Universul, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 249-273)

1888-10-14 / nr. 260

Univers«! Nr. 2()#. Starea Ol^rila, Mișcarea populației pe ziua de 9 Octombre Născuți 24. Căsătorii nici una. Morți 23, adică: Calenî Ganea 30 ani, Nicolae Marin Radu Ian, Alecsandru Stefanescu Ion, Leanca Nicolae 30 ani, Nicolae V Ruso Gore, Ion Constantinescu 40 ani, Mihail Atanasiu 79 ani, Florea Ion Manale 7 ani, Maria (?). Barbu născuta mortä, Ilinca Gheorghe 95 ani, Petre Atanase 23 ani, Juli Farcasch 45 ani, Ana Söllösi 51? ani, Ion Ianache Radu 4 ani, Alexandru Ioniță Stefanescu 7 zile, Haia Hi șia 8 luni, Ioniță Cristea 70 ani, Maria Nica Gheorghe 1 an și jumătate, Elena Costacha Ionescu 7 ani, Aron Schwartz 58 ani, Stana Ivanovici 62 ani, Franz Stoianovici 35 ani, Ion Hagi Iordan 50 ani. ȘTIRI Jol. D. D. Petrescu, absolvent cu diplomă al scolei de agricultură și silvicultură de la Herăstrău și al institutului de agronomie din Paris, a fost numit profesor cu titlu provisoriu la catedra de elementele științelor fisico-naturale, cu noțiuni practice de silvicultură și cu obligațiunea de a face observațiuni meteorologice, la scala practică de agricultură de la Pâncești-Dragomirești, județul Roman. D. Timoleon Nebuneli, fost primar al Galaților, e candidat liberal la col. II din Covurlui. In urma sechestrării de către guvern a liniei ferate Lemberg Cernăuți-Iași, compania zisei linii a intentat proces statului. Autorii rascelei din comuna Păncești- Dragomirești, din județul Ilfov, au fost trimiși da camera de acuzație la curtea cu jurați, spre a fi judecați. M Proiectul pentru reorganizarea poștei rurale se va supune peste câteva zile ministrului de interne de către directorul general al poștelor. * Consiliul de administrație al creditului funciar urban din capitală este convocat pe astă seră, 13 Octomvre. Regimentele de artilerie trimise la Slobozia, s’au întors în capitală fara tunuri. Causa e marele nord și și drumurile nepracticabile. Tunurile vor fi aduse cu trenul. Se vorbeste denumirea d-lui locot.colonel A. Lupu, din stat-major, ca director al ministerului de resbel. 36 Ministrul României la Bruxelles, d. Mitilineu, va fi în curând transferat la Roma. Guvernul va cere Camerei viitoare votarea unui credit de 20 000 lei pentru a veni în ajutorul inițiativei luate de particulari pentru ca țara să ia parte la exposiția universala din Paris. D. T. Djuavara, agentul României la Sofia, va fi numit ministru al țerei la Belgrad. D. Foulquier, șeful serviciului materialului la direcția căilor ferate române, însoțit de un număr oarecare de impiegați, a plecat pentru instalarea birourilor poștale pe totă rețeaua liniilor ferate. La 19 Octomvre, curtea de casație va judeca recursul d-lui W. H. Oppler, fabricant de bere, cu primăria capitalei, către care este condamnat se plăzesca o sumă însemnată pentru contrabanda descoperită la acea fabrică. Ä ..... Se zice că d. Iacob Negruți va lua portofoliul domeniilor îndată după alegeri. Sâmbătă se va face tragerea loturilor municipale de câte 20 lei. Se zice că cartea lui Sir Morell Mackenzie, în care tratează despre boala împăratului Frederic, va apare in curând în traducere românească. Construcțiunea palatului de justiție începe la primăvară. Toți funcționari actuali ai liniei Lemberg Cernăuți Iași au fost înștiințați azi, de direcția C. F. R. că acei ce doresc a rămâne în serviciul nouei direcțiuni sunt datori a face aceasta cunoscut printr’o adesiune in timp de 48 ore , iar aceia cari nu vor trimite o asemenea adesiune, vor fi înlocuiți. Lucrările hartei topografice a țărei, care se lucra pe teren de un număr de ofițeri topografici, au fost suspendate până la primavara viitare, din causa timpului friguros. Afacerea lui Kiselov, autorul atentatului contra ministrului Racevici, va veni peste câteva zile înaintea camerei de punere sub acuzație, care va sesiza Curtea cu jurați de acest proces. Guvernamentalii au scos de pe lista lor, din colegiul al 2 de deputați din Capitală, pe d. C. C. Arion, înlocuindu-l