Universul, iunie 1888 (Anul 5, nr. 141-169)

1888-06-25 / nr. 164

Universul No. 164, de 14 curent, a sărit pe ferestră de la al douilea etagiu, din care cauză a și încetat din viață. Gasul i’a comunicat parchetului, st Silă la muncă Locuitorul Vasile Răducanu, din co­muna Lunguieți, județul Dâmbovița, care se afla la sapa porumbului îm­preună cu mai mulți săteni, silindu se a întrece pe cei­alțî săpători, s’a as­fixiat și căzând jos a rămas pe dată mort. X. Trăsnit Trăsnetul a isbit pe Ion Mitran, din comuna Giubega, județul Dolj, care era cu 5 boi la rărițatul porumbului, și a încetat din viață; iar alți locui­tori ce se aflau cu densul la rărițat au­ scăpat. ft Cadavru turcesc Soldații de la pichetul No. 26, ce apar­ține companiei 8 Bistrețu, județul Dolj, au prins pe Dunăre un cadavru ce s’a constatat că este al unui indi­vid ca de 30—35 ani, având talia 1 m. 60 c. m., câte­va fire de per ce mai avea pe cap arăta că perul ’i a fost castaniu­, și puținele fire de mustăți arătau a fi fost roșii; dupe forma ca­pului se presupune a fi fost turc. Fiind în stare de putrefacțiune se pare a se fi înecat de mai mult timp, și fiind gol, se crede că s’a înecat scăldându-se. fi­r „.1 Trei israiliți înecați In ziua de 18 curent s’au înecat în Giurgiu Elias Pap israilit ca de 17 ani de fel din Rusciuk și calfă de tineghe­­giu la d. Samuil Pado . — Haim Ru­­hala, israilit ca de 19 ani din Giurgiu tinechegiu și Iosef Goldenberg, israilit ca de 18 ani de fel din București acum în Giurgiu servitor la d. Isac Leon ti­­nechegiu. Celor doi d’întâiă s’a găsit cadavre­le la 19 curent pe la ora 12 din zi. Celui­ l’alt s’a găsit cadavrul tot la 19 curent la ora 8 seara. Acești trei împreună cu alții din tag­ma lor se dusese ca să se scalde, toc­mai în dreptul pichetului de la verigă. ft Hoț prins Ieri s’a prins la debarcaderul Smâr­­da de către actuala poliție individul Herș Weis fiul unui bancher din Iași. El voia a trece în Bulgaria cu frumu­și ca sumă ce furase de la tatăl său. ACTE OFICIALE D. Lazăr Stoenescu s’a confirmat membru în comisia interimară a co­munei urbane Giurgiu, din județul Vlașca, în locul d-lui Niță Rădulescu, demisionat. * înalta curte de casație, a acordat concediu în anul curent d-lor consi­lieri ai acelei curți dupe cum urmeză: d-lui Al. Petrescu, de la 15 Iulie până la 1 Septembre ; d-lui P. Orbescu, de la 26 Septembre până la 15 Octombre; d-lui Ch. Phered­yde, de la 1 până la 20 Octombre ; d lul C. C. Ștefănescu, de la 1 până la 15 Septembre. Curier judiciar Un bărbat rezbunător și un paricid ach­itati Curtea cu jurați din Bouches-du- Rhône a pronunțat două achitări în niște afaceri care produseseră o vie e­­moțiune în public. Prima afacere este cunoscută în Mar­­­silia sub rubrica: drama din str. Bre­­teuil. Iată un rezumat al acestei afa­ceri : Augustina Favier, căsătorită cu un căm­ățar numit Salle și care locuia la Montpellier, întreținea d­e mai mulți ani relațiuni intime cu unul din com­­patrioții săi, numit Mollis. Bărbatul, pus în curentul acestei relațiuni, cumpără un revolver și amenință pe femeea sa că o va omorî, dacă nu va înceta re­­lațiunile sale cu Mollis. Augustina îi promise. Dar la cât­va timp după acesta, ea fugi cu amantul său, părăsindu și fie­care, copiii săi, căci Mollis de ase­menea era însurat, și se stabiliră la Marsilia. Se duceau de mâncau la d-na Margareta Cavalie, compatrioata lor, care locuia în strada Breteuil No. 2, îndată ce Salle află unde