Universul, aprilie 1890 (Anul 7, nr. 77-97)

1890-04-05 / nr. 77

Anul VII No. 77 S’a depus și o moțiune blamând pe guvern pentru aceasta, dar ea a fost respinsă in 114 voturi contra 57. Don Pedro: întâmplări din țari îngropați de vii Locuitorul Petre Dumitru, din cătunul Malamucu, pendinte de comuna Hătcărău, județul Prahova, în vîrstă de 40 ani, pe când scotea pământ dintr’o gropă, s’a dărâmat malul pe denlul omorându’l imediat. — Femeea Neacșa, soția lui Niță Uie, din comuna Netoți, ducându-se cu un fiu al său, de 8 ani, spre a scote pământ de lipit dintr’o gropă, pe când săpa la gropă, copilul a intrat în interiorul gropei; în același timp surpându se malul peste densul, a încetat din viață. — Fata Ilinca C. Miron, din Mărginenide Sus, săpând păment pentru lipit, s’a dărîmat malul peste densa de unde a fost scosă mortu. @ Arsă de vie Femeea Zoița lui Costachi Doaga, din județul Vaslui, întorcendu-se acasă amețită de băutură, și voind a raprinde focul, turnend dintr’o lampă gaz, s’a spart vasul cu gaz care s’a transformat în flăcări, de la cari aprinzendu-i se hainele, ’’-a ars mai tot corpul așa de grav că a doua zi a și murit. © Un om și o vacă trăsnit 1. 99 Pe teritoriul comunei Dursești, județul Vasluiu, pe timp de ploaie cu vânt mare și tunete, a fost trăsnit locuitorul Th. Moroșanu. Moartea a fost instantaneă. Tot atunci, trăsnetul a lovit și o vacă a numitului locuitor, care se afla în apropiere de el. D’ale armatei S’a înaintat la gradul de medic de regiment clasa II, trecându-se în reservă pe ziua de 1 Aprilie 1890, medicul de batalion cu stagiu dr. Patron George, de la herghelia armatei la corpul II de armată. * S’a înaintat la gradul de medic de batalion în corpul ofițerilor de reservă pe doctorul în medicină Costăchescu Cristea Marinoni, chemându-se tot d’odată a face stagiul de un an cerut de lege, pe ziua de 1 Aprilie 1890, la herghelia militară. * S’a înaintat la gradul de farmacist de batalion în reservă cu stagiul la corpul II de armată licențiatul în farmacie Munteanu Ioan. * S’a trecut pe ziua de 1 Aprilie 1890, în posiție de retragere, după a sa cerere, administratorul cl. I Bancof Grigorie. * S’a primit demisiunea din armată a medicului de regiment cl. II, doctorul Chercea Dimitrie, trecându-se tot deodată în cadrele ofițerilor de reservă a divisiei Dobrogea. * Medicul de batalion stagiar, doctorul Mardiros Ceomac, din regimentul 16 dorobanți, s’a primit în armată cu gradul de medic de batalion în acelaș regiment. * Veterinarul de regiment Similache Michail, din regimentul 6 călărași, s’a trezit în posiție de disponibilitate pentru infirmități timporale. * S’a primit demisiunea din armată a veterinarului de escadron, Sergescu Constantin, trecându-se tot de o dată în cadrele ofițerilor de reservă ai corpului I de armată. * S’a primit demisiunea din armată a maiorului Budișteanu Pavel și s’a trecut în același timp în cadrele ofițerilor de reservă ai corpului II de armată. * S’au trecut în poziție de retragere după a lor cerere d. căpitan Șeinescu Gheorghe, d. căpitan Enache Vasile și căpitanul Popescu Christache. * S’a primit demisiunea din armată a locotenentului Iurașcu Alexandru, trecându-se în cadrele ofițerilor de reservă ai corpului III de armată. Fraticid și sinucidera Din Troppau (Austria) ni se scrie de corespondentul