Universul, noiembrie 1890 (Anul 7, nr. 253-278)

1890-11-01 / nr. 253

Universul No. 253. 0 obligație care trebue să câștige cel puțin 100 lei și are o dobândă anuală de 3 la sută. Peste 3 zile va avea loc tragerea împrumutului sârbesc 3 la sută cu un premiu principal de 100 mii , și multe altele, se vinde numai cu lei 87 la administrația ziarului „Universul“, str. Brezoianu No. 19 București. GRABIȚI VE! GRABIȚI-VEI Jour, 1 (13) Noembre 1890, încă S și 8 zile de timp pentru a­ îmbogăți!! Peste 9 zile va avea loc și tragerea împrumutului orașului Barletta, garantat de guvernul Italian, cu un câștig principal de lei 50.000 și multe alte. O obligațiune, care trebue să câștige cel puțin 100 lei se vinde nu­mai cu lei 48 tot la administrația „Universului“. Se trimet în orî­ce parte din țară după primirea costului lor. Aceste losurî se vînd și în rate lunare de câte 10 lei.— Pentru deslușiri a se citi anunțurile de pe pagina IV, îngropată de vie S’a dărîmat lutăria numită „de la Mecet“ teritoriul comunei Bahușî, județul Neamțu, peste femeea Nastasic a lui Neculai V. Se­cure, din zisa comună, care, împreună cu so­țul ei, se dusese să scoată lut pentru a face cale ; cu ajutorul dat, numita femee a fost scoasă vie, însă după câte­va minute a înce­tat din viață. Un turc împușcat în loc de Licinsc. La Măcin s’a împușcat un turc de către un caporal, care din greșeală l’a luat drept banditul Licinski. Luptă între doui ofițeri din Petersburg ni se scrie : O­­ tramă sângeroasă a emoționat, la 15 Oct. orășelul Pecersk, din apropiere de Kiev. Din cauza unor afaceri de serviciu, loco­tenentul Ștefan Ș... și căpitanul Petru T.., de la al 6-lea batalion de pionieri, se luară la ceartă. In cursul certei, locotenentul păl­­mui pe căpitanul săn. T. alergă afară pe stradă și chemă un gardist. „Pune mâna pe el și du’l la arest!“ po­runci el gardistului, arătând cu degetul pe adversarul său. Gardistul însă refuză, zicând că nu e în drept să aresteze un ofițer. — Dacă e așa, strigă .., atunci să fii cel puțin martor la asta ! Și cu aceste vorbe, se repezi asupra loco­tenentului și-l lovi peste obraz.­­ Fii martor și la asta­ strigă, la rân­dul său­ locotenentul palid de furie. Și scoțând un revolver din buzunar, el trase patru gloanțe asupra căpitanului, care căzu mort la pământ. Omorâtorul se duse apoi cu gardistul la poliție și se constitui prizonier. Acte oficiale Sunt numiți perceptori: D-nii I. Grindureanu la circumscripția III Sarighiol, Tulcea; G. Pârvulescu, la cir­cumscripția XV Poiana, Ialomița; C. Sa­dovescu la circumscripția XII Smirna, Ialo­mița ; G. Simionovici la circumscripția XVIII Bucești, Roman; M. Ionescu la circumscrip­ția VI Șocarici, Ialomița; Sava Caliman la circumscripția I Bilcești, Iași; Gh. Ionescu la circumscripția XII Răducaneni, Falciu; I. Mânzulescu la circumscripția XXXI Vin­­tilă-Vodă, Buzeu; G. Zănescu la circum­scripția XXXII Gangiova, Dolj; Iosef Stă­­nescu la circumscripția XXVII Măceșu­ de Sus, Dolj; M. Gheorghiu la circumscripția X Bogdana, Tutova; Gh. Al. Mateescu la circumscripția XXI Neamțu, Neamțu; Gh. Dumitrescu la circumscripția XI Ruginosa, Suceava; Iacob Ionescu la circumscripția XX Ștefănești, Gorj; I. Brăilescu la cir­cumscripția IX Bordeiu-Gilortu, Gorj ; An. Stelorian la circumscripția XXI Blejești, Vlașca și M. Cesarie la circumscripția XVI