erau cei doi amanți, să grăbi a veni la Marsilia. Se duse la doamna Cavalie ; întîm­­plarea aduse aci și pe Mollis. Salle îl angaja a se reîntoarce la femeea și copiii săi și a lăsa pe Au­gustina să revie la el. Cei doi oameni se despărțiră. Un moment în urmă, Mollis întîlni pe Salle și conversațiunea reîncepu pe un ton mai serios, dar fără ca acuzatul să aibă atitudinea unui om care meditează un fapt criminal: de­o­­dată Salle să aruncă asupra amantului femeii sale și îl înfipse un cuțit în u­mărul stîng. Cîrnățarul dăduse cu fu­rie și Mollis se scălda în sîngele său unde după cât­va timp și muri. La interogatoriu, Salle a explicat cum fusese nevoit să omore pe Mollis . Fe­meea mea mă părăsise și fugise cu a­­mantul mău la Marsilia, după ce vîn­­duse o parte din mobilele mele. ’Mi perdusem capul; atunci m’am armat cu un cuțit, cu intențiunea de a omorî pe aceia care îmi cauzau nenorocirea mea. Când am văzut pe Mollis, l’am în­trebat unde era femeea mea ? El nu a voit să’mî spuie. In acel moment, poate că tot l’asi fi­ertat, dar văzând că el căuta să mă înșele, mi-am perdut capul și l’am lo­vit !“ Toți martorii au­ lăudat onestitatea acuzatului, și procurorul general însuși, a fost prea moderat în rechizitoriul sau. Salle a fost achitat. Al doil­ea acuzat care a beneficiat de achitare este Henric Farinole, în etate de 16 ani. Tatăl acuzatului loc­ra la Aix cu femeea și cu fiul său ,Henric. El era bețiv și brutal. Când era biat, își ba­tea femeea și copilul. In noptea de 21 spre 22 februarie trecut, Farinole veni chiar acasă, căută hiartă femeii sale, o lovi, o apucă cu o mână de gât și cu cea­l­altă o amenință cu un cuțit. Hen­­ric Farinole puse mâna atunci pe un ciocan de fier, și­­ lovind pe tatăl său în cap, îl doborî la pământ. Henric lovi în urmă pe tatăl său de mai multe ori cu o furie sălbatecă. Rănitul muri după câte­va ore. Henric Farino le plângea pe interogatoriu și zicea că când a­ văzut pe mama sa amenințată ?­ — cu cuțitul, nu a știut ce mai face. Ju­riul a dat un verdict negativ și pari­cidul a fost achitat. Divorț regesc Ni­se scrie din Belgrad că regele Milan al Serbiei, după ce a avut o lungă consultație cu consiliul de miniștri, a dat o petiție tribunalului din Belgrad cerând divorțul de soția sa Natalia. Milan a cerut ca procesul să se ju­dece cât de curând. Corespondentul nostru adaugă că densul și a ales deja pe viitorea soție, o tînără fată nobilă de 19 ani de care este amorezat de vr’o trei ani. CRONICA CAPITALEI Glonț rătăcit ’ Ieri dimineță pe la ora 8, un glonț de pușcă, plecat nu­ se știe de unde, a pătruns în cârciuma d-lui Dumitru Po­­pescu din calea Rahovei, rănind la pulpă pe femeea Ținea Georgescu. Ca­zul nefiind grav,rănita a rămas la casa sa. — Rătăciți și lepădați S’a condus secției 8 un copil de sex femenin, ca de 2—3 luni, găsit lepă­dat în curtea d-lui C. Cornescu din strada Romană No. 11 bis, botezat cu numele de Maria B. I. — Idem secției 50 doi boi găsiți fără posesor pe calea Călărași. — Idem Secției 2 un copil ca de 2 luni, de sex masculin găsit lepădat în tufișul gradinei Sfânta Vineri. — La secția 20 se află un miel gă­sit pe calea Griviței. CONSILIU PRACTIC Sexul ovelor. — Un învățat olandez crede că a descoperit un fapt intere­sant. Examinând ovele găinilor a consta­tat că acele din ele cari au beșica de aer drept în vârf produc cocoși iar a­­cele care o au la o parte produc găini. Gospodăresele n’au­ de­cât să prives­­că oule în zare spre a ști ce au să scotă. Un general falsificator condamnat la morte • "* . * Intr’o țară depărtată care o credem barbară se fac tote lucrurile mult mai serios ca pe la noi.»