nostru ca în Bautsch, oraș din vecinătate, săpunarul Schäfer și a ucis pe soră-sa dându’i cu un topor în cap și după aceea și-a curmat viața sărind într’un cazan cu leșie care fierbea în colcăie. Lup turbat Un lup turbat a băgat în noaptea dintre 28 și 29 Martie, mare spaimă în locuitori din comuna Slimnic în comitatul Sibiiului. Venind despre Soameș, a trecut prin mijlocul Slimnicului și eșind pe ceal’altă parte, a intrat într’o turmă de oi, din care a sfirticat o oaie și 6 miei. Intrând apoi in sat, a mușcat doi oameni dintre sătenii alarmați, iar unul al treilea ia rupt pieptarul din spate. Abia cu mare greutate a putut fi omorîtă bestia turbată. La arătarea făcută s’a dus la fața locului veterinarul comitatens Kreutzer și a constatat că lupul a fost turbat. Cei doi oameni mușcați au fost transportați în spitalul civil din Sibiu. O bandă mare de hoți arestată la Galați sunt câteva zile de când poliția din Galați a fost informată că o bandă mare de hoți este în orașul Galați. S-a pus în urmărirea lor d-nui comisar Balaban, comandantul de gardiști Ștefan Dumitriu, adjutorul său Neculai Tempianu, sub comisarii Damaschin, G. Panaitescu, Ghiță Constantinescu și vr’o 6 sergenți. După o urmărire de mai multe zile, reușiră acești bravi agenți ai siguranței publice a-i prinde în strada Traian în o bașcă a proprietăței d-lui profesor Cuclin. Iată numele acestor furi: Bronștein, cel întâi spărgător ; Paisch Tinichigiu, condamnat de curtea din Iași la 12 ani pentru spargeri de biserici și case de bani, de curând scăpat de la ocnă ; Avram Puțuntel, care prin efracțiune s’a introdus în casa misitului Marcu din orașul Galați și i-a furat 2000 lei și mai multe bijuterii și obiecte, fost condamnat la 7 ani; Iancu Chelbosu ce-i zice și Spaniolu; Bubin fratele Perghei ce i zice și Bacaoanca, spărgător de case; Iuțea ce era obloșit pe lângă Landes mediator și pungaș de meserie; Mendl Boccegiu pungaș și călcător de case, și o mediator din Târgu Frumos, gazdă de hoți și vânzătore de fete în Brăila. După cum se vede banda era numerasa și dacă agenții puși în urmărirea lor nu reușiau, a-i prinde era să înregistrăm după sărbători furturi însemnate. O comună românească prada focalul Ziarele din Cluj ne spun, că alaltăieri după amiazi, a izbucnit foc într’o șură din Selicea, lângă Cluj, și a prefăcut în cenușe întreaga comună dimpreună cu biserica. Au ars cu totul 85 de case și dependințe și seria locuitorilor nu se poate descrie și paguba ie cel mai puțin de 30.000 fl. Sinucideri în Cluj Sinuciderile în Cluj sunt la ordinea zilei. Nu trece zi, în care să nu se arunce cineva în Someș sau să nu-șî tragă câte un glonț prin cap. Alaltăieri după amiazi s’au întâmplat două sinucideri deodată. Un lucrător s’a aruncat în Someș, dar a fost scos de către un pandur și un ziler. Numele acestui candidat la sinucidere e Bagaméri István. Al doilea a fost un meseriaș tânăr cu numele Albert Krémer, care s’a împușcat și a și murit. 