cu d. Cerlenti. Membru în comisiunea Dunăreană va fi numit d. Olănescu, secretarul general al ministerului de externe. Procesul complicilor lui Andronic și Gherea, cari au fost condamnați în lipsă, se va judeca în oposiție din nou înaintea tribunalului între 15 și 20 Octomvre. Iată candidații partidei liberale unite la col. II și III din Vlașca: Col. II ; C. Rădulescu, V. Iepurescu. Gol. III : C. Pariano. Reorganisarea școalelor comerciale pe alte baze este pusă la ordinea zilei de ministrul de comerț. arc 4 — Comisiunea permanentă de pe lângă acel minister s’a și pronunțat pentru reorganizare, cerând instituirea unei comisiuni care să prepare proiectile de reorganizare. Ministerul industriei a aprobat cererea d-lui Ion Grigorescu din Târgoviște pentru cedarea unui teren de 3 hectare și 92 arii din moșia Statului Aninasa, pentru înființarea unei fabrici de rafinat petroleul. Consiliul sanitar superior al armatei a decis ca se se prevadă de la 1 Aprilie viitor în bugetul ministrului de resbel o sumă destinată a împlini toate vacanțele de moților militari ce există pe la diferitele regimente. $£ [UNK] D. Cogălniceanu, președintele consiliului de administrație al liniei Lemberg-Cernăuți Iași, va pleca îndată după alegeri la Viena, unde a fost chemat de Direcția centrală a acestei linii. Direcția telegrafelor a luat tote măsurile pentru a pune la dispoziția tuturor ziarelor din Capitală rezultatele alegerilor de azi. D. inspector Herescu a fost însărcinat a primi pe ziariști, la orce oră, comunicându-le pe dată numele și rezultatele alegerilor din totă țara. * In portul Galați, grâul s’a vândut ieri cu 9.60 până la 1290 lei hectolitrul,secara cu 6.35 —7.50, orzul cu 5.80-5.90. Mai mulți cetățeni negusori din orașul Ploești au pus candidatura arhiereului Calistrat Orleanu la colegiul II de Senat din județul Prahova. D. dr. Severeanu este numit președinte al juriului examinator pentru căpitanii veterinari cari aspiră la gradul de maior. Consiliul de administrație al creditului funciar urban, în ultima lui ședință, a dispus scoterea în licitație a mai multor imobile, ale căror proprietari au rămas în urmă cu plata ratelor. Ieri au început, la școla normală de institutori, concursurile pentru catedrele de istorie și geografie, limba română și pedagogie. In Sibiu, unde se află actualmente întrunit congresul bisericii române ortodocse din Ungaria, s’a oficiat un parastas pentru răposații Andrei baron de Șaguna și Emanoil Gojdu, cari prin faptele lor s’au făcut nemuritori pentru neamul românesc. X In bugetul direcției căilor ferate, s’au prevăzut câte 40 de lei pe lună pentru fiecare șef de stație, pentru însărcinarea ce li s’a dat de a fi fLirigenți oficiilor poștale, înființate de curând. X DEPELI Pregătiri de resboiu Berlin, 11 Octombre. „Post“ zice că situațiunea generală a Europei nu admite să se creadă că Rusia se ocupă actualmente cu pregătiri de resboiu în contra vecinilor ei de la Vest. De când cu vizita împăratului Wilhelm la Petersburg, relațiunile între cele două imperii continuă a fi bune și amicale. Resmințire Roma, și Octombre. „Osservatore romano“ desminte formal știrea după care lord Salisbury ar fi informat pe cardinalul Rompolla printr’o Notă, că trimiterea unui represintant al Englitezei pe lângă Papa ar fi mposibilă. Căsătoria lui Battenberg Berlin, 11 Octomvre. După „Berliner Tagblat“ știrea căsătoriei principesei Victoria cu principele de Battenberg e fără temeiu. Răscumpărarea robilor Roma, 11 Octomvre. Papa a trimes Cardinalului Lavigerie 300,000 de franci pentru răscumpărarea robilor. Nenorocire Roma 12 Octombre După informațiunile primite la minister și de administrația rețelei Mediteranei, numărul morților în nenorocirea de la Grassano ar fi de 19, al răniților de 25. Exagerarea numărului morților provine probabil de acolo dcă s-au trimes la fața locului 90 coșciuge și că călătorii cari au scăpat desastrului s’au împrăștiat îndată pe câmpie. ILUSTRAȚIA NOASTRA La Exposiția jubilară internațională ce a avut