Țara acesta e China. Pao-Chang-Sho^j a trecut de curând înaintea unui consiliu de revizie sub inculparea că a vândut decorațiuni false și a falsificat pecetia împărătescă. Dânsul a fost condamnat la morte prin fume. Va fi închis în una din pimnițile palatului din Peking ale că­rei uși se vor zidi. Pe cât știm Casarel în Franța, un general, în Germania și vr’o doi în România, au scăpat forte lesne pentru fapte mult mai grele. Doi amici cari se sinucid Sâmbăta trecută pe linia Roma-Flo­­rența, aprape de stația Feltre, doi fe­­rari, unul de 24 ani altul de 26, a­­mici intimi, s’au aruncat pe șine îna­intea trenului de pasageri care trecea. Unuia din ei i s’a despicat burta în două și i-a eșit intestinele, altul a avut capul de tot sdrobit. Fochistul cu tată bună-voința, n’a putut să oprescă mașina la timp. S’a constatat că nenorociții s’au ucis din causa amorului și a sărăciei. STREI­FEIN FOSTA­ D. general de Bauer, comandantul Transilvaniei, însoțit de procurorul ge­neral din Klausenburg (Cluj), au sosit în Brașov pentru a pro­ce­de la o an­chetă asupra revoltelor țăranilor. D lor, însoțiți de d. baron Bethleem, prefectul comitatului Brașovului, vor pleca imediat la Marienburg pentru a­ procede la fața locului la o anchetă. * * * M. S. Regina Natalia ar fi telegra­­fiat mitropolitului Serbiei, arătându-i că, potrivit canoanelor bisericei, e oprit de a confirma divorțul său cu r­egele Milan, declarând că nu va consimți cu nici un preț la acest divorț. * * * Marele teatru din Bordeaux a ars de tot. Nu se știe din ce a provenit focul. Un pompier a fost rănit. * * * * .O grevă colosală a isbucnit în Sta­­tele­ Unite. Tote fonderiile statelor de la Vest, afară, de acelea cu lucrători străini, au fost închise Sâmbătă din cauză că lucrătorii refuză să primesca tariful lojei stabilit de patroni. 100.000 de lucrători au rămas fără lucru.* * * Ni se scrie din Pesta că a ars acolo una din cele mai mari mari care îm­­părția făină în totă Europa. Focul a ținut o nopte întregii și locuitorii ca­pitalei ungurești se înspăimântaseră. Au fost și nenorociri:­ doi pompieri au ars de tot iar șase alte persone sunt greu rănite. Sinucidere învățătorul gr. or. din Sâmpetru Sil­vestru Creangă s’a spânzurat alaltă­ieri în odaia sa în urma unui atac de alienație mintală. In anul trecut a mai încercat o dată bietul învățător să se sinucidă pe când zăcea bolnav în spi­talul din Brașov, Starea Civilă. Mișcarea­­ populației pe ziua de 23 Iuniu Născuți 14. Morți 22. ............. 1 Căsătorii 5, adică : Fotea Apostol cu d-ra Florica N. Orășianu, Maior Ion Vlădoianu cu d-ra Ecaterina Lipan, Ion Marin Gheorghe cu d-ra Marița Ilie Nicu, Mih­ail Petrini cu d-ra Profira Sabeca, Nicolae ,N. Droscu cu d-ra E­­caterina Singurov. O interpelare englezească In camera comunelor, un onorabil deputat, membru al unei societăți pen­tru protegtarea animalelor,­­a interpe­lat deunăzi­ pe ministrul de interne dacă e adevărat că într’un comitat din Anglia a avut loc o cursă de în­trecere între o­re, un câine de vână­­tare și o găină și cum guvernul a pu­tut permite o asemenea barbarie. In ședința trecută ministrul a răspuns că Sâmbătă, 25 Iunie (7 Iuliai 1838 în urma informațiunilor exacte ce a căpătat, era în chestiune era un ber­bece destul de puternic, câinele