bendea, toate merg bine? Controalele lucrurile obștești din 24 februarie și 11 mai, con­trolul din 22 mai, făcut de ins­pectorul comercial, dovedesc că aici persistă o serie de neajun­suri : notele de comandă nu sunt înaintate fabricii de pîine zilnic cu 24 de ore înainte de a se trimite marfa, fie că vii diminea­ța, fie că vii la prînz, lipsesc anumite sortimente de produse de panificație, nu se păstrează curățenia ș.a. Gestionara Letiția Șenilă, de la centrul de produse lactate, a fost sancționată, cu prilejul unui con­trol efectuat în ziua de 21 mar­tie, de către Ioan Bota, inspector comercial de stat și I. Arendașu, din partea Inspectoratului sani­tar, pentru că nu prezintă con­ducerii cooperației de consum procesele verbale. Rezultatul? Ii arătăm tovarășului Gheorghe Șușa, președintele cooperativei de consum din Cîmpeni, un pro­ces verbal din 5 aprilie: — L-ați citit? — Nu. Dacă mi-ar fi fost adus, aș fi răspuns imediat. Nicolae Danciu, gestionar la bufetul „Moțul" (am scris ges­tionar, deși a insistat că nu este, fiind doar „gestionar onori­fic"), era gata să jure, pentru a ne convinge, că a arătat re­gistrul tovarășului președinte chiar în dimineața asta". Tovarășul Șușa ne-a răspuns categoric: „nu este ade­vărat". Și deficiențe sînt la această unitate- Amintim doar nerespectarea regulilor de cîtevai­nă, mica grădină de vară igie­na este amenajată, nu este folosită vitrina frigorifică de la bar, lip­sesc preparatele proprii ș.a. Registrul de control obștesc de la restaurantul nr. 1 nu l-am putut vedea. Tovarășul Iosi­f Trifa, responsabilul restaurantu­lui, era plecat și registrul se afla închis. Dacă în locul nostru ar fi venit o echipă de control obștesc?. Oricîtă răbdare am avut, așteptînd ca asistenta de la far­macia nr. 45, împreună cu casie­ra, să caute registrul, de control obștesc, tot nu l-am putut vedea. In absența tovarășului Miron Popa, farmacistul-șef, nimeni nu știe unde se află registrul. Din rindurile de mai sus se poate vedea care sunt neajunsu­rile constatate de noi în cîteva din unitățile orașului Cîmpeni. Tovarășul Nicolae Gligor, vice­președinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular orășe­nesc Cîmpeni, ne-a vorbit despre o reorganizare a echipelor și o reinstruire a lor, măsuri ce vor fi întreprinse în următoarele zile. Sunt măsuri necesare și socotim că roadele lor nu se vor lăsa așteptate. Constantin DELEANU — Pe urmele echipelor de control obștesc din orașul Cîmpeni —

Next