loc anul acesta la München grupa de marmoră a sculpotorului german Gustav Eberlein, ce represintă un subiect mitologic, și anume : Amorul primind pe Psyche în Olimp, a fost forte admirată. Execuția acestei grupe este din cele mai reușite și acestă operă pune pe autorul ei în rândurile marilor artiști moderni. Vineri, 14 (26) Octombre 1888 Resultatul alegerilor Col. I. ce © deputați. S’au ales: Argeș: I. Rădulescu, lib. indep.; Al. Vericeanu, conserv. Botoșani; Alex. Lahovari, conserv ; Alex. Ienacovici, conserv.; L. V. Goilov, conserv. Bacău : C. Ghica Comăneșteanu, conservator ; P. Ene , liberal; Ernest Sturza, conservator; B aila ; Nicolae Blaremberg, liberal ind.; Anastasie Simu, conservator; Buzău: Alex. Marghiloman, guvernamental; I. Dimitriadi, guvernamental; C. Borănescu, guvernamental Covurlui; Theod. Rosetti, guvernamental; Lascăr Catargi, conserv. Dorohoiu: T. Călimachi, conserv.; C. M. Stroici, indip. Dâmbovița ; C. Receanu, conserv.; C. Olănescu, conserv. Fălciu: T. Maiorescu, guvernamental ; Maior C. Teleman, guvernamental; Gorj : T. Maiorescu, guvern.; A. Cămărășescu, conserv. Ialomița ; Al. Marghiloman, guvern.; lancu Poenaru Bordea, lib. ind. Iași; Iacob Negruzzi, guvern, ales; Emil Mavrocordat, conserv, ales; V. Pogor, guvern, balotagiu; Al. Holban, conserv, balotagiu; M. Cogălniceanu, indep. balotagiu; Col. Langa, lib. disid. balotagiu; Muscel; M. Crețulescu, conservator; I. Negulici, conservator; Neamțu , Col. Rosnoveanu, conserv.; Gr. Cozadini, conserv. Oltu : D. Protopopescu, liberal; C. Deleanu, guvern; Prahova ; G. Gr. Cantacuzino, consales; Balotagiu intre Radu Stanian, liberal; C. Ionescu, conservator, Ghiță Ciorăneanu, conservator, C. Stoiceanu, liberal și I. Cireșianu, liberal; Putna; George Apostoleanu, conserv.; N. Voinov, liberal; George Ghiță, guvern. Romanațî : Dumitru Popescu, conserv.; C. Gessanu, conserv. Roman : Lupu Bogdan, guvern.; Bariton Gollard, guvern. R.Sărat : Menelas Ghermani, guvern.; I. Grădișteanu, conserv. R.Vâlcea ; Al. Lahovari, conservator; Vasile Pleșoianu, conservator; Suceava; G. Loftea, liberal; C. Ghițescu, liberal; Tutova: Ion M. C. Epurenu, conserv.; Iamandi, lib . Colon. Vrabie, liber; lecuciu; M. Balg, conservator ; Tache Anastasii, liberal; Teleorman ; General G. Manu, conservator ; G. D. Vernescu, conservator; Vasluia ; P. Carp, guvern ; C. Negrea, conserv. Vlașca : Gheorghe Lahovari, conserv.; I. Lahovari, conserv. ILFOV G. D. Vernescu, lub. cons. 980, ales Menelas Ghermani, guvern. 964, ales. PP. Carp, guvern. 963, ales. Em. Protopopescu Pache, 964, ales. Gen. G. Manu, conserv. 1058, ales. Dum. Brătianu, liber. 425. G. Cantacuzino-Rifoveanu, lib. 356. M. Török, liberal 242. M. Cogălnicenu, indep. 236. Pană Buescu, liberal 253. Coco Dumitrescu, liberal 209. N. Ionescu, liberal 141. Nic. Maxentianu, inginer, indep. 28. Resultatul alegerilor din Dolj și Mehedinți, până la ora 5 dimitrață, când puneam ziarul sub presă, nu s’a comunicat. El nu se va afla decât azi dimineță, pe la ora 9. M Redacția „Universul“ exprimă mulțumiri sincere d-l ui Inspector General al poștelor și telegrafelor Herigescu, pentru deosebita bună-voință și marea osteneală ce și a dat intru a ne comunica d-sa în persona, imediat la sosirea lor, telegramele speciale anunțând resultatele alegerilor colegiului I din țară. X CURIERUL FINANCIAR Eri la Bursa din București s’au cotat: — Naționalele 1040—1041 cu termen. — Agiul 2.20—2.25n/o 3"loi" si „'Cixii'^ers al'U.i“. 