Frăsinetu, Vlașca. * D. G. Vasiliu, actual impiegat clasa I, se numește în funcțiunea de șef de deposit clasa II în serviciul regiei monopolurilor Statului, în locul D-lui A. N. Dimitriu, demisionat. Un duel de moarte din Atlanta se comunică cu data de 26 Octombre . Un duel mortal a avut loc ieri d. a. m., lângă Danielsville. Rezultatul acestui duel fu­ră William Sanders, un plantator bogat, fu ucis și, William Martin, vecinul său, că­păta o rană de care muri a doua zi. Cei doi vecini trăiau deja de mult în ceartă. Joi pe la prânz, Martin auzi focuri de pușcă în curtea vecinului său și, uitân­ 107 du-se afară, vezu că Sanders ’i împușcă porcii. El apucă o pușcă cu două țevi și, intrând în curtea vecinului său, îl întrebă de ce trage în porci. Sanders ’i răspunse că dacă nu se depărtează va trage și într’însul. După câte­va înjurături, cei doi vecini în­cepură să’și descarce puștile unul într’altul. Sanders muri pe loc, atins de un glonț în inimă, Martin, căruia glonțul adversa­rului soii­ei intrase în gât, avu puterea de a se mai tărî acasă, unde muri azi dimi­neață. Omorît de un pumn James Devinne și John Farra se întîlniră în seara de 24 octombre în birtul hotelului Pensilvania din Willmington. Ei se luară la ceartă, din cauza unei sume de bani pe care Devine o datora lui Farra. Farra deveni foarte furios și, fără de veste, lovi pe adversarul său­ în obraz și-l culcă la pămînt. De­oare­ce omul căzut nu făcu nici o mișcare ca să se mai scoale, câți­va muș­terii, cari se aflau în cârciumă, îi alergară în ajutor. Ei se convinseră însă că Devine e mort. Pumnul lui Farfa îl omorîse. Uci­gașul se ’dădu fără rezistență în mâinile po­liției, care venise să’l aresteze. O cugetare pe Adevăratul martir așteaptă moartea. Entusiastul aleargă după dînsa. zi Afacerea Goufie Din rapoartele comisiei medicale însărci­nate cu cercetarea afacerii Gouffe rezultă că Gabriela Bompard e cam amintită, dar că, totuși, e responsabilă de omorul portărelului despre care am vorbit atâta. Prin urmare, frumoasa Gabriela va com­pare înaintea juraților. Vom da amănunte. 110 femei arestate Lumea parisiană, după cum ne comunică correspondentul nostru, este foarte alarmată și siguritatea publică de mai bine de patru luni se ocupă de o afacere foarte gravă. Iată despre ce este vorba: O femee în vârstă de 53 ani, locuitoare în cartierul Batignolles, a înlesnit avortu­l a peste 200 femei, din care patru au și mu­rit din pricina medicamentelor ce li s-au dat. Justiția, în urma unor denunțări primite, a pus mâna atât pe femei cât și pe compli­cii săi și anume pe amant și alți doi indi­vizi, însărcinați cu căutarea clientelei. Operațiunea avortului nu costa nici­odată mai puțin de 20 lei. Clientele acestei femei se compun mai cu seamă dintre servitoare, fete de prin pră­vălii, cusătorese și bulevardiste. — Sunt și câte­va femei măritate mume a câte 7—8 copii. Numărul arestatelor până acum se urcă la neînsemnata sumă de 110,—pe fie­care zi însă se fac noi denunțări și în acelaș timp noi arestări. Magistratul însărcinat cu instrucția are mult de lucru, mai cu seamă că în această daraveră sunt implicate și multe persoane distinse din societatea parisiană. Procesul promite a fi foarte interesant. Adulter și crimă Orașul Creil a fost la 6 c. teatrul unei crime, care a produs pretutindeni cea mai mare senzație. E un caz