Universul, septembrie 1886 (Anul 3, nr. 606-623)
1886-09-15 / nr. 615
niversul No. 615, amânat până la 21 ale curentei. Se lucreza și noptea ca să se termine. Credem că ostenelile inițiatorilor cu sentimente naționale care îndemnă pe toți la desvoltarea industrii care este propășirea către progres și cel mai mare tesaur pentru țară, vor fi încoronate. O haită de lupi turbați.In naptea de 31 August spre 1 Septembrie, o haită de 4 lup ieșind din pădurea Misleanca, a intrat în comuna Țipărești jud. Prahova, unde mușcând o capă a preotului Dima Frânculescu, rupându’I botu, a luat un purcel locuitorului Constantin Partos și omul, găsindu-se culcat afară, a sărit să scape purcelul, iar lupii lăsând prada au sărit asupra curagiosului om pe care l’a rupt la falca drepta, și tot în acea napte haitâcul a intrat în comuna Vulcănești, unde au mușcat trei boi ai locuitorilor Dumitru Ghiță Puiu, Petre Bobeică și Ghiță Constantin Frățilă, precum și o junice a locuitorului Fan Popescu care a și murit. Au intrat apoi în curtea locuitorului Marin Nicolae care se găsea culcat pe prispa casei și cu mai multe vite prin curte , el deșteptându-se din somn în orăcăitul vitelor, sare acolo și văzând lupii dă alarma, iar fiarele se reped asupră’își ’i rup la un deget și la falca stângă. Unul din lupi a fost omorît de un locuitor din Țipărești, iar ceil’alți au fugit intrând tot în pădurea Misleanca, iar oamenii mușcați se află în tăcere. Nu se știe de vor fi fost lupii turbați, căci este îndoială dacă în asemenea casei pot umbla în haitie. Oricum înse, ar trebui ca de la înaltul serviciu sanitar medical să se trimită imediat o cercetare medicală spre a examina lucrul și a da cele mai repezi și eficace mijloce ale științei pentru vindecare. Vizite medicale.—Citim în „Galații.“ Aflăm, că tote bastimentele ce sosesc în Galați din susul Dunărei vor fi vizitate de medicul portului mai nainte de a debarca călătorii ce au pe dânsele. I "S"ftescă.— O copiii d-a lama, jucându-se cu rev descărcat, lovind-o obrrana nu prezintă i uim Cârciumarî otrăvitori.—Parchetul din Iași a dat în judecată pe mai mulți comercianți care vindeau băuturi spirtose amestecate cu substanțe otrăvitore. Carantina turcescă. — Citim în „V. Covurluiului.“ Aflăm că Turcia a mărit de la cinci la zece zile carantina pentru proveniențele din porturile dunărene. Intemplări pe linia ferată.—Din Buzeu se scrie urmatorele: In trenul mixt No. 4 ce mergea de la R.Serat la Buzeu se afla doi boi trimiși la București de un negustor din cel d’întâi oraș. Insă acest negustor în loc să stea lângă boi, să ’l privigheze, precum se prescrie în instrucții, preferă să se urce în clasa III ca să mergă mai comod. Pe drum boii săriră din tren și negustorul nu află despre acesta decât mai târziu, de la un pasager orecare. La stația Zoița numitul se dete jos și întorcându-se pe linie a găsit boii cu piciorele sfărîmate. Punând în car i-a transportat la o stație de unde plătind un nou fracit, i-a adus astfel în București. In același tren se afla un om beat care eșind pe platforma vagonului pentru o trebuință grabnică, și neputându-se ținea bine pe piciore a căzut.Din fericire nu și-a făcut nici un röu. Conductorul a oprit trenul și l’a suit iar în vagon, dându’l în sama altor pasageri. Un bine-făcător.