era un ogar nu tocmai iute, și găina a sburat pe câmp îndată ce a început cursa, așa că nu era nici un motiv ca poliția să intervie pentru „cruzimi co­mise asupra animalelor“. Camera a luat notă de răspunsul ministrului și a trecut la ordinea zilei. KT­outăți Hazlii La bursă: Un agent de schimb se întâlnește cu Păcală pe care nu’l cunoște și ’i zice: — Ai niscui­va titluri să’mi dai ? Păcală crezând că vrea să’și bată joc de densul, ’ răspunse : — Să’ți dau titluri ? îmi este prea lesne. Ești un măgar, un porc, un hoț, un mizerabil, o canalie. Ți-ajunge ? * * * — Cum, te duci să te plimbi, în loc să împărți depeșile ? — Dacă e vr’o știre bună, trebue să prelungim plăcerea ; de e­rea apoi ori­cât de târziu­ ar fi tot de vreme ajun­ge, răspunse factorul. Scenă la judecătorie Ni se scrie din Udina: In sala de audiențe a judecătoriei de la Proce­­nico s’a petrecut un fapt îngrozitor. Acuzatul Caparo condamnat pentru ul­­tragiul femeei Rodaro a scos fără de veste un revolver din buzunar și a împușcat pe protivm­ea lui care a că­zut mortă pe loc. Pe urmă condamnatul a slobozit cele­­l­alte focuri asupra publicului, asupra judecătorilor și asupra sa însuși însă n’a nemerit pe nimeni. Pe când jandarmii erau încremeniți de spaimă, dânsul s’a repezit pe ușă și a fugit. Tóte urmăririle pentru prinderea lui au rămas zadarnice. ZE’cita ,,U­niversului1 Tainele Poliției PARTEA ÎNTÂIA ! Ancheta — Mă rog, n’au trecut 5 minute, reluă Lecoq, am să mă esplic îndată. Vei fi auzit de o grozavă bătălie care a fost un dezastru pentru Franța, de bătălia de la Waterloo ?... —Am auzit, dar nu văd nici o legătura. — Trebue să știi asemenea că vic­toria se dăduse la început de partea Franciei. Englezii începuseră să slăbes­­că și deja împăratul strigase : Sunt ai noștri ! Insă se descoperi că de la drep­­ta și din băret înaintau niște trupe noi. Erau prusienii. Bătălia de la Waterloo era perdută. In viața lui, vrednicul Absint nu’șî dăduse silințe mai mari de a înțelege ceva de cum își dăduse acum. De­geaba însă nu fură, căci se ridică pe ju­mătate și cu tonul cu care Arh­imede trebue să fi strigat. Evrica­ strigă și dânsul : — Am înțeles ! cuvintele individu­lui erau o alusiune. — Tocmai așa, aprobă Lecoq. Insă n’am sfârșit. Dacă împăratul a rămas așa consternat de sosirea prusienil­or este că tot din partea aceea aștepta cu totul pe alt­cineva și anume pe unul din generalii săi Grouchy, cu 35 mii de soldați. Deci dacă alusiunea individului nostru este exactă și com­plectă, densul conta, nu pe un dușman care îi răsturna posițiunea, ci pe prit­­enii săi... Trage acum concluzia... Moș Absint și dacă nu era convins, era puternic sguduit. Densul căsca o­­chii mari, pofta de somn i­perise. — Pe toți dracii­ murmură dânsul, cu ce toți spui tote astea! Eu cred c’am văzut ceva pe gaura oblonului. Tînărul polițist clătină capul în semn de tăgăduire. — Pe onorea mea, declară, dânsul n’am văzut nimic alt de­cât lupta în­tre ucigaș și germanul om îmbrăcat ca soldații. Numai frasa mi-a deșteptat a­­tențiunea. — E ceva uimitor !... repetă bătrâ­nul agent, de necrezut! — Voiu adăoga că gândirile mele de mai pe urmă mi-au întărit bănuelile. Așa de pildă, spune mi d-ta de ce uci­gașul, în loc sa fugă, stătea cu noi de vorbă în ușă ?... Absent sări ca de pe un resort. — De ce ? întrerupse dânsul, pentru că avea complici și trebuia să le dea timp să fugă. Ah! acum înțeleg tot. Un zîmbet de triumf rătăci pe bu­zele lui