într’adevăr neobicinuit. D. Vites, un cismar din Creil, află că ne­vasta sa întreține relațiuni adultere cu un tiner agent voiajor, d. Emile Rembaut. El se duse la nevasta sa și, dându’i un revolver în mână, îi zise : — Ști­i că mă înșeli. Amantul teu se la­udă în toate părțile de favorurile ce’l acorzi. Dute și’l omoară. De nu, pleacă din casă și să nu te mai văd nici­odată în fața o­­chilor ! D-na Vitez, luă revolverul și, ducendu-se într’o cârciumă unde știa că se află amantul ei, îi trimise 5 gloanțe în cap. — Asta e, ca să nu te mai lauzi că ai avut relațiuni cu mine, strigă­ta victimei. Soții asasini au fost arestați amândoi. Un tren măcelărit Un atentat sălbatic s’a săvârșit la 30 c. asupra unui tren mixt de pe linia trans­­caucasiană între stațiile Tuaz și Dregan. O bandă de tâlhari mascați opriră trenul, făcându-l să detalieze prin niște drugi puși de a curmezișul liniei. Pasagerii și perso­nalul trenului se apărară cu revolverele, dar, după o luptă scurtă, bandiții, înarmați până în dinți, rămaseră învingători, după ce omo­­rîră un număr foarte mare de pasageri și pe toți funcționarii trenului. Ei jefuiră apoi vagoanele de marfă și ca­rul de poștă, unde, după ce omorîră pe func­ționarul însărcinat cu paza mesageriilor, pu­seră mâna pe o sumă însemnată de bani. Pasagerii, cari putură scăpa de măcel fu­giră la Dregan, unde denunțară autorități­lor faptul. S’au trimis patrule militare, cari cutreeră toată regiunea în căutarea bandiților. Mare foc la Galați In ziua de 27 corent, orele 5 seara, s’a aprins fabrica de lemne din strada Podul de Peatră, proprietatea d-lor Ciuntu și Chi­­uiș. Focul a fost atât de puternic în­cât a consumat întregul stabiliment, enormitatea depositului de scânduri și grinzilor ce era în jurul fabricei, s-au consumat în mare parte. Pompierii și armata au ajutat mult la salvarea unor pagube enorme, dacă focul nu era oprit a lua proporțiuni spre deal unde era multă lemnărie și case de locuințe. Cu deosebire s’au distins sergentul de infan­terie Darie carele în zelul său de a opri nenorocirea și­ a­­ ars palmele însă un vătav al fabricei a fost cuprins de foc ; scoțându-se fript pe obraz, el a fost trimes imediat os­­pitalului Elisabeta Doamna. Un cal al pom­pierilor a căzut de pe înălțimea malului de d'asupra fabricei și s-au stâlcit așa că au și murit. Pagubile sunt de 120.000 lei. Un proverb pe zi Mulți oameni cari vor să guverneze pe alții, nu știți să se guverneze pe dînșii. (German). JUBILEUL UNDI­CAL Zilele trecute, s’a serbat în Petersburg, un jubileu extra­ordinar. Un sport uman de acolo dădu în onorea calului său de curse, care împlinise vârsta de zece ani și care valorează peste 50.000 de ruble, un banchet strălucit, la care in­vită o mulțime de musafiri. In sala banchetului, era atârnată, într-un cadru aurit, o listă a tuturor premiilor câș­tigate la curse de calul jubilar. înainte de începerea banchetului, gazda, împreună cu toți musafirii se duseră în grajd. Aci, stăpânul întinse armăsarului o turtă de ovăz și îi „dărui“ niște hamuri aurite. Se bău șampanie în sănătatea calului care trebui, de voe de nevoe, să înghită și el conținutul unei sticle de șampanie care i fu turnată pe gât. Stăpânul, mișcat până la lacrămi, îmbră­­țișă gâtul calului și-l sărută pe bot. Un poet, angajat anume pentru acest scop, citi o poe­zie în care murgul