22 Coroana de Spini PARTEA INTAIA — Mai antei am să examinez bine lucrul, își zise dânsul, și de nu va fi cu putință s’o iau de nevastă, atunci plec îndată și nu mă mai gândesc la ea și nici nu mai calc pe locurile astea. Deorece d. de Vaucreux cunoașce de multifamilia asta, am să ’i cer și lui părerea, și dupe răspunsurile ce ’mi va da, am să ’mi regulez purtarea. Maxim nu era omul ocolirilor; el când avea ceva pe inimă se ducea drept la scop, fără înconjur. Chiar în ziua aceea, dupe amiază, aflânduse singur cu bătrânul castelan, îi vorbi despre vizita ce făcuse în ajun și lăudă pe d sora Paula. — Tinerul meu amic, zise d. de Vaucreux zîmbind, înțeleg admirația d-tale, d-sora Perard, frumosa Paula, cum i se zice, nu este numai cea mai rapitare fată din Saint Amand, ea este perla ținutului întreg. — Am observat că este idolatrată de părinții și bunicul ei. — Așa este tatăl, mama și mai cu samă bunicul o adoră ; au pus-o pe un piedestal, au făcut din ea o zeiță și dacă ar avea mijloce i-ar rădica și un templu. Escesul în orice lucru este un defect, zice proverbul ; chiar în afecțiune fre care exagerări sunt rele. Educațiunea d-sorei Paula a fost făcută pe dos. — Cum aste ? — Părinții ei au făcut să i se nască în cap idei ciudate, idei pe care n’ar trebui să le aibă. Denia își închipue că e o făptură superiora și privilegiată Asta e o mare primejdie și me tem ca mai pe urmă frumosa fată să nu aibă de suferit. Am vorbit despre asta de mai multe ori cu Petre Rouget și chiar mi-am permis să’l blamez, dar nu e nimic de făcut cu omenii care nu vor s’audă nimic. — Familia acesta e însă onestă ? — Intru totul onestă și am pentru ea o mare stimă. Consider ca prieten al meu de a aprope pe Petru Rouget care precum ți-am spus mi-a fost credincios tovarăș de vânătorie în timp de mai bine de 20 de ani. Tocmai această prietenie pentru bunic, me face să me interesez de nepota pentru care se visază un destin așa înalt,— lucru ce deplâng. — Pare că densa are dreptul să pretindă la un asemenea destin. — Prin frumusețea, prin purtarea ei, prin onorabilitatea părinților, nu zic ba, însă atâta nu e d’ajuns. — Ce vrei să fie mai mult ? din momentul ce o fată este frumusa, distinsă și înțeleptă ca d-gora Paula Perard, nu înțeleg pentru ce n’ar eși din clasa în care s’a născut ? — Scumpul meu amic, fetei acesteia îi lipsește instrucția și educația pe care o reclamă lumea. — O lumea ! ce’m’ vorbești de lume ! ea e ridiculă. O femee, cât de jos să fie născută, dacă este inteligentă dobândește iute manierile și deprinderile nóstre. — In principiu așa este însă în practică e altceva. — Părerea mea este din contra. — Bine că m’am anunțat ,— sciü că e greu să te facă cineva să’ți schimbi părerea, respinse d. de Vaucreux cu un zîmbet ușor; de aceea nici n’am să mĕ încerc. Din momentul în care o femee este frumosa, ai voi s’durci p’un tron. — Da, cu condiție numai ca acea femee să fie curată, plăcută și familia ei să fie forte onorabilă. — Conte, ideile d-tale sunt prea romantice. — Tot d’auna au fost astfel fiindcă tot d’auna am stat pe calea adevărului. — Zi mai bine pe calea amorului. — Bine, fie și așa. Amorul e tot pe lumea asta; tóte vin de la el și tóte se întorc la el. — Pot să fiu de părerea d-tale, conte, însă cu condiție ca cineva să caute bine, de cine se înamoreză. — Negreșit. Cred că nu-i fi punând în chestiune pe d-góra Paula. Mi-ai spus că e vrednică de respect. Puțin câte puțin Maxim se înffrbântase. D. de Vaucreux observă acesta. — Ar zice cineva, reluă el rîzând, că te-ai amorezat de fata asta, așa de mult o aperi. — Haida de? eu să mă amoresez ! răspunse contele făcându’și o mutră disprețuitore. Bătrânul îl privi țiotă. — Nu pot să’mi espire altfel cuvintele, mișcările și atitudinea d-tale. — Nu cred că gândești asta. — Nu... glumesc... In orî-ce cal, trebue să te prevestesc că d-ra este logodită deja. — Ce spui ! esclamă tînerul fără a putea să’gî ascundă o mare tulburare, nu se pate. — Hei ! hei! zise d. de Vaucreux dând din umeri. Pe urmă reluă : — De ce să nu se potă ? Ce’l de demirare în asta ? D-góra Paula nu ’i fată mare ? — O, da. — Nu ’i frumosa ? — Poți sa zici răpitore. — Ei, atunci de ce n’ar iubi-o cineva, de ce acel cineva n’ar fi iubit ? — Da, mentă să fie iubită și are drept să iubescá. — Fórte bine , atunci nu e cu neputință să nu aibă un logodnic. (Va urma). De vânzare In total sau Ia parte CU UN MARE RABAT 80 saci făină diferite calități, o partidă de griș, cafea, lumânări de stearină, săpunuri, ceai, sare de lămâe și altele. A se adresa la administrația Universului.