—D. Iordache Zossima, mare propietar în Ialomița, după ce a făcut o frumosă biserică la Armășești, a construit o școlă, cum nu există în nici o comună rurală la noi, pentru care a chieltuit 170.000 lei. Generosul fondator a cerut ministerului să -i trimeată profesori pe cari îi va remunera, cât timp va fi în viață, dânsul, iar după mortea sa, școla va fi întreținută tot din averea sa. Exemplul ce ’i dă venerabilul Iordache Zosima este mai presus de orice cuvânt de laudă. Căzut Intr’o prăpastie și mort. — In ziua de 3 Septembre curent, locuitorul Nicolae Grigore Mateescu din comuna Vârfurile, județul Dâmbovița, a plecat de acasă la pădure cu o bardă în mână ca să fae niște pari pentru trebuința casei sale. Neîntorcându-se la timp la locuința sa și bănuindu-se vre o nenorocire, câțiva locuitori au plecat pe urma sa și abia l’au putut găsi în ziua de 5 Septembre, mort, pe muntele numit Miercani, într’o vălcea, cu acea bardă lângă dânsul. Din cercetările făcute, s’a dovedit că numitul locuitor s’a urcat într’un tell, ce era aprópe de marginea unei râpî adânci, și că tăind pari din acel copaci, a căzut jos în acea prăpastie. Cadavrul unui bandit.—In ziua de ‘""''re, în apropriere de comuna dețul Mehedinți,s’a găsit un lut afart. Sub-prefectul, transport fața locului și cercetând captat că acest cadavru este aict din comuna Costeni, jud. Gorj, a îoai, iu..t cu securea în cap de Ianoș R. Dumitru, într’o nópte, pe când l’a prins furându’i nisce obiecte de la un conac al seu. 2— DIN BERLIN (Corespondența particulară a „ Universului“) Congresul medicilor și naturaliștilor. — In tăcere și fără primiri pompose au sosit în Berlin tote celebritățile medicale din Germania și din alte țâri, toți naturaliștii cu o vază órecare. Sunt adunați până acum 4000. Intăia ședință a congresului s’a ținut în marele circ Renz. Am avut ocazie să vedem la acesta ședință pe vestitul învățat Wirchow, pe Bardeleben, pe renumitul chimist Hoffman, pe Siemens, pe Hăchel, despre cari se vorbește atât de mult prin cronicile sciințifice și prin școlile înalte. Am văzut și pe Salem pașa doctorul personal al medivului egiptului, stând grav cu turbanul său roșu pe cap ; el și-a făcut studiile în Berlin. In circul Renz se pătrunde pe o parte d’asupra căreia se află loja împărătescă . In fundul acestei loje sub armele imperiului, săpate în aur și oțel, se află o statue colosală a împăratului. In fața acestei loje, se află rădicată tribuna oratorilor j, i.’a.supra căreia stă majestos geniul științei, representat printr’o femee înaripată, șezând și sprijinind o mare făclie pe capul încoronat al unui sfinx ce se odihnesce la piciorele ei. Pe pereți sunt 10 medalióne care conțin, în litere de aur pe fund albastru, numele acestor mari naturaliști: Dove, Gauss, Humboldt, Bach, Braun, Schönlein, Oken, Mueller, Diefenbach. Intre tote astea sunt mulțime de portrete, de statue înconjurate tote de guirlande, sunt steguri nenumărate d’ale tuturor țărilor, ceea ce însemna unirea pe terenul științific. Din cauză că lumina nu pătrunde îndestul în acesta sală vastă a circului, se întrebuințeze și în timpul zilei lumina electrică. La cea d’intâi ședință publică care s’a deschis sâmbătă la 10 ore a. m. sala era tipită de cea mai alesă lume din Berlin și Germania. Femei tinere și frumose veniseră în număr enorm; ele parea a voi să nu pérda nici un singur cuvânt din cele ce s’ăr fi pronunțat; între astea lormenele se îndreptau cu curiozitate vădită asupra capetelor albe ale maeștrilor Științei; s’auzea mereu fapte : „acesta este Siemens, acesta este Hoffman“. Din Rusia și din America au venit forte mulți medici. După îndeplinirea formelor de deschidere, s’a făcut cunoscut congresului părerea de rău ce are împăratul Wilhelm că, din cauza trebilor cu armata, nu pute asista la desbatere. S’a citit o scrisore a împărătesei Augusta prin care salută în capitala imperiului pe „prinții științei“ și le ureză lucrări de folos pentru omenire. Prințul de coronă