Lecoq. — Tot așa m’am gândit și eu, reluă dânsul. E lesne ș­i verificăm bănuelile nóstre. Afară e zăpadă... Nu trebui mai mult lui Absent ca să apuce o lumânare și să alerge la ușă. Lecoq îl urmă și amândoi eșiră într’o grădiniță ce era în dosul cârciu­­mei. In locul acela adăpostit, desghețul ntârziase și pe căptușala de zăpadă a­­pareau ca niste puncte negre o mul­țime de urme. Fără să eșuzeze, Lecoq se pusese în­­genuchi și se plecase cu lumânarea în mână ca să examineze d’aprope ; se rădică aprópe îndată. — Urmele astea nu sunt de bărbați, sunt de femei, zise dânsul... Erau și femei la omor! III încăpățînații de teapa lui Absent, cari de obiceiu nu vor să primesca opiniunile nimenui, sunt tocmai aceia cari când se prind de una se țin de ea ca scaiul. Când o idee a pătruns în creerul lor gol, ea se desvoltă repede și a­­junge de -I stăpânește în chip absolut. De aci înainte Absent era încredin­țat, era sigur, era convins mai mult chiar de­cât Lecoq că Gerrol se în­șelase, că tot ifosul îi era de­geaba și presimțea că are să rîdă de are să se prăpădescă. Auzind pe Lecoq afirmând că asis­taseră și rișce femei la omor, bucuria lui trecu peste tote hotarele. — Bună afacere !.. esclamă densul, frumosă afacere !.. Amintindu-șî de o maximă usată și banală deja pe timpul lui Ciceron el adaogă cu un ton sentențios : — Cine a descoperit pe femee, a­m descoperit totul!.. Lecoq nici nu respunse. El stătea pe pragul, ușor ,cu dosul rezimat­­ de ușor, cu mâna pe frunte, nemișcat ca o statue. Descoperirea ce făcuse și scosese pe Absent din balamale, pe dânsul îl consterna. Ea era nimicirea tuturor speranțelor sale, dărîmarea edificiului ingenios ce imaginația lui zidise pe un singur cuvânt. (Va urma.) ȘTIRI D. de Cadi, vice-consul al Austro- Ungariei la Turnu-Severin, obținând de la guvernul său un concediu de două luni, cu începere de la August viitor, d. baron Leonhardi s’a autori­­zat sâ gireze vice-consulatul imp. și reg. pe timpul absenței titularului.­­ S’a numit d. Costache Stănescu di­rector al arestului preventiv din jude­­­țul Buzău, în locul d-lui Costache Chi­­rițescu, demisionat, și d. Petre Apos­­tolescu, director al arestului preventiv din județul Vâlcea, în locul d-lui Ale­xandru Zugrăvescu, revocat. Domnișora Zoe Girant s’a numit di­­rectare a asilului Elena-Domna. 2­ C S’au disolvat consiliile comunelor ru­rale Urechești (Glorj), Bumbești-Pițicu (Gorj), Scăioși (Prahova), Predeal (Pra­hova), Valea-cu-Apă (Gorj), Maritinu­­de-Sus, Maritinu-de-Jos și Obârșia (Ro­­manațî).­­ Astăzi la ora 10 a. m­., micii copi­lași din grădina de copil (școla Froe­­beliană) de la Sf. Ecaterina vor serba sfârșitul anului școlar cu cântece și ra-Vineri. lE'arta „'Cuni Trersial­u­i“ 174 Copilul Mahalalei PARTEA A DOUA Faptele mamei Langlois XL — La naiba­ făcu d. Descharmes surizînd, adineaori duceai cinci-zeci de mii de franci în aur ; acesta e greu... mai mult de trei-zeci de mii de livre!... — O ! n’am vrut să-ți spui despre asta, știi forte bine. D-nul Descharmes îl luă mîna. — In fine, Paulino ești satisfăcută ? — Fericită, d­­e Henric, fericită cum nu pot să ți-o spui! — Acum, scumpa mea Paulino, du-te și găsește pe fiică-ta, care trebue să te aștepte impacientă. Eu te duc la mi­nistrul justiției pentru a-î vorbi în fa­voarea protejatului d tale Pierre Gar­gasse. XLI Conclusiune După evenimentul din strada Roi-de- Sicile, și după indicațiunile pe care le putuse da spaniolul Antonio, in-

Next