Universul, octombrie 1891 (Anul 8, nr. 259-283)

1891-10-24 / nr. 280

ANUL VIII No. 280________________________________ 5 Bellii în­ Capitala 10 Bîlîk­ îț­ | g&Ș*' Toți nouii abonați cari vor plăti peste costul abo­namentului, lei 6 în capi­tală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de t treimile de mai sus și un rumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minu­tar și opritor. Administrația ziarului rogă forte mult pe onor, persone ce trimit bani pentru abonament, sa­u ne­voiască a ne însciința prin scrisore,daca au­ mai fost abonate sau­ nu. Banii se vor trimite direct prin mandat poștat la administr. zia­rului UNIVERSUL, str. Brezoianu No. 11 (casa proprie), București. Pentru ton. aa­­­ta capitală ..... lei 21.50 „ județe......................„ 27.50 PREMII “Hi. 1 portret al lui „Ion C. Brătianu“ în 18 colori. 1 portret al lui „Alexandri“ în 18 colori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă, 9 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere. In locul celor două portrete putem da un frumos și mare album de pus fotografii. " —«i»—I—■———------­București, 22 Octombre 189 aiimon­tiți ptrienteni ® Un fapt ciudat se petrece și noi deprinși spunem adevărul pe fată, suntem dă CALENDAR PE 1891 Ortodox Miercuri, 23 Octombre. — Ap. Iacob, frat. Domn. Carol la Miercuri 4 Noembre. — Carol. Soarele răsare la 6.43; apune la 4.44. Prețul Redus *i in noul abonament extra­ordinar cu premii al ziarului „Universul" cu începere de la — 1 Noembrie 1891 — 2?en­tr­u­ 3 luni . In capitală......................lei 5.50 județe.................................. 7.— 00* PREMII "M 4 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere și 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă. La abonații din capitală pentru 3 luni, 1/2 an și 1 an se mai acordă ca premiu gratis o mică covertură de masă, de tres­tie zugrăvită. La abonații din provincie nu putem da acest obiect de­oare­ce ar costa prea mult transportul. 3?en­tr­u. S 1­ o.n.i . in capitală ... . . . lei 11.— » județe...........................„14 — © ST­ PREMII -$B$ 1 portret al marelui poet „Alexandri“, în 18 colori. 1- 1 notes elegant broșat, auri­t, cu oglindă și 6 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere. tori să facem câte­va reflecții — din ne­­norocire, triste —fără de înconjur. Despre lucrul acesta am mai vorbit. S’a început un fel de războiu între civili și mi­litari. Presa, după informațiile pe care le pute­am, publică știri despre neîndreptățile cari se fac de unii superiori, inferiorilor lor, în oștire. Nimeni nu poate contesta că în admi­nistrațiile militare ca și în cele civile, se î ntâmplă nedreptăți. Ele trebuiesc înlăturate,­­ trebuiesc pedepsite în persoana autorilor lor, dar e de nevoie ca mai ânteră să fie dove­dite. * * * Se fac exagerări de o parte și de alta. O parte din presă atacă pe nemiluite pe militari, insultându-i chiar, fără se aibă, absolut în toate cazurile, dreptate , iar pe de altă parte și corpul ofițeresc face so­mații cu aceasta, adresată ziarelor, deu­năzi : „Ca răspuns la articolele injurioase pe cari „Lupta“ și „Adeverul“ le-au publicat la adresa armatei și în special a ofițeri­­­­lor, „Buletinul publicațiunilor militare“, i dând seamă de o întrunire ce a avut loc,­­ la cercul militar, publică următoarele de­­:­Lumi luate în acea întrunire. In fața acestora, noi, ofițerii, ne strân­gem rîndurile și declarăm: I. Pentru această primă și ultimă oară protestăm energic și în mod solidar con­tra calomniilor, insultelor, injuriilor, ne­cuviințelor, neadevărurilor și pretențiunile ziarelor „Lupta“ și „Adeverul“, cari au atentat și atentează la onoarea, demnita­tea și disciplina armatei și corpului ofi­țeresc, și le înfierăm și denunțăm ca vrăj­mașe ale armatei . II. Ziarele „Lupta“ și „Adeverul“—cari au, învederat, libertatea de a se ocupa de afacerile armatei — pentru ori­ce injurie însă adusă corpului ofițeresc și în genere pentru ori­ce atingere vădită la disciplina, prestigiul și onoarea acestora și pentru ori­ce informațiune neadevărată sau redac­tată în termeni necuviincioși și insultători, — vor fi direct responsabile, în persoana autorilor și a directorilor lor, către cor­pul ofițeresc în genere, sau către persoa­nele numite, după caz. In primul caz și la prima ocaziune, corpul ofițeresc va avea dreptul să revină asupra insultelor înre­gistrate până acum și să se prevaleze de densele. In fine, pentru demnitatea și respectul ce ne datorim nouă înșine, noi hotărâm și ne legăm ca ziarele „Lupta“ și „Ade­vărul“ să fie deconsiderate și asvârlite de ori­ce ofițer, afară de cei însărcinați cu privegherea, cari vor avea pedeapsa de a se răsfoi. Armata română, care a știut și va