s’a scuzat asemenea că nu pote veni aflându-se la manevre. ’ După acesta s’a urcat la tribună patriarhul explorațiilor științifice moderne de Wirchow, spre a ținea discursul de deschidere. In imensa sală se făcu ca prin farmec o adâncă tăcere. Wirchow vorbi rar și apăsat, cuvintele lui făceau o adâncă impresie mai mult prin marele renume de care se bucură, decât că ar fi spus vreun lucru deosebit. El vorbi de progresele științei, de înfrățirea între învățați, de comunicația mijlocelor și ideilor care ^singură înlesnește rezolvarea marilor cestiuni. A vorbit și despre holeră și a zis că nu este de demnitatea științei actuale de a sta neputinciosă în fața acestui flagel. A terminat zicând că congresul acesta are de scop să formeze o mare corporațiune care să reprezinte întrega știință și tote explorările presentului. 15, 16 (27, 28) Septembre 1886 Corespondența Telegrafică (,Serviciul particular al „ Universului 11") : Un oraș în flăcări. Un mare număr de copii arși. Pesta, 12 Septembre. Din orașul Toeroekbeec se vine știrea că întreg orașul se află în flăcări de ieri la amiazi. O furtună groznica a întins incendiul peste tot. Până acum 100 case s’au prefăcut în cenușe. O mulțime de copii cari se aflau prin case au fost prada flăcărilor. Țipetele ce se rădică de peste tot orașul e ceva ne maiauzit. Dacă furtuna nu va înceta, orașul e perdut. Pompierii lucreza cu husarii. Comandantul pompierilor a fost rănit de marte. CRONICA BUCURESTEANA Duminică, 14 Septembre. Foc.—Alabtastra se vedea cerul roșu spre bariera Rahovei, în capitală, au ars 35 fire de paie la fabrica de la Bragadir, ale d-lui Marinescu. Societatea pentru învățătura poporului român, secțiunea din capitală, convoca pentru a doua oră pe d-nii membrii , a se întruni în adunare generală în ziua de 28 Septembre curent ora 10 a. m. cunoscând că fiind pentru a doua oră, întrunirea se va ține cu oricâți membri vor fi prezenți. La ordinea zilei este : Darea de semn a casierului societăței despre gestiunea anului trecut; votarea bugetului ; alegerea comitetului; alegerea comisiunei verificatóre pentru anului viitor. ”£ Copil lepădat.—Un copil cade vr’o șase zile, care fusese botezat, s’a găsit lepădat în strada Călușel, în fața casei cu No 371, și a fost transportat la secția 53. Poliția caută pe mumă. Marte grabnică.—Un om anume Nicolaie Manoliu, care sosise alaltăieri de la Giurgiu, a murit grabnic ieri napte în casa No. 43 de pe str. Istoric Pentru depunerea ginoielor primăria capitalei a numit o comisiune care să caute un loc mai potrivit ca cel până acum. A somat asemenea pe toți hotelierii și proprietarii de case ca să-și curețe latrinele și să-și desinfecteze salele și camerele. Relativ la instrucția atentatului aflăm că Stoica Alexandrescu a fost transportat la temnița Văcărești, iar d. procuror general Populeanu a plecat la R. Sărat să ia informații asupra atentatului. D. procuror Mănescu, dus într’adins în Râmnic, a arestat pe un alt cismar, anume Petrache David Pestrițu, care ar fi făcut mărturisiri imortante. Proiectul de lege al instrucției a a fost cioplit se zice într’un mod simțitor de comisiunea celor 9 din sînul consiliului general. Astfel cioplit, credem, se va aduce în desbaterea consiliului general la 15 Septembre. K SF’cita „Universu.lizi‘ 68 ELENA Roman original de datine, politic-filosofic DIMITRIE BOLINTINEANU Duelul „Viața de durere are ea însuși partea de fericire : în tóte nopțile când somnul vine de închide ochii mei în lacrimi, îmi pare că ești lângă mine... câte vorbe amabile, câte răsfățări tinere, câte suspine amorosă nu ți se oferă, e sufletul meu !... absența ta