era ridicat până în slava cerului. Societatea părăsi apoi grajdiul pentru a se întoarce în casă unde benchetul și pe­trecu până a doua zi dimineață. Calul, după credința noastră, merită în adevăr onorurile ce i se făcură, căci pare a fi cu mult mai cu­minte de­cât­­ pro­prietarul său. Un sfat pe zi Inelele prea strimte opresc circulația sân­gelui prin vine. Câte o dată cu prea mare greutate putem să le scoatem. Ele vor eși ușor băgând degetul cu inela în untdelemn și apoi în apă foarte rece. Știm­ prin poștă Franța. — Ni se scrie din Paris că e neexactă știrea dată de ziarele rusești cum că d. Carnot, președintele republicei, ar avea intenția de a vizita espoziția franceză din Moscova. — Ni se scrie din Paris. Ruberstin, care la 10 Decembre 1887, câte­va zile după a­­legerea d-lui Carnot, a tras trei gloanțe în d. Ferry, fost președinte al consiliului, a fugit de la spitalul de nebuni Bicetre, unde era internat. Nu se știe ce s’a făcut individul. — Ni să scrie din Paris că un anume Mast, șef de atelier la o turnătorie din A­­miens, a câștigat lotul cel mare de 100.000 fr. la ultima tragere a loturilor creditului funciar francez. De bucurie, Mast și-a propus să facă o călătorie în jurul lumii * * * Italia.—Din Roma ni se comunică că d. Crispi, cu ocaziunea majoratului princepelui de Napoli,a propus regelui d’a ’I da voe să ceară parlamentului votarea unui apana­­giu pentru principe. Regele a refuzat darea acestei permisiuni, ne­voind a aduce o nouă împovărare finan­țelor statului, deja destul de încărcate. D. Farini a adresat principelui de Ne­­­apoli o scrisoare prin care îi face cunoscut că în confirmitate cu art. 34 din statutele Senatului, A. S. princiară a fost înscrisă în tabloul membrilor maturului corp. — Fostul împărat al Braziliei va petrece cea mai mare parte din iarna asta la Flo­­renza. Ni să scrie de asemene despre o călătorie a contelui de Paris în Italia. Acesta ar vi­zita Turinul, Milanul, Florenza, Roma și Napoli. — Am anunțat deja că Elena d’Orleans, fiica contelui de Paris a făcut o vizită la Vatican. Ni se scrie acum din Roma că prințesa a dăruit Papei 60 mii de lei. * * * Germania.—Reichstagul se va întruni la sfârșitul lui Noembre sau la începutul lui Decembre. Lucrările serioase nu se vor începe însă decât după anul nou, de vreme ce proiectele importante pe care le pregătește guvernul nu sunt încă gata. — Asupra demisiunii lui Stöcker din pos­tul de predicator al curții, demisiune pe care am anunțat o deja, se spune ca a fost dată mai cu seamă din cauza atitudinii pe care împărăteasa o observa față cu predica­torul. Cea mai mare lovitură pentru Stöcker a fost numirea rivalului său, preotul Dryan­­der, în postul de predicator al palatului.­­ O încercare criminală s’a făcut, Sâm­bătă, cu scopul de a se arunca în aer un tren dintre Düsselldorf și Benrath (No. 113). Ancheta ce s’a făcut n’a dat încă nici un indiciu asupra mizerabililor, de­și se oferi­ "*■­feră 1000 de mărci ca recompensă pentru descoperitor. E probabil că atentatorii voiseră să prade trenul. " Austro-Ungaria. " In cercurile comer­ciale din Fiume nu se crede de­loc că vasul lui Ion Orth (arh­iducele Iohan) s’ar fi cu­fundat. La Viena de asemenea nu se crede într o catastrofă; totuși domnește mare în­grijire. Un furt îndrăzneț s’a comis la salina din Homânna.