ști să-și verse sângele pentru independența și libertatea patriei și care s’a făcut respec­tată și considerata în cele­l­alte țări ale Europei cu atât mai mult credem are drep­turi a fi respectată și susținută în însăși țara sa“. Am zis la început că e primejdioasă a­­nimozitatea aceasta între fiii aceluiași po­por cari, în împrejurările actuale mai ales, e de nevoe să fie uniți. Nu trebue să existe deosebire între civil și militar, să ne gândim că toți trebue să fim mai ânteia de toate români. Exagerațiile sunt stricătoare; somațiile ca cea reprodusă mai sus de asemene. Presa și armata să fie unite, căci cea danteiă ne luminează în lăuntru cu­ cuvân­tul, iar cea­l­altă ne apără libertatea graiu­lui și a naționalității, cu sabia, cu primej­dia vieței. Să nu uităm că atuncea când doi se bat, al treilea (străinul) câștigă­­tor dintre Rusia și Turcia. Ambasada rusă a ridicat pe teritoriul turcesc un monu­­­ment războinicilor ruși căzuți în războ­­­iul din 1877—1878. Contra unei asemenea cereri nu era firește nimic de zis însă am­­basada cerea ca acest monument să ’1 ri­dice la San-Stefano, adică la porțile Con­­stantinopolului. Dacă ’nvoirea s’ar fi dat ea n’ar fi rezultat d’aci ? Mai antei rușii, vrând să facă un mo­nument ne mai pomenit în lume, ar f adus o armată de lucrători ruși. Aducerea materialului ar fi stabilit o comunicație directă și nesupusă la nici un control între Rusia și Constantinopol. Faptul acesta în unire cu câte­va altele ar fi în­­leznit în chip admirabil jocul rusesc. Poarta a refuzat să dea învoirea ca mo­numentul să fie ridicat la San-Stefano, însuși sultanul fiind consultat, a zis că locul pentru monumentul rusesc ar fi mult mai potrivit la Adrianopol D. de Nelidof este însă foarte nemul­țumit cu răspunsul acesta și susține mereut că monumentul trebue să fie ridicat la San-Stefano. Pe lângă temerile de încurcături mai sunt apoi și oare­care sentimente care împedică pe turci d’a permite rușilor să’și planteze monumentul lor în coastele ca­pitalei. Pravoslavnicii nu vor uita de­sigur d’a săpa pe petrele de marmură cam aceste cuvinte. — Călătoriile, până aci a ajuns Rusia cu armatele și iată cât mai a fi până să pă­trundă în inima Bizanțului, visul lor d’a* tâtea veacuri. Tocmai asta n’o vor turcii, pe lângă toate cele­l’alte temeri. Cu adevărat rușii nu sunt prin nimic îndreptățiți în cererea lor d’așî glorifica războinicii răposați așa aproape de Boes­for. San-Stefano nu e vrednic de aminti­rea moscoviților prin nici un fapt impor­tant de arme. La San Stefano nu s-a săvârșit de­cât un act diplomatic care nu se distinge de­cât prin o totală lipsă de calcule din partea rusească. Oare comitetele pansla­­viste din Petersburg vor să ridice pentru posteritate un monument în amintirea și« priceperea contelui Ignatief? ! Din orî­ ce parte s’ar privi lucrul, nu i­­ se găsește altă explicație de­cât aceea pi , care v’o dădui, că rușii vor să se apropii în toate chipurile de Constantinopol. Ambasada rusă ține la cererea sa, Póru­ stăruie în refuz. Vom vedea cine va ceda de data asta. Holera în Turcia de Asia Știri sosite aci din Asia spun că la Da­masc holera crește mereu. In săptămâna din urmă au fost 182 de cazuri din care 90 urmate de moarte. La Hadeida s’au constatat, în ziua de 16 Octombre, 57 de cazuri dintre cari 25 erau în aparență mortale. La Kontuba pe malul marei Ro­șii, coasta asiriană, au fost de la 6 până la 12 Octombre 17 cazuri. In Aleppo ho*­­lera se poate considera ca stinsă.­­ La Alexandreta, Orfa, Satsa se ivesa1 mereu cazuri sporadice. Asemenea în Dje­­ bel-Bereket sunt câți­va bolnavi bănuiți. Fie­care provincie în parte este apărată de cordoane și stații pentru carantină. Guvernul egiptean a ordonat o carantină de 10 zile contra vaselor provenind de pe coasta sirică, de la Mersian până la ho­tarul egiptean. Răpire de minori Ia Constantinopole, în mahalaua tăta­rască, s-a descoperit o societate compusă din opt indivizi care se ocupa cu răpirea de minori, băeți și fete din Turcia și transportarea lor la Maroc, unde î i vindea pe piețele publice. Societatea avea două corăbii ale ei pentru transport și dispunea de un capital suficient, după cum s’a cons­tatat din condici, de­oare­ce se ținea o contabilitate regulată. Descoperirea s’a făcut ast­fel: Un negustor tătar a denunțat cadiului ■ că de multă vreme vede în casa alăturată I de a sa câte cinci-șase copii cami după ea D. CI. Robescu. —■ (Vezi pagina Iii). DIN TURCIA Corespondența part. a ziarului „ Universul“ Constantinopol, 19 Octombre’ Cum vor să s’apropie rușii Deunăzi s’a petrecut între Poartă și am­basada rusească ceva care, de­și nu va duce la un conflict, are o însemnătate for­te mare din punctul de vedere al relații­

Next