le dă mai multă putere, mai multă căldură, mai multă patimă... ori! de câte ori aștept acest timp de singurătate ca să visez la tine cu aceiași emoțiune, cu aceași fericire, cu aceiași voluptate cu care amanta așteptă ora în care buzele sale au să sărute fruntea amantului tau!... „Nu vez și nu voia să vez pe nimeni de temere să nu-mi răpescá nici unul din momentele în care mă gândesc la tine. Viața mea nu va fi lungă, astfel sunt afară de acele momente. In amorul meu găsesc puterea de a muri, când cuget că ochii mei vor zbnra lacrimi pe mormântul meu, doresc să mor îndată. Sorta mea este a fi pizmuită, nu este așa ?... E frumos a muri înaintea celui ce iubim !... Scriemi ce faci in fiecare zi! nu’mî ascunde nimic !... „Grădina nóstrá este tristă acum, vântul tómnei suflă frunzele veștejite ale arborilor. Eu nu am curagiula mai merge acolo. Totul îmi rechiamă timpuri ce nu mai sunt, și acest regres se unește cu tristeța naturii ca să sfâșie cu cruzime sufletul meu.“ Elena Aceste scrisori sdrobeau inima lui Alexandru și hräneau simțimântul seu pentru densa. Ar fi voit să sbere la Fănești, dar Elena îl conjurase să nu vie. El promisese. Astfel se consola cu ideia să o vază în București. Carnavalul veni, și fusese voios în acel an. Alexandru mergea la tote balurile mascate, ca să se distreze. Baronul îl urma pretutindeni. De câte ori era vorba de Zoe, el repeta o să stai cada ! Zoe auzise că Baronul o sfâșie în tota lumea, tremură și caută un mijloc ca să se înpace. Ea invită pe Baron să vie la densa la reverlonul anului nou. El nu se arătă, dar zise lui Alexandru, o să-i tai cada. După câtva timp Zoe îi scrise următorul bilet: — Nu vrei să vii la mine, vom veni eu, căci caută să ne împăcăm. Aflăte în sala de bal de la Slătineanu astă nopte. Zoe Baronul citi biletul. — Bravo ! bravisimo! strigă el, o să-i tai cada!... Schimbarea de coafură. Măscile furnicau pe strada Mogoșoie, în cupele, sănii și pe jos și se índreptau spre sala Slătineanu. Capitala era In serbatore pentru ziua de 24 Genaziu; partida ce era atunci la putere luminase pentru acesta serbătore ; partida reacționară, prefera să lase casele lor în întunerec, așteptând să ilumine când va veni rîndul ei să fie chemată la minister. Mulți au zis că Bucureștii este o cetate dată la desmerdărî. Se pare, dar mărturim, că starea ei pitorască nu armoniază mult cu dorința desfătărilor Starea stradelor , pline de pulbere vara, noroia tomna, parcul miser ce face de scrîntește piciórele pietonilor, de rupe ratele trăsurilor, de sdruncină osele locuitorilor , nu sunt are niște piedici pentru plăceri ? plăcerile, cu galeșii în piciore și stropite de tină, sunt niște plăceri grosolane... Capitala României nu are nimic pentru densa, fondatorul ei a trebuit să fie orb. Acest oraș se întinde pe lunca umedă a Dîmboviței, un râu care descrește din zi în zi ca și speranța în inim acestor locuitori, lăcomia proprietarilor de mori pe dânsul este cauza principală a scăderei lui. Regulamentul organic prevăzuse lărgimea rîului prin tăierea acestor mori, dar este în România o voință mai mare decât a legilor, voința favórelor. Acest oraș este mai atât de întins cât și Parisul de și are o populațiune mică, din causa grădinilor și curților sale. El reeciamă orașele din timpii patriarhilor. Capitala întinsă, veniturile municipale mici, sunt cauza miseriei acestui oraș. El nu pare să fie capitala României, căci n’are nici o calitate, nici pitorești nici sunt strategic; nu pare să fie nici un centru de comerț. Astă dată căzuse multă zăpadă pe strade, săniile puteau să alerge fără să simtă inconvenientele pavagiului! (Va urma).