­ Hoții au furat casa cu bani, au dus-o la câți­va k­ilometri depărtare și acolo au spart-o, luând din ea peste o mie de fiorini.­­ Mercuri, nevasta unui tăetor de lemne din Kosztolna, lângă Presburg, se prezintă înaintea judecătorului de pace ca să se plângă de relele tratamente ale bărbatului ei. Pe când judecătorul asculta vorbele acestei victime a căsătoriei, brutalul intră pe furiș în judecătorie și ucise cu un glonț de pușcă pe nenorocitul magistrat. Din fericire, cel puțin putu să fie împe­­dicat de a-și omorî și nevasta. * * « Rusia.—Văduvii consolabili au socoteli de regulat cu Sfîntul Sinod al bisericei ru­sești. In urma unui reglement care s’a publi­cat de curând, un văduv și o văduvă care­­ contractează o a treia căsătorie, e supus unei pedepse riguroase de la trei până la cinci ani. Văduvele mai bătrâne de șaizeci de ani care ar vrea să se căsătorească sunt osân­dite... „pe viață“. — Ziarele dau seamă despre grozava crimă săvârșită în Vitebsc de o d-ră de familie bună. D-ra a aruncat cu vitriol în fața unui funcționar și a băut restul din sticlă, murind peste câte­va minute. Funcți­onarul va rămâne orb. Pricina crimei: dra­gostea. * * Anglia. — Ca răspuns la invitarea ce i s’a făcut d’a prezida banchetul ce depu­tații englezi au oferit astă seară membrilor conferinței parlamentare pentru arbitrajul internațional, Gladstone a răspuns că „ pare rea că pierde o ocazie „de a protesta contra militarizmului, care consumă toată vitalita­tea Europei“. — Ni se scrie din Londra că un en­glez tînăr, impiegat al camerei comune­lor, a executat deunăzi o adevărată minune caligrafică. El pariase că va copia trei con­­soane din „Times“ în trei ore. Și a izbutit să copieze 6569 de cuvinte în 2 ore și trei sferturi. Pariul a fost câștigat cu un sfert de ceas mai înainte. Scriitorul nu era obosit de loc. Caligrafia a fost escelentă. * * * Spania.—Gendarmeria a arestat pe pri­marul din Aspem, provincie din Barcelona, care e acuzat că a emis bilete false.­­­— O zăpadă foarte abundentă acopere munții din provincia Aldianto și dealurile basce. ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALA Mort la gara Filaret * Ieri pe la orele 113­* a încetat grabnic­­ din viață pe peronul gării Filaret bulgarul Mihai Petre în etate de 17 ani. Parchetul s’a anunțat și cadavrul s’a transportat la Spitalul Colțea. Lucruri si animale S’a depus la cancelaria batalionului un* pachet ce conține o boambă de locomobilă. OCHII DRACULUI HOIM XD'33 SENZ­AȚIE — Nu, Marcelino, nu, nu crede aceasta, speră încă. Ea bate din cap. — Perdută, perdută! strigă ea! Ah! mi­zerabilii ! mizerabilii ! După o clipă de tăcere, ea reluă: — Când o credeam moartă, puteam să mă, consol­­icându-mi: „E la adăpost de nenorocirile vieței.“ „Dar acum, Doamne, Doamne, ce o s’a­­lungă? — Marcelino, D-zeu o s’o păzească. — Fără mamă, fără familie, singură în lume ! — Trebuie să te gândești că aceea cari au” găsit’o o iubesc și o vor iubi. — O streină, o părăsită ! — Toate femeile nu seamănă din feri­cire cu d na Lavouroux și cu Rousetta, sunt pe pământ suflete compătimitoare. — Oh! să nu știi nimic, să nu poți să afli nimic. — Marcelino, îți repet, nu-țî pierde spe­ranța. — Dar ce mai pot spera, d-le? — D-zeu o să se înduioșeze de durerea și lacrămile d-tale. — Inima mi-e plină de simțiri piese, d-le, am fost crescută ca creștină; dar când D-zeu a permis