18 cadavre vi lăzi Din Mazagan în Africa se scrie câtre „Petit Marbeillais“ : Acum vr’o lună o caravană care venia de la Maroc, a sosit la Mazagan. Cămilarii aveai între alte mărfuri și opt lăzi adresate fiu toate anulind ratat să’i găsescă Adresa le fură lăsate în paza cald d că trece atâta vreme și ■ i i le reclame, se plictisi di păzi, convocă un consiliur deschise lăzile spre a le face un inventar. Dar, că nu conțineau altceva decâ o ste, trunchiuri întregi de rigilate și îmbălsămate S’au pie lângă altele, după cum ă ieșit din ele 18 cadavre, 1 de negresă și altul . Caidul și cămilanul au fost aresta ,<i le a ieșit înainte un oi ie scumpe, încălicat pe le-a propus să’î ducă lăziliindu-le înainte pe jumetul ilui. Denșii au primit și să le dea în gând ce stimul i-i bună de drum și apoi s’ajutorită descoperit casa trimițâtoru ocuia nimeni în ea. Vecinii icuitor primea la el multi Capurile ----- in U.U. O al putut descoperi o țară la mezat Din Bruxela se depeșără următoarea știre curiosă unui ziar vienez : Germania a oferit regelui Leopold al Belgiei și suveran al Statului independent Congo suma de 100 milione franci pentru cedarea către Germania a Statului Congo. Regele a respins oferta. O sinucidere la clubul sinucișilor Ziarul englez „Pall Mall Gazette“ anunță că Wendel Baum, secretarul clubului sinucișilor din Bridgeport (Conecticut) s-a sinucis în lunea Paștelor (stil nou) precum își luase angajament. Ziarul adaogă că acum câțiva ani cinci cetățeni de origină germană din Bridgeport s’au hotărît într'un moment de melancolie să’și curme zilele, fiecare la rîndul seu, după hotărîrea sorților, și anume în lunea Paștelor. S’au reunit mereu în zile anumite în localul numit „Suicide Club“. Angajamentul a fost ținut cu cinste și sinucisul de deunăzi este al patrulea din clubul celor cinci. Anul viitor e rândul președintelui clubului să se ucidă. O mulțime de prinsuri s-au făcut în oraș , că se va sinucide, că nu se va sinucide. Cei cu prinsare.Nicn urmă cred că autoritățile vor împedica pe președinte de a se ține de angajament. O mărturisire teribila Din Copenhaga ni se scrie că fabricantul de săpun Philipsen, arestat pentru escrocherie, a mărturisit că a omorît pe curierul Meyer, care încasase bani pentru o casă de acolo și dispăruse fără a’i se ști de urmă încă de la 7 ianuarie st. n. El a sugrumat pe nenorocitul și după ce l’a jefuit l-a expediat cadavrul în America. Un nihilist ? Se telegrafiază de Petersburg că joi sora poliția a făcut perchhisiție în locuința unui tânăr care venise de paște la Gatcina; perchisiția, făcută în lipsa lui de acasă, a avut de rezultat că s’a găsit o lădiță cu două cartușe de dinamită. Tânărul nu s’a mai întors la Gatcina. Numele lui adevărat nu se știe. Acte Oficiale D. Ciurcu (Hariton N.), actual copist la ministerul afacerilor streine este înaintat și numit țiitor de registre la diviziunea comptabilităței. * D. G. Ionescu, actual conductor de mine clasa II în serviciul salinelor, s’a numit conductor de mine clasa I, iar în locul dlui Ionescu, s’a numit conductor clasa II, d. Petre Lucaciu * S’a aprobat buftetul fondului de tir la sută al porturilor d’alungul Dunărei pentru serviciul administrațiunei centrale, pentru serviciul hidraulic central și pentru serviciul de perceperea taxelor. * S’a admis în serviciul poștal, ca conductori gradul III,, d on Stanciu Gabriel, Braviceanu Ion, Crețulescu George, Ottolescu Niculae, Ionescu Alecu și Spatariu Dumitrie. * S’a avansat în postul de șef de cantonieriție factorul Colesnicenco Andrei, care a mai ocupat asemenea post. * D Romulus Milionescu este numit impiegat de cancelarie în serviciul exterior al vămilor, în locul decedatului Paraschiv Teodorescu. Mare Mațiune filantropică Un învățat parisian, anume Parent, care a decedat săptămâna trecută în Auteuil,și-a lăsat prin testament toată averea sa de peste un milion și șapte sute de mii de fr. orașului Paris pentru scopuri filantropice. O parte din această sumă se destinată pentru instituirea unui fond care să serve la creșterea și înzestrarea unor fete orfane de ziariști, învățați și artiști. Un mare măcel se telegrafiază din Londra : „Agenția Reuter“ primește de la Mozambic știri cari anunță ca tribul Malolos măcelărit pe locotenentul de corabie portughez Valadin, pe funcționarul civil și 150 de soldați indigeni din suita lor. Consiliu practic Pentru ca să conservați multă vreme laptele, puneți într’ensul puțină cretă. Alt mijloc e să fierbeți în fiecare zi; astfel veți avea lapte ca și proaspet 5—6 zile. Știri prin poștă Lucrătorii din Pesta fac mari pregătiri pentru a lua parte la manifestațiunea generală a lucrătorilor în ziua de 1 Mai. Se vorbește de procesiuni impozante dar cu caracter pacinic. Asemeni manifestații vor face și lucrătorii din Presburg, Neusatz, Temișoara și Brașov.* * * Se scrie din Belgrad că jurnalul Oficial a publicat decretul de promulgare a convențiunii de comerț sârbo-română. ♦ * * Un chimist francez a reușit să prepare un praf de vînătoare care, pe lângă că se poate ușor conserva, nu face fum și aprope nu produce zgomot S’a început deja fabricarea acestui nou praf. * * * Cu* prilejul aniversării nașterii prințului de Bismarck, marele bancher berlinez Bleichröder a dăruit fostului cancelar o masă monumentală pe care se află sculptat un stejar reprezintând arborele genealogic al familiei Bismarck. Masare de o frumusețe rară. * * In amintirea accidentului de pe calea ferată la Borki, în 1888, accident din care familia imperială rusă a scăpat ca prin minune, orașele Moscova și Nijni Novgorod au dăruit orașului Chelm un clopot colosal, care cântărește 720 puduri (14,400 kilograme) și a cărui turnare a durat un an. Ministrul de resbel din Danemarca a fost autorizat de Cameră a cheltui în 1890 o sumă de 3‘2 milioane pentru fortificațiile maritime din Copenhaga; cheltuiala totală va fi de 9 milioane ce se vor repartiza în trei ani.* * * * * ❖ Joui, 5 (17) Aprilie 1890 Prințul de Neapole a sosit la Batum în seara de 31 Martie pe bordul vaporului „Sultanie.“ El a fost primit de autoritățile rusești și a plecat la Kutais. &n Vineri 30 Martie, în satul irlandez Coolroe lângă Newross, un portărel cu câțiva agenți polițienești presentându-se acolo la un arendaș pentru a’l da afară de pe moșioara ce o ținea în arendă, au fost bătuți și loviți cu pietre. Oamenii se baricadaseră în casele lor și după ce au pus pe goană pe agenții i-au urmărit o bucată bună de drum, dezarmându’i. Mai mulți funcționari au fost răniți.* *. îsc ■ iiev împăratul Wilhelm a sosit în dimineața de 11 April la Wiesbaden; el a vizitat pe la amiazi pe Imparătesa Austriei la villa Langenbeck; seara, s-a întors la Berlin. La sosire și la plecare, împăratul a fost aclamat de mulțime. & ltf Agenția din Constantinopol e autorizată a declara că e cu desăvârșire falsă știrea că mai multe biserici "ar fi fost jefuite de către soldații turci din Canea, un atare fapt nu s’a petrecut în insulă unde, din potrivă, liniștea e deplină. Sinuciderea de la Galați Sâmbătă d-nul Costica P. Popovici comptabil la d-l Hagi Nicola și vice-președinte al societăței „Junimea Comercială“ din Galați, și-a curmat zilele printr’o lovitură de revolver. Moartea a fost instantanee. HAZ Intre negustori: — Ești mulțumit de noul d-tale contabil? — Cum nu, e inteligent, harnic, serios, și onest... — In scurt, te complectează. — Se’nțelege. O sinucidere îngrozitor în Muscel Femeea Tudora Bucur Dinu Grosu, din comuna Văleni, jud. Muscel, turnându’și, cu voință, gaz pe ea și dându’i foc cu chibritul de și mama sa și vecinii i-au venit imediat în ajutor, totuși până să fie desbrăcată de haine, a avut pe corp arsuri așa de grave că a încetat din viață. Lucruri din toată lumea De unde a predominat obiceiul de a se văpsi ouăle în ziua de Paște.— Când s’a născut baval în Borna, găina mamei sale a făcut un ou roș. Ai casei neștiind cum să interpreteze acest fenomen, au făcut apel la ghicitori eleni, cari au zis că copilul ce s’a născut, deși din părinți fără însemnătate, se va face însă un bărbat mare. Când după 40 de ani baval a fost proclamat imperator de către legiunile Romane, mama lui (era în ziua de Paște) a văpsit 100 de ouă și le-a trimes ca dar la diferite case, în amintirea acelei zile; același lucru s’a făcut și în anul următor. Puțin câte puțin s’a urmat și în cei l’alți ani, care a devenit un obiceiu ce s’a întins până la noi, și poate va urma încă mult timp și de aci încolo. O Broscă țestosă uriașă. — Locuitorul Tuder. Prislă’din comuna Șorogari, rădicând niște crengi de pe lângă șanțul grădinei sale, a dat peste o broscă țestosă de o mărime colosală, la vederea căreia deocamdată se speriă. Mai mulți vecini chemați de el, îl sfătuiră s’o aducă în Iași, ceea ce și făcu, vânzând o dlul librar Șaraga cu preț de 32 lei. D. Șaraga o oferi museulul unde se pate vedea zilele de sărbători încă vie mergând cu zgomot mare în vestibulul de sus. Bastonul de mareșal al lui Radetzky.—Bastonul de mareșal, pe care împăratul Austriei și întreaga lui armată Patt dat la 1850 lui Radetzky drept „dr.r de onoare“, a fost furat acum din așa numita TO DUEL CULUI SAU O CĂSĂTORIE DE PORUNCEALA Mare ROMANI" de sensație. XI Chiar în seara aceea, Margareta vîndu o parte din diamante și Patoche fu plătit. XII Tristețea domnea de câteva zile la Marjolaine. Plăcuta modistă cu toate că avea încredere în Jacques, cu toate că era sigură că nu e în stare să înșele la joc, suferea fiindcă îl vedea pe el suferind. Tăcut, trist, preocupat, Jacques nu mai ieșise din casă de când fusese cu Patoche. Sta toată ziua în odaia lui, cu privirea rătăcită, cu sprîncenile încruntate. Vedea cu groază sosind momentul în care o să trebuie să se ducă la regiment. Cum o să fie primit de această familie de soldați ? El, care era însăși onoarea, n’o să fie iarăși acuzat? Afacerea de la cercul d’Antin făcuse mult zgomot. Mai multe ziare reproduseseră articolul care fusese trimis în aceeași zi și cu intenție colonelului de Cheverny. Ziarele din Nancy trebuia să-l fi reprodus și ele, deoarece era vorba de un subofițer din regimentul 145 de linie. Atunci tot regimentul știa. Ofițerii superiori, ofițerii, subofițeri, cunoștea și dezonoarea lui în acest moment, toți o știa și până și soldații poate. O să apară între ei ca un nemernic. Desigur șe comenta pe acolo această afacere. Deja hotărîrile erau luate. Ce primire rușinoasă o să i se facă ? Și, închis în odaia sa, neascultând nici vorbele dulci ale Marjolainei, nici mângâerile unchiului Cesar, Jacques, gândindu-se la toate astea, plângea de turbare. Colonelul îl gonise. » Ce-o să facă cei lalți ? In sfîrșit era în ajunul plecărei Seara trebuia să ia trenul ca să fie a doua zi la cazarmă când se va face apelul Bietul băiat tremura numai gândinduse c’o să se afle în fața camarazilor, a șefilor SOT. Idei negre îl umblau prin cap. Se gândea să se sinucidă. Dar, asta proba că e vinovat și muria dezonorat. Nu putea. Trebuia să trăiască chiar în interesul onorului. Apoi se gândi să dezerteze. Da, așa de mare groză avea gândindu-se la primirea ce-o să i se facă că se gândi să nu se prezinte. Nimeni n’o să crează că e sătul de viața militară. Acei care îl cunoștea fi știa și destul de bine că adora ace dă viață.. Nimeni n’o să crează de asemeni că dezertase din lașitate. Dase destule probe de vitejie, de energie și de indiferență în primejdie. Nu se temea clar de asta. Dezertând, căpăta un fel de libertate și putea să se folosească de această libertate ca să lumineze misterul scenei din strada d’Antiu. Era slab în fața acestei idei ,i cuprindea mereu. Din fericire că’l veghia unchiul Cesar, a cărui inteligență vie pricepea tulburările ce se petreceau în sufletul său. Unchiul Cesar într’o zi, după dejun,— Jacques nici nu se atinese de mâncare,— îl luă deoparte și îi zise : — Jacques, un sfat... — Unchiule... — Știți la ce te gândești. Jacques dete din cap și fruntea i se încrezi și mai mult. — Te gândești să dezertezi. Jacques se dete înapoi speriat. Această vorbă odidsă, rușinosă pentru un soldat, se pronunța pentru prima oră în fața lui. Dezertare!! Ce lașitate ! Desigur, se gândise fără însă să cunoscă puterea ce-o să aibă această vorbă asupra inimei lui!... Dezertor ! adică acela care fuge de datorie și își trădează țara. Unchiul Cesar urmă: — Nu zice că nu ie așa. Te gândești la asta. Se vede cât de colo. Ascultă. Și urmă cu o emoțiune foarte mare: — Nu sunt decât un biet bătrân fără nici un ban, dar asta nu mă oprește ca să te iubesc ca pe fiul meu. Să presupunem că dezertezi. Ce o să se întâmple ? Să presupunem iar că o să găsim cheea misterului care te ocupă! Ce o să se mai întâmple ? O să scie regimentul teu că ești inocent de hoție, dar tot vinovat o să râmai... vinovat de dezertare. Și asta o să’țî aducă închisoarea și dezonoarea vieței întregi... du-te dar la regiment.... așteaptă evenimentele..... Ai încredere în unchiul tău... Ah ! dacă ași fi bogat, dacă ași fi bogat!.. Iubiți pe tatăl tău adoptiv, nu e așa ?... — Din tot sufletul ! zise Jacques mișcat. — Și el te iubit ? —- Desigur. — Ei bine, consideră-me ca pe tatăl teu adoptiv. Asta n’o să’ți fie greu, de oarece saman cu el cum seamănă două picături de apă. Voi fi mâine la apel, unchiule, și’mi las onoarea în mâinele d tale. Știă eu ce e onoarea. A ta e în mâini bune. Ai rabdare. In ziua aceasta, cea din urmă pe care Jacques o petrecea cu Marjolaine, Bernard veni la modista. Nu era așteptat de loc. Tinerii nu se mai văzuseră de când colone 92 de orice fel de tus a inrinuit. Atingerea vocii, durere de gât, răcură, brondhită, catare, inflamații al fi biteme,!. alei metefti.