crima unui laș vagabond, când el a lăsat să mi se răpească copila, nu mai pot să aștept nimic de la densul. — E adevărat că supune pe cei mai buni la încercare; dar în­tot­deauna cei ce suferă triumfă, și acest triumf se răsplata datorită suferinței și resemnărei. — Am fost resemnată, d-le, și nenoro­cirea m’a lovit mereu — Da, dar nu vrei să crezi că în sfirșit s’a depărtat de d-ta ? — Ași fi crezut, dacă ai fi putut să’mi găsești copila! Oh ! dar nu pot să fiu ne­dreaptă, recunosc că un zîmbet al cerului a venit până la mine când mâna d-tale gene­roasă a luat’o pe a mea. — Marcelino, ți se va ține seamă de su­ferința d-tale și în cele din urmă vei triumfa. Nu te dispera; ceva îmi spune că nu iești despărțită pentru tot­d’a­una de fata d-tale; o să ți se înapoieze. Scoase un suspin adânc. — Da, încă odată îți spun, urmă d-nul Palmers, că lui D-zeu o sâ-i fie milă de fiul meu, lasă Provedința să lucreze. — Provedința­ murmură ea cu amără­ciune. — Marcelino, nu te a adus ea lângă fiul meu ? — Nu vrei să fiu desperată, die. — Din contra, vreau să speri. — Ei bine, fie ! — Fii serioasă și așteaptă plină de încredere în viitor. — Amintirea fiicei mele o să rămâe în sufletul meu; n’o să se depărteze nici­odată din gândul meu. — Voi respecta această amintire și nu voi fi gelos de ea. — Vai! d-le, o să ai o soție care n’o să fie cu totul a d-tale !­­ Dacă ai uita, Marcelino, poate că te-ași iubi mai puțin. Il luă de mână. — Ești bun și generos, zise ea. D. Palmers o sărută pe frunte. Dupe o tăcere destul de lungă, el reluă. — Ie un proverb care zice : „Ajută-te, și D-zeu te va ajuta“. Cu toate că trebue să ne bizuim mai mult pe Providență de­cât pe noi, nu facem nimic. Mai nainte d’a pleca din Paris, o să însărcinăm pe cine­va ca să urmeze cu cercetările. D-na Savour­oux și Roussetta vor apare , atunci... —Dar d. Farmont nu ți-a spus că îi e teamă ca nu cum­va d-na Savouroux să fi perit pe mare ? — N’are tocmai serios această temere care, de alt­fel, nu ne basează pe nici un sinistru maritim; se miră numai, cu drep­tate, de tăcerea indulgentă a clientei sale. In sfîrșit, lasă mă pe mine să lucrez, și îți mai spun âncă o dată, să te încrezi în mine. — Nu te-am de­cât pe d-ta și pe fini d-tale ; dacă nu v’ași avea, ce m’ași face ? D. Palmers o privi o clipă cu dragoste, a­­poi, ajutând’o să se rădice, îi zise : — Acum, dragă copilă, trebuie să te odih­nești ; uite, e aproape de miezul nopței. Aide, aide, curaj și speranță ! Silește te să nu plângi, și mai cu seamă să n’ai gânduri triste. Tînăra fată se duse în odaia sa și se culcă după ce se rugă îndelung. Recomandase pe fiică-sa lui D-zeu c’a s’o ia sub protecțiunea lui. Dar nu putu dormi toată noaptea și gânduri negre o zbuciumată până la ziua. De dimineață, când o văzu de Palmers, avea pe față și în privire o tristeță mare. Americanul îi adresă câte­va cuvinte pline de blândețe. Sunt resemnată, răspunse ea, vreau să fiu­ demnă de d-ta. Știu, într’adevăr, să se stăpânească, așa că nici d 1 și d-na Chaumontel, nici Enric nu putură bănui că sufere cumplit. Se prefăcea că e liniștită și așa înșela pe toată lumea, afară de american, care admira acest soi de eroizm. Numai noaptea când rămânea singură, departe de toate privirile, cădea pradă du­rerei și lacrimilor. Dar tablourilor urîte urmau figuri mar­i